Știri
Știri din categoria Apărare
Președintele Poloniei avertizează că securitatea flancului estic depinde de coeziunea NATO și de SUA, pe fondul unei Rusii care „reconstruiește” capabilități militare și își extinde infrastructura în proximitatea Alianței, inclusiv în Belarus, potrivit Euronews. Mesajul a fost transmis de Karol Nawrocki la summitul B9 desfășurat la București.
În intervenția sa, liderul polonez a descris Rusia drept „cea mai serioasă amenințare pe termen lung” pentru statele NATO și a susținut că agresiunea împotriva Ucrainei nu poate fi tratată ca un conflict izolat, ci ca o provocare directă la adresa arhitecturii de securitate euroatlantice.
Nawrocki a acuzat Kremlinul că urmărește să refacă sfere de influență în regiune și să slăbească din interior alianța, prin subminarea coeziunii, suveranității și democrației statelor din Europa Centrală și de Est. În acest context, el a indicat solidaritatea între aliați drept răspunsul necesar.
„Kremlinul vrea să reconstruiască sferele sale de influență, vrea să strice coeziunea NATO, vrea să submineze suveranitatea și democrația țărilor din regiunea noastră.”
Președintele Poloniei a mai afirmat că, „în ciuda războiului din Ucraina”, Rusia își păstrează capacitatea de a-și reconstrui și dezvolta armamentul, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea asupra statelor de pe flancul estic.
Un alt punct al avertismentului a vizat „extinderea infrastructurii militare” ruse de-a lungul flancului estic al NATO, inclusiv în Belarus. În acest cadru, Nawrocki a insistat asupra unității formatului B9, pe care a descris-o nu doar ca angajament formal, ci ca „îndatorire” a statelor participante.
„Observăm cu îngrijorare și o extindere a infrastructurii militare de-a lungul flancului estic al NATO, inclusiv în Belarus.”
În același discurs, liderul polonez a pus accent pe relația transatlantică și a susținut că „nu există NATO fără SUA”, argumentând că rolul american se vede atât în potențialul militar, cât și în cel financiar și de informații.
„Toată lumea este de acord că nu există NATO fără SUA… Avem nevoie clară de o relație transatlantică puternică.”
Declarațiile vin în contextul summitului B9 de la București, unde tema centrală a fost securitatea regională și răspunsul aliat la riscurile de pe flancul estic, pe fondul războiului din Ucraina și al evoluțiilor militare atribuite Rusiei.
Recomandate
NATO cere creșterea cheltuielilor de apărare , iar mesajul transmis la București de secretarul general Mark Rutte pune presiune directă pe bugetele naționale, inclusiv pe cel al României, în contextul în care Rusia rămâne „amenințarea directă” a Alianței, potrivit news . În declarațiile făcute miercuri, după Summitul B9 de la București , Rutte a spus că statele NATO „nu pot să lase garda jos” și că trebuie făcut „tot ce este necesar” pentru apărarea teritoriului aliat, în condițiile în care Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei. „Rusia rămâne în continuare amenințarea directă a NATO și continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos, trebuie să facem tot ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO.” Ce înseamnă mesajul pentru bugete și capacități militare Șeful NATO a legat explicit nivelul de securitate de resursele alocate armatei, afirmând că forțele armate trebuie să aibă „capabilitățile” și „resursele” necesare, ceea ce implică, în formularea sa, cheltuieli mai mari pentru apărare, astfel încât toate țările să se poată apăra. Rutte a indicat și o direcție operațională: întărirea Flancului Estic. În acest context, a salutat investițiile în apărare realizate de Polonia, România și alți aliați, fără a oferi însă cifre sau termene. Flancul Estic și rolul Europei în arhitectura NATO În aceeași intervenție, Rutte a insistat că, deși NATO este o alianță transatlantică, este nevoie de „o Europă mai puternică” și de „un NATO mai puternic”, prin creșterea cheltuielilor și asumarea de „mai multe responsabilități” pentru apărarea convențională. Ucraina rămâne prioritate la următorul summit Rutte a mai spus că sprijinul „puternic și continuu” pentru Ucraina va rămâne o prioritate la summitul de la Ankara și a subliniat că este nevoie și de susținerea Statelor Unite, argumentând că securitatea Ucrainei este legată de securitatea aliaților. În final, secretarul general al NATO a rezumat miza strategică a coeziunii Alianței: „Doar prin NATO putem să menținem în siguranță un miliard de oameni pe ambele părți ale Atlanticului.” [...]
România mizează pe finanțare europeană pentru a porni producția de drone cu Ucraina , pe fondul unei linii de bani dedicată în programul SAFE , într-un context în care tehnologia se schimbă rapid și parteneriatele industrial-militare devin un avantaj operațional pe Flancul Estic, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan a spus, marți, că „o bucățică” din programul SAFE este alocată parteneriatului România–Ucraina pentru drone și că, „pentru că sunt bani”, este convins că va putea fi realizată și producția. În același timp, a avertizat că domeniul dronelor este într-o „continuă evoluție”, iar într-un sector tehnologic de acest tip „nu poți să prevezi ce se va întâmpla cu tehnologia peste doi ani”. Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni, într-o conferință de presă comună cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki . Nicușor Dan a adăugat că o colaborare industrială și militară cu Polonia este „extrem de utilă”, în logica accelerării capacităților de producție și adaptării la lecțiile războiului din Ucraina. De ce contează: producția, nu doar achiziția, devine miza Mesajul central este că România încearcă să lege un proiect industrial concret (producție de drone) de o sursă de finanțare europeană din SAFE, ceea ce ar putea reduce presiunea pe bugetul național și ar crește capacitatea locală de a livra echipamente într-un domeniu cu ritm rapid de inovare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, volum sau companii implicate, rămâne de urmărit cum se va traduce această intenție în contracte și linii de producție. Context regional: comparația cu Polonia și agenda B9 Președintele a fost întrebat de jurnalista Anca Grădinaru de ce Polonia a reușit să înceapă producția comună de drone cu Ucraina, în timp ce România nu a demarat cooperarea cu Kievul. Vizita președintelui Poloniei are loc înaintea Summitului Formatului București 9 (B9), pe care îl va coprezida miercuri împreună cu Nicușor Dan. Este al 11-lea summit B9, iar la reuniune sunt anunțate Țările Nordice, SUA și Ucraina. România a mai găzduit summitul de trei ori (2015, 2021, 2022), consolidându-și rolul pe Flancul Estic, potrivit informațiilor din material. [...]
România încearcă să atragă militari americani retrași din Germania în contextul discuțiilor de securitate de la summitul B9 de la București, potrivit Libertatea . Miza este una operațională: întărirea prezenței SUA pe flancul estic al NATO, într-un moment în care Washingtonul ar putea reduce efectivele din Germania. O sursă NATO citată de publicație afirmă că, dacă SUA vor pune în aplicare o decizie de retragere a 5.000 de militari americani din Germania, România încearcă să convingă partea americană ca „măcar o parte” dintre aceștia să fie dislocați pe teritoriul românesc. Aceeași sursă precizează însă că SUA nu au început încă retragerea din Germania, ceea ce lasă subiectul în zona de posibil scenariu, nu de decizie deja luată. Ce efective aliate sunt acum în România Surse participante la summitul B9 au indicat presei acreditate la Administrația Prezidențială că, în prezent, în România sunt: aproape 1.370 de militari americani (în creștere față de 2025, când ar fi fost sub 1.000); 4.500 de militari străini aliați și parteneri , în total. Cei mai mulți militari străini din România sunt americani și francezi. Militarii francezi fac parte din Grupul de Luptă al NATO înființat în România în 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar Franța conduce acest grup; o parte importantă a efectivelor este dislocată la Cincu (județul Brașov). De ce contează discuția despre relocare Pentru România, o eventuală creștere a prezenței americane ar însemna o consolidare practică a apărării pe flancul sud-estic al NATO și un argument în discuția internă din Alianță privind distribuția atenției și resurselor între nord-est (Polonia și statele baltice) și sud-est. În același timp, sursele citate de Libertatea indică drept obiectiv și îmbunătățirea relațiilor dintre aliații europeni și SUA, pe fondul ideii că „NATO nu poate funcționa fără relația transatlantică”. Context: summitul B9 și participarea SUA Summitul B9 are loc miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni, iar temele mari includ pregătirea summitului NATO de la Ankara (în prima parte a lunii iulie), întărirea apărării pe flancul estic și continuarea sprijinului militar pentru Ucraina. Din partea SUA, participă fizic subsecretarul de Stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno , iar online subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Colby Elbridge, potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială și citate de publicație. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să participe la ultima parte a lucrărilor summitului și să aibă o întâlnire bilaterală cu președintele Nicușor Dan. [...]
Acumularea de drone FPV cu fibră optică, greu de bruiat, ar putea schimba rapid raportul operațional la granița NATO , pe fondul unor evaluări potrivit cărora Rusia strânge un stoc foarte mare pentru un posibil scenariu de conflict în statele baltice, relatează Adevărul , citând surse din serviciile de informații ucrainene și ruse, preluate de presa internațională. Potrivit informațiilor apărute în ultimele luni, Kremlinul ar fi început de la sfârșitul lui 2025 să retragă de pe frontul din Ucraina cantități importante de drone de nouă generație și să le transfere în depozite din spatele liniilor de luptă. Estimările vehiculate în rapoarte indică un stoc de aproximativ 130.000 de drone cu fibră optică, care ar putea ajunge la 200.000 până la sfârșitul verii. De ce contează: „imposibil de bruiat” înseamnă mai greu de oprit prin război electronic Dronele FPV cu fibră optică sunt descrise ca fiind deosebit de periculoase deoarece transmit comenzile prin cabluri foarte fine din fibră optică, nu prin semnale radio. Consecința operațională este că devin mult mai dificil de blocat prin bruiaj electronic, inclusiv de către tehnologiile NATO, conform materialului. În rapoartele citate, analiști militari ruși iau în calcul folosirea acestor arme într-un atac rapid asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei, cu obiectivul de a destabiliza regiunea înainte ca NATO să poată reacționa eficient. Statele baltice, vulnerabile prin experiență redusă în războiul cu drone Aceleași surse susțin că vulnerabilitatea statelor baltice ar ține mai puțin de lipsa tehnologiei militare și mai mult de experiența redusă în războiul modern cu drone la scară largă, comparativ cu Ucraina. Un scenariu menționat în documentele invocate sugerează că, într-un eventual conflict în regiunea baltică, Rusia ar putea dispune teoretic de până la patru drone cu fibră optică pentru fiecare militar NATO aflat pe teren. Context: semnale de pregătire și pe flancul nordic În evaluările atribuite cercurilor apropiate Kremlinului apare și ideea că statele europene ar putea fi reticente să intre într-un conflict prelungit cu o putere nucleară pentru apărarea statelor baltice, mai ales în condițiile unei posibile reticențe din partea SUA. Organizația Volya, care monitorizează evoluțiile din Rusia și citează surse din Ministerul rus al Apărării, afirma în martie că planurile Moscovei privind o posibilă operațiune împotriva statelor baltice ar fi intrat „într-o nouă etapă”. Analiza mai indică faptul că propaganda rusă ar încerca să justifice un eventual atac asupra Letoniei drept o „operațiune specială” pentru protejarea etnicilor ruși, iar acțiunile împotriva Estoniei și Lituaniei prin presupuse „provocări militariste” sau „atacuri teroriste”. În paralel, îngrijorările sunt vizibile și în Finlanda, care are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia și și-a întărit măsurile de securitate după aderarea la NATO. Materialul menționează și observații din imagini satelitare privind apariția unor noi instalații militare la Kamenka, capabile să găzduiască aproximativ 2.000 de soldați ruși, precum și extinderi de infrastructură militară în apropierea frontierei NATO. [...]
România împinge în NATO un proiect de protecție anti-dronă , pe fondul incidentelor repetate cu aparate care ajung să treacă granița și să pătrundă în spațiul aerian național, potrivit Euronews . Președintele Nicușor Dan spune că a discutat subiectul cu Mark Rutte , secretarul general al NATO, în marja summitului B9 , indicând că proiectul „Santinela Estului” „progresează” și este gândit pentru protecția cetățenilor. La finalul reuniunii B9 de la București, șeful statului a legat explicit nevoia de consolidare a apărării de amenințările Rusiei pe Flancul Estic și de preocuparea publică generată de dronele care „se întâmplă să ajungă să treacă granița”. „Există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care se întâmplă să ajungă să treacă granița noastră. Am vorbit despre asta cu domnul secretar general. Există în interiorul NATO proiectul Santinela estului care progresează exact pentru protecția cetățenilor români care sunt afectați sau potențial afectați.” Ce înseamnă „Santinela Estului” în logica de apărare Din declarațiile citate, proiectul este prezentat ca o inițiativă „în interiorul NATO”, cu obiectiv operațional: protejarea populației în contextul pătrunderii dronelor în spațiul aerian al României. În material nu sunt oferite detalii tehnice despre capabilități, calendar sau finanțare, dincolo de faptul că inițiativa „progresează”. În același context, Nicușor Dan a reamintit că liderii B9 au semnat o declarație în care se menționează „explicit că Rusia este o amenințare pentru țările noastre”. B9, pregătire pentru summitul NATO de la Ankara și presiunea pe bugete Președintele a încadrat summitul B9 ca etapă de pregătire pentru summitul NATO care, potrivit declarațiilor sale, are loc anul acesta la Ankara, sub tema „oferind mai mult pentru securitatea transatlantică”. În această cheie, a indicat că aliații cresc cheltuielile pentru apărare și că discuția se mută de la nivelul angajamentelor la transformarea banilor în capabilități. „În linii mari, deciziile pe care ni le-am asumat au fost respectarea angajamentelor de suplimentare a cheltuielilor militare, transformarea acestor bani în capabilități care să facă o alianță mai bine pregătită pentru amenințări și echilibrarea în interiorul Alianței a contribuțiilor între țările europene și SUA.” Pentru România, Nicușor Dan a spus că nivelul cheltuielilor militare este de 2,5% din PIB, iar 40% din această alocare merge către echipamente noi—un indicator relevant pentru ritmul de modernizare, în condițiile în care astfel de proiecte (precum „Santinela Estului”) depind de capabilități efective, nu doar de bugete. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul reper este summitul NATO de la Ankara, pentru care B9 funcționează ca reuniune de aliniere politică. În lipsa unor detalii suplimentare în material, rămâne neclar ce componente concrete include „Santinela Estului” și în ce termen ar putea produce efecte măsurabile în protecția spațiului aerian și a populației. [...]
Președintele Nicușor Dan pune accent pe menținerea unei prezențe militare americane consistente în Europa , într-un moment în care în spațiul public reapare discuția despre redistribuirea trupelor SUA pe continent, potrivit Economica . Mesajul are miză de securitate, dar și una bugetară: în paralel, liderul de la București vorbește despre „NATO 3.0” ca proces de reechilibrare a contribuțiilor între aliați, cu ținte până în 2035. Declarațiile au fost făcute după o întrebare legată de posibilitatea relocării în alte state europene a trupelor americane retrase din Germania, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . „Interesul nostru comun este ca prezenţa militară americană în Europa să fie semnificativă. Aceasta este chestiunea cea mai importantă.” În același context, Nicușor Dan a susținut că, deși multe state europene își doresc o prezență americană pe teritoriul propriu, nu se conturează „negocieri” între aliați pentru „împărțirea” trupelor SUA în Europa. „NATO 3.0”: reechilibrarea contribuțiilor și ținte până în 2035 Președintele a explicat că sintagma „NATO 3.0”, menționată în declarația summitului B9, se referă la contribuții proporționale ale statelor membre și la respectarea angajamentelor financiare, fără a schimba din temelii modul de funcționare al Alianței. „NATO funcţionează cu nişte protocoale de apărare care au fost construite în ani de zile (...) şi lucrurile astea nu se pot schimba de la o zi la alta.” În interpretarea sa, „NATO 3.0” înseamnă, practic: contribuții „proporționale” pe aceleași protocoale de apărare, actualizate în timp; transformarea angajamentelor „pe bani” în capabilități militare; capacitatea de a crea aceste capabilități „în timp real”. El a mai spus că procesul de reechilibrare este în derulare, chiar dacă pot apărea „mici instabilități” pe parcurs, fără a afecta direcția pe termen lung. Totodată, a indicat un orizont de timp pentru obligațiile asumate: „Obligaţia de 3,5 + 1,5 e până în 2035.” Mesaj despre Ucraina: sprijin aliat și „garanții de securitate” după pace sau încetarea focului Nicușor Dan a comentat și declarațiile recente ale președintelui rus Vladimir Putin și ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, apreciind că sunt adresate în principal publicului intern și că Rusia „nu e în situația cea mai fericită”. „Fiecare din ţările aliate este determinată în continuare să sprijine Ucraina (...) acum prin asistenţă militară şi imediat după – fie pace, fie încetarea focului – prin garanţii de securitate.” În ansamblu, mesajul transmis de la București leagă două teme care vor influența deciziile din NATO în anii următori: menținerea rolului militar al SUA în Europa și creșterea contribuțiilor europene, cu accent pe convertirea bugetelor în capabilități efective. [...]
