Știri
Știri din categoria Apărare
Președintele Poloniei avertizează că securitatea flancului estic depinde de coeziunea NATO și de SUA, pe fondul unei Rusii care „reconstruiește” capabilități militare și își extinde infrastructura în proximitatea Alianței, inclusiv în Belarus, potrivit Euronews. Mesajul a fost transmis de Karol Nawrocki la summitul B9 desfășurat la București.
În intervenția sa, liderul polonez a descris Rusia drept „cea mai serioasă amenințare pe termen lung” pentru statele NATO și a susținut că agresiunea împotriva Ucrainei nu poate fi tratată ca un conflict izolat, ci ca o provocare directă la adresa arhitecturii de securitate euroatlantice.
Nawrocki a acuzat Kremlinul că urmărește să refacă sfere de influență în regiune și să slăbească din interior alianța, prin subminarea coeziunii, suveranității și democrației statelor din Europa Centrală și de Est. În acest context, el a indicat solidaritatea între aliați drept răspunsul necesar.
„Kremlinul vrea să reconstruiască sferele sale de influență, vrea să strice coeziunea NATO, vrea să submineze suveranitatea și democrația țărilor din regiunea noastră.”
Președintele Poloniei a mai afirmat că, „în ciuda războiului din Ucraina”, Rusia își păstrează capacitatea de a-și reconstrui și dezvolta armamentul, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea asupra statelor de pe flancul estic.
Un alt punct al avertismentului a vizat „extinderea infrastructurii militare” ruse de-a lungul flancului estic al NATO, inclusiv în Belarus. În acest cadru, Nawrocki a insistat asupra unității formatului B9, pe care a descris-o nu doar ca angajament formal, ci ca „îndatorire” a statelor participante.
„Observăm cu îngrijorare și o extindere a infrastructurii militare de-a lungul flancului estic al NATO, inclusiv în Belarus.”
În același discurs, liderul polonez a pus accent pe relația transatlantică și a susținut că „nu există NATO fără SUA”, argumentând că rolul american se vede atât în potențialul militar, cât și în cel financiar și de informații.
„Toată lumea este de acord că nu există NATO fără SUA… Avem nevoie clară de o relație transatlantică puternică.”
Declarațiile vin în contextul summitului B9 de la București, unde tema centrală a fost securitatea regională și răspunsul aliat la riscurile de pe flancul estic, pe fondul războiului din Ucraina și al evoluțiilor militare atribuite Rusiei.
Recomandate
NATO își întărește schimbul de informații pentru a gestiona riscul de sabotaj și atacuri hibride atribuite Rusiei , pe fondul multiplicării incidentelor în Europa și al evaluărilor care indică o creștere a amenințării în lunile următoare, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu telefonic acordat Reuters, generalul Alexus Grynkewich , Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a îndemnat partenerii să rămână calmi, susținând că alianța are instrumentele necesare pentru a gestiona riscul. Kremlinul continuă să respingă acuzațiile privind operațiuni hibride pe teritoriul NATO și neagă că ar urmări o confruntare cu alianța. De ce contează: riscul de escaladare se mută dinspre „incidente” spre amenințări sistemice Declarațiile vin după o evaluare a serviciului de informații al apărării din Danemarca, care anticipează intensificarea atacurilor hibride ale Moscovei împotriva partenerilor occidentali ai Ucrainei, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și o incursiune terestră limitată. Conform Reuters, aceeași evaluare indică un risc „scăzut, dar în creștere” ca Rusia să lanseze o lovitură militară limitată asupra unuia sau mai multor membri NATO, în special statele baltice. În paralel, lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă. Săptămâna trecută, premierul Poloniei, Donald Tusk, a afirmat că evaluările serviciilor de informații arată că Rusia plănuiește să lovească țări care sprijină Kievul, inclusiv Polonia. În ultimele luni, incursiunile cu drone și alte acțiuni hibride „aproape s-au dublat”, iar mai multe state membre ajung să le trateze drept atacuri directe, nu incidente izolate. Exemple recente invocate și implicații pentru flancul estic Grynkewich a indicat între episoadele care au generat îngrijorare o tentativă eșuată de atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig/Halle din Germania și un incident în care o navă rusă a tras rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez, episod pe care Moscova l-a prezentat drept prevenirea unei „provocări” daneze. În regiune, sursa menționează și: un elicopter militar rusesc Mi-8 din regiunea Kaliningrad care a intrat în spațiul aerian al Poloniei pentru aproximativ 42 de secunde; un incident de joi în care o dronă de atac rusească a intrat în România din spațiul aerian ucrainean și a căzut într-o pădure din județul Suceava ; avioanele de vânătoare NATO nu au reușit să o intercepteze, fiind a doua zi la rând în care aeronave rusești au intrat în spațiul aerian al alianței fără a fi oprite, potrivit materialului. Generalul a spus că, deși un atac rusesc limitat asupra teritoriului NATO este puțin probabil, nu poate fi exclus complet. Reorganizare în NATO și presiunea pentru o contribuție mai mare a UE În același context, Reuters notează că la comandamentul NATO din Norfolk (Virginia), responsabil de operațiuni în Arctica și nordul Europei și de protejarea liniilor de aprovizionare dintre America de Nord și Europa, urma să aibă loc o schimbare de comandă de la un viceamiral american la un general britanic. Mișcarea este prezentată ca parte a unei reorganizări mai ample, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca Uniunea Europeană să își asume o parte mai mare din propria apărare. Grynkewich a afirmat că Washingtonul va continua să ofere capabilități „critice, dar mai limitate”, pe măsură ce UE preia o parte mai mare din povară. În plus, un ofițer din UE ar urma să conducă și Comandamentul NATO al Forțelor Întrunite din Napoli, Italia. [...]
NATO își intensifică schimbul de informații între statele membre, ca răspuns la valul de sabotaje și incidente asociate sau aparent asociate cu Rusia, în timp ce riscul unui atac militar limitat rămâne evaluat ca redus, potrivit Biziday . Alexus Grynkewich , general al Forțelor Aeriene ale SUA și comandant suprem al NATO în Europa, a declarat pentru Reuters că Alianța își consolidează cooperarea pe zona de informații (intelligence) în contextul „războiului hibrid” – acțiuni sub pragul unui conflict deschis, precum sabotaje, intimidări sau operațiuni clandestine. De ce contează: răspuns operațional la „războiul hibrid” Mesajul central al comandantului NATO este că, deși un atac limitat al Rusiei asupra unui aliat este „improbabil”, Alianța tratează riscul ca pe unul care nu poate fi exclus și își ajustează mecanismele de prevenție și reacție. În acest cadru, schimbul de informații devine o măsură practică de reducere a vulnerabilităților și de creștere a capacității de anticipare. Ce a declanșat intensificarea cooperării Declarațiile vin după o avertizare a serviciului danez de informații militare, care a indicat că Rusia ar putea intensifica în lunile următoare acțiunile de tip „hibrid” împotriva Occidentului. Evaluarea daneză menționează și un „risc încă scăzut, dar care are potențialul de a crește” privind un atac militar limitat împotriva uneia sau mai multor țări NATO care se învecinează cu Rusia. În ultimele săptămâni, seria de incidente invocată include: o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului german Leipzig/Halle (context în Biziday ); un incident în care o navă rusească a tras rachete de semnalizare asupra unui elicopter militar danez (context în Biziday ). „Improbabil, dar nu putem exclude” Grynkewich a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a transmis aliaților să rămână „calmi și încrezători” în capacitatea NATO de a gestiona riscurile. Întrebat direct despre posibilitatea unui atac rusesc limitat pe teritoriul NATO, acesta a indicat că este o evoluție puțin probabilă, însă nu poate fi eliminată complet din scenarii. Totodată, a respins ideea că președintele Vladimir Putin ar putea considera un moment oportun pentru a testa NATO pe fondul consumului ridicat de muniții de precizie al SUA în războiul cu Iranul. Context: prezența militară americană în Europa rămâne în discuție Oficialul NATO a încercat să îi liniștească pe aliați și în privința rolului SUA în Europa, afirmând că Washingtonul va continua să furnizeze „capabilități critice, dar mai limitate”, pe măsură ce europenii își asumă un rol mai important. El a precizat că nu există „un rezultat predeterminat” privind numărul de militari americani care vor rămâne în Europa sau ce capabilități ar putea fi relocate. În prezent, în Europa sunt aproximativ 80.000 de soldați americani, potrivit informațiilor citate de Reuters în materialul preluat de Biziday. [...]
Jean-Luc Mélenchon condiționează apărarea flancului estic de tratatele UE, nu de NATO , susținând că Franța ar continua să protejeze „frontierele comune” ale Europei chiar dacă ar părăsi Alianța, potrivit Politico . Întrebat dacă ar retrage trupele franceze staționate în prezent în Estonia și România în cadrul unui dispozitiv NATO, candidatul de extremă stânga la prezidențialele din Franța a răspuns că întrebarea este „irelevantă”, deoarece cele două state sunt membre ale Uniunii Europene și intră sub incidența tratatelor europene. El a adăugat că ieșirea din NATO „nu înseamnă” abandonarea apărării granițelor comune. Miza este una operațională pentru securitatea Europei de Est: Mélenchon se poziționează pentru o decuplare de NATO, dar încearcă să transmită că prezența și angajamentele Franței pe flancul estic ar putea continua pe o bază juridică europeană, nu aliată. În același timp, Politico notează că atât Mélenchon, cât și rivala sa de extremă dreapta, Marine Le Pen , vor o retragere a Franței din alianța militară, ceea ce a alimentat îngrijorări la sediul NATO privind direcția viitoarei politici de apărare a Parisului. Critici la adresa reînarmării Germaniei și a sprijinului militar pentru Ucraina În același interviu, Mélenchon și-a reiterat opoziția față de reînarmarea accelerată a Germaniei, acuzând Berlinul că nu s-a coordonat cu vecinii și invocând „istoria” atacurilor germane împotriva Franței. Totodată, el a spus că ar dori să se ajungă la interzicerea loviturilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, argumentând că folosirea armelor franceze și britanice ar transforma statele furnizoare în părți beligerante. Context politic: alegeri prezidențiale cu miză de securitate Politico arată că Mélenchon este între favoriții pentru alegerile prezidențiale de primăvara viitoare, care vor decide succesorul lui Emmanuel Macron. În acest cadru, dezbaterea despre NATO, prezența militară franceză în Europa de Est și coordonarea europeană în apărare devine un subiect central, cu potențiale efecte directe asupra posturii de descurajare pe flancul estic. [...]
România începe recepția obuzierelor K9, iar miza imediată este trecerea de la import la producție locală : după primul lot livrat din Coreea de Sud, restul sistemelor ar urma să fie fabricate la Petrești (Dâmbovița), în cadrul unei investiții industriale a Hanwha, potrivit Economedia . Primele obuziere autopropulsate K9 „Tunetul” au fost văzute deja pe străzile din România. Publicația notează că acestea sunt livrate, probabil, către unitatea militară care le va opera. Contractul și calendarul de livrare România are un contract de aproape 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) pentru 54 de unități K9 și 36 de unități K10 (vehicule de realimentare cu muniție), cu livrări până în 2029. Planul de derulare, așa cum este prezentat, include: un lot inițial de 18 vehicule livrat din Coreea de Sud; restul unităților , care urmează să fie produse în România , la fabrica pe care compania o construiește la Petrești, cu o durată de construcție estimată la doi ani . Ce înseamnă fabrica de la Petrești pentru capacitatea industrială Hanwha Aerospace România a început la începutul acestui an lucrările pentru o fabrică unde vor fi produse K9 și K10 pentru Armata României. Proiectul este prezentat drept prima investiție industrială a grupului sud-coreean în Europa , iar unitatea este parte dintr-un „centru de excelență” (hub industrial specializat) dezvoltat de companie. Conform declarațiilor conducerii companiei citate în articol, fabrica ar urma să aibă: capacitate maximă anuală de până la 60 de sisteme K9 și până la 60 de vehicule K10 sau variante similare (în total aprox. 120 de sisteme pe an, în funcție de cerere și mix); o suprafață de aprox. 181.000 mp ; un poligon propriu de aproape 1,8 km ; rol extins pe ciclul de viață: asamblare, integrare, testare, mentenanță și suport tehnic. Localizare și lanț de furnizori: ținta de 80% Compania își propune un grad de localizare de până la 80% , prin implicarea industriei românești în lanțul de furnizori și transfer de tehnologie. În prezent, Hanwha Aerospace colaborează deja cu peste 30 de parteneri români , potrivit aceleiași surse. Pe termen lung, centrul de la Petrești ar putea fi extins către alte sisteme terestre (inclusiv vehicule de luptă ale infanteriei, sisteme de lovire de precizie cu rază lungă și vehicule terestre fără echipaj). O astfel de extindere ar putea genera până la 2.000 de locuri de muncă directe și indirecte , conform estimărilor companiei. Context operațional: integrare în NATO și ritm de producție K9 este folosit de nouă națiuni (inclusiv Polonia, Norvegia și Estonia), iar România ar urma să devină al zecelea utilizator. În fabrica din Changwon, compania produce peste 200 de unități K9 și K10 pe an , iar un K9 este asamblat în 21 de zile și testat timp de zece zile , conform articolului. Economedia notează că introducerea K9 este prezentată ca un pas pentru creșterea interoperabilității României în NATO și pentru consolidarea capacității de apărare pe flancul estic, în cadrul strategiei mai largi de modernizare a Armatei României. [...]
Marea Britanie își justifică majorarea bugetului apărării prin amenințarea Rusiei. Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting , a declarat pentru HotNews că Rusia și președintele Vladimir Putin reprezintă „cea mai mare amenințare” la adresa securității Regatului Unit și a avertizat că țara se confruntă cu „cel mai mare risc de război” din timpul vieții sale. Streeting a legat direct această evaluare de decizia Londrei de a adopta „cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece ”, potrivit agențiilor PA Media și DPA, citate de Agerpres. Mesaj politic înaintea conferinței laburiștilor Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Sun on Sunday, înaintea conferinței Partidului Laburist, care începe duminică la Liverpool. În acest context, ministrul a formulat fără echivoc ținta principală a politicii de securitate: „Fără nicio urmă de îndoială, cea mai mare amenințare la adresa Marii Britanii o reprezintă Rusia și președintele Putin.” Argumentul operațional: descurajarea depinde de ritmul investițiilor Streeting a invocat războiul de pe continent și a susținut că Moscova „pune constant la încercare” capacitățile de apărare ale Marii Britanii și ale NATO, precum și „soliditatea alianțelor” occidentale. În logica sa, creșterea riscului de conflict impune accelerarea investițiilor în apărare. Ministrul s-a declarat încrezător că Regatul Unit are resursele necesare pentru a-și menține securitatea, dar a avertizat că situația s-ar schimba dacă sistemele de apărare ar „stagna” timp de cinci ani. „Forța generează capacitate de descurajare, iar aceasta reduce considerabil probabilitatea de a ajunge într-o situație pe care nu ne-o dorim: aceea de a fi în război cu Rusia sau, de altfel, cu oricine altcineva.” [...]
Incursiunea de 42 de secunde a unui elicopter rusesc în spațiul aerian polonez ridică din nou nivelul de alertă pe flancul estic al NATO , într-un context în care Varșovia spune că astfel de episoade indică testarea repetată a apărării aeriene, potrivit HotNews . Comandamentul Operațional al Armatei Poloneze a anunțat miercuri că un elicopter militar rusesc Mi-8 a intrat „pentru scurt timp” în spațiul aerian al Poloniei, venind din exclava rusă Kaliningrad . Conform postării autorităților poloneze pe X, aparatul a rămas 42 de secunde în spațiul aerian polonez și a pătruns până la o adâncime maximă de aproximativ 300 de metri. În reacție, Polonia a mobilizat avioane de vânătoare, iar forțele și mijloacele terestre au fost menținute în stare de alertă. În comunicatul citat, autoritățile poloneze afirmă că „natura incidentului indică faptul că Rusia testează din nou gradul de pregătire al apărării noastre aeriene”. Un tipar de presiune în zona Mării Baltice Incidentul cu elicopterul vine după un alt episod raportat marți de ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz : interceptarea unui avion de recunoaștere rusesc în largul coastei poloneze a Mării Baltice. Potrivit ministrului, un avion Il-20 a fost interceptat de avioane poloneze la aproximativ 40 km de coastă, iar el a descris situația ca parte a unui „model susținut de presiune”, nu ca incidente izolate. În același context, autoritățile poloneze susțin că au existat interceptări repetate ale unor aeronave rusești care zburau fără planuri de zbor sau cu transponderele oprite (transponderul este echipamentul care transmite automat identificarea și poziția aeronavei către sistemele de control și supraveghere). Context: avertismente privind escaladarea și riscul de provocări Materialul amintește că Polonia se află în stare de alertă sporită în privința oricărei incursiuni în spațiul său aerian legate de războiul Rusiei din Ucraina. În plus, sunt menționate avertismente recente ale premierului Donald Tusk, care a spus că următoarele șase luni ar putea fi decisive și că nu trebuie excluse provocări ale Rusiei împotriva unui stat NATO, inclusiv prin drone sau rachete. Totodată, șeful serviciului de securitate ceh este citat cu un avertisment privind posibile acțiuni precum „o incursiune limitată”, „provocări sub steag fals” sau o campanie masivă de influențare, într-un orizont de „câteva luni”. Ambasada Rusiei la Varșovia nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de a comenta incidentul, mai notează articolul. [...]
