Știri
Știri din categoria Externe
Peru tratează ca dosar de trafic de persoane acuzațiile că peruvieni ar fi fost recrutați fraudulos și trimiși să lupte în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, într-o mișcare care poate duce la măsuri mai dure de prevenție și la acțiuni de repatriere, potrivit Mediafax.
Parchetul specializat în infracțiuni de trafic de persoane din Peru a anunțat deschiderea unei anchete după ce a primit plângeri conform cărora cetățeni peruvieni ar fi fost recrutați „în mod fraudulos” pentru a ajunge pe front, a transmis guvernul.
Rudele unor persoane despre care se presupune că au fost victime ale traficului au declarat că acestea ar fi primit oferte de muncă înșelătoare pentru posturi precum agenți de pază sau alte funcții în Rusia, cu promisiuni de recompense financiare, potrivit The Kyiv Independent.
Odată ajunși în Rusia, recruții ar fi fost forțați să participe la operațiuni de luptă în cadrul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei.
Autoritățile din Lima au precizat că ancheta preliminară vizează „presupusa infracțiune împotriva demnității umane”, sub forma traficului de persoane și a traficului de persoane agravat.
Procurorul principal Rocio Gala Galvez urmează să conducă și un grup de lucru format din înalți funcționari guvernamentali și reprezentanți ai forțelor de ordine, pentru coordonarea acțiunilor care să reducă riscurile ce îi afectează pe peruvieni aflați în Rusia.
Parchetul a îndemnat populația să rămână vigilentă în fața ofertelor de muncă ce pot ascunde exploatare și a anunțat că își continuă eforturile pentru repatrierea eventualelor victime.
În context mai larg, Rusia recrutează luptători străini din țări în curs de dezvoltare încă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, atrăgând recruți cu promisiuni de salarii mari, beneficii și cetățenie rusă, mai notează materialul. Au fost documentate și rapoarte privind constrângerea și presiuni în procesul de recrutare.
Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a raportat pe 28 aprilie că Moscova s-ar pregăti să recruteze cel puțin 18.500 de străini în Forțele Armate ale Rusiei în 2026. Potrivit Centrului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, Ucraina a identificat 27.407 cetățeni străini care luptă pentru Rusia la 30 martie, față de peste 18.000 în noiembrie, recrutați din cel puțin 135 de țări; nord-coreenii ar reprezenta cel mai mare contingent, conform aceleiași surse.
Recomandate
Peru se pregătește să intre în „Scutul Americilor”, un pas care poate schimba modul în care autoritățile își coordonează lupta anti-drog și anti-crimă la nivel regional , potrivit Agerpres . Noul guvern al președintei Keiko Fujimori a anunțat că aderarea este în pregătire, în contextul unei deteriorări accentuate a situației de securitate interne. Peru traversează „cea mai gravă criză de securitate” de la perioada confruntărilor cu gherilele comuniste (1980–2000), iar numărul omuciderilor a crescut de 2,6 ori între 2018 și 2025, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de Agerpres. Fujimori și-a construit mesajul politic pe o linie de fermitate împotriva criminalității și își exprimase intenția de a adera la această alianță înainte de preluarea mandatului, marți. Ministrul de externe Carlos Espa a legat explicit direcția de politică externă de acest demers, afirmând că Peru va continua progresele realizate prin aderarea la „Scutul Americilor” și că va aprofunda relațiile cu Statele Unite, descrise drept „un partener, un aliat și un prieten strategic”. Ce presupune „Scutul Americilor” din punct de vedere operațional Inițiativa prevede ca statele membre să își coordoneze schimbul de informații și să coopereze la nivel judiciar și polițienesc pentru combaterea criminalității organizate dincolo de granițe. În practică, miza este creșterea capacității de lucru în comun pe dosare transfrontaliere, în special pe lanțurile de trafic de droguri. Peru este unul dintre principalii producători mondiali de cocaină, iar pe teritoriul său operează rețele internaționale de trafic, notează aceeași sursă. Cine mai este în alianță și ce urmează Din alianță fac parte, „printre altele”, Argentina, Chile, Panama și Costa Rica. Columbia – primul producător mondial de cocaină – ar urma să se alăture, potrivit președintelui de dreapta ales Abelardo de la Espriella. Agerpres nu oferă un calendar sau o dată pentru finalizarea aderării Peru, ci doar că guvernul „se pregătește” pentru acest pas. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare aeriană , după un atac masiv al Rusiei asupra Kievului, într-un mesaj care pune din nou presiune pe partenerii occidentali să ia decizii rapide privind echipamentele și muniția necesare, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a cerut accelerarea livrărilor de sisteme de apărare aeriană și antirachetă, după atacul lansat de Rusia asupra capitalei ucrainene în noaptea de vineri spre sâmbătă. Informațiile sunt atribuite agenției Ukrinform. Într-un mesaj publicat pe platforma X , Sybiha a descris atacul drept unul dintre cele mai grave din ultimele zile și a indicat un bilanț de „cel puțin 9” persoane ucise și 23 rănite, în urma unui atac cu „trei duzini de rachete balistice”, despre care a spus că este al doilea de o asemenea amploare în doar două zile. De ce contează: ritmul livrărilor devine o variabilă operațională Șeful diplomației ucrainene susține că, pe fondul dificultăților Rusiei de a-și atinge obiectivele pe front, atacurile se concentrează tot mai mult asupra orașelor și populației civile. În acest context, el afirmă că Ucraina are nevoie „cât mai repede” de: sisteme suplimentare de apărare aeriană și antirachetă; rachete interceptoare (muniția folosită pentru doborârea țintelor aeriene). Sybiha a legat explicit eficiența apărării aeriene de evoluția războiului și de perspectiva apropierii păcii, insistând că viteza deciziilor și a livrărilor are efect direct asupra numărului de victime. „Rapiditatea deciziilor și a livrărilor este esențială. Fiecare decizie care consolidează apărarea spațiului aerian ucrainean salvează vieți omenești, în timp ce fiecare întârziere duce la decese și crime de război.” Ce se știe despre atacul asupra Kievului Autoritățile ucrainene au anunțat anterior că, în urma atacului masiv cu rachete din noaptea de 1 august, nouă persoane au murit și cel puțin 28 au fost rănite. În cinci raioane ale Kievului au izbucnit incendii, iar mai multe clădiri și infrastructuri au fost avariate, conform informațiilor citate de Mediafax. [...]
ISW susține că Rusia exagerează câștigurile din nordul Ucrainei pentru a influența sprijinul occidental , iar dovezile din teren nu confirmă avansurile revendicate, potrivit evaluării publicate de Kyiv Post , pe baza analizei Institute for the Study of War (ISW) din 31 iulie 2026. În evaluarea sa, ISW afirmă că Gruparea de Forțe „Nord” a Rusiei și comanda militară de vârf „probabil mint” Kremlinul în privința amploarei câștigurilor din nordul Ucrainei, pentru a susține narațiunea că forțele ruse avansează pe întreg teatrul de operațiuni, inclusiv pe un segment de front care ar fi rămas în mare parte stagnant aproape doi ani. În același timp, analiza indică faptul că aceste afirmații sunt folosite în cadrul unui efort de „război cognitiv” menit să proiecteze imaginea unor progrese constante și să convingă partenerii Ucrainei să își reducă sprijinul. ISW notează că „dovezile disponibile de pe câmpul de luptă” nu coroborează declarațiile ruse privind avansuri în regiunile Sumî și Harkiv. Mai mult, forțele ucrainene ar contraataca în unele zone din nord, ceea ce contrazice ideea unor înaintări ruse „necontestate” la scară largă. Un alt element relevant, potrivit aceleiași evaluări, este că unii „milbloggeri” pro-Kremlin ar respinge în mod vizibil narațiunea oficială a armatei ruse despre situația din nordul Ucrainei. Elemente operaționale din actualizarea ISW Pe lângă componenta de comunicare strategică, evaluarea include câteva repere operaționale punctuale: Rusia a lansat 255 de drone împotriva Ucrainei peste noapte. Compania ucraineană de apărare F-Drones a livrat primele 2.000 de drone FPV (drone „first-person view”, pilotate cu transmisie video în timp real) către armata SUA, în cadrul programului „Drone Dominance” al Departamentului Apărării. Forțele ucrainene ar fi avansat recent în direcția Borova , potrivit ISW. De ce contează Dacă evaluarea ISW este corectă, miza depășește linia frontului: exagerarea câștigurilor ar funcționa ca instrument de presiune informațională asupra capitalelor occidentale, într-un moment în care continuitatea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina rămâne esențială. În paralel, mențiunea privind livrarea de drone FPV către armata SUA indică faptul că tehnologiile dezvoltate în Ucraina intră în programe occidentale, cu potențial impact asupra lanțurilor de aprovizionare și a standardelor de achiziție din apărare. [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului accentuează presiunea pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , într-un context în care autoritățile de la Kiev reclamă o lipsă cronică de sisteme capabile să intercepteze astfel de proiectile, potrivit HotNews . Rusia a lovit în primele ore ale zilei de sâmbătă capitala Ucrainei cu rachete balistice, ucigând cel puțin nouă persoane și rănind alte 28, inclusiv patru copii, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko , citat de Reuters. Corespondenții agenției au relatat că peste o duzină de explozii au zguduit orașul. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha , a descris atacul drept „o noapte de iad” și a cerut „urgent” sisteme suplimentare de apărare aeriană și antirachetă, precum și rachete de interceptare, într-un mesaj publicat pe X. Pagube în oraș și intervenții de urgență În Kiev au izbucnit incendii în mai multe zone și au fost raportate întreruperi de curent în unele cartiere. Klitschko a spus că o clădire de locuințe din districtul Shevchenkivskyi a fost parțial distrusă, iar oameni au rămas blocați în interior după ce etajele întâi și al doilea s-au prăbușit parțial. Totodată, au luat foc și câteva depozite. O locatară, Nadiia Komarova, portăreasă în vârstă de 68 de ani, a descris pentru Reuters cum a fost surprinsă de sirene și explozii și a relatat că i s-au spart geamurile și au căzut bucăți din tavan în apartament. Context: intensificarea loviturilor și vulnerabilitatea la rachete balistice Atacul vine la două zile după un incident în care o rachetă de croazieră, despre care se bănuiește că ar fi fost lansată de Rusia, a aterizat în Polonia în timpul unui atac de amploare asupra Ucrainei. Atacul de joi a provocat moartea a nouă persoane, inclusiv șase membri ai unei familii dintr-un sat de lângă Krivoi Rog. În ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, iar Ucraina se confruntă, potrivit aceleiași relatări, cu o lipsă cronică de sisteme de apărare aeriană capabile să doboare rachete balistice, care se deplasează cu o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului. [...]
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
Kievul încearcă să extindă Starlink la lovituri în Rusia, mutând decizia la Musk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , i-a cerut lui Donald Trump și altor oficiali americani să ajute Ucraina să obțină acordul lui Elon Musk pentru a folosi sistemul de comunicații prin satelit Starlink la ghidarea atacurilor pe teritoriul Rusiei, potrivit Mediafax . Solicitarea vine pe fondul presiunii pentru o utilizare mai extinsă a Starlink, în condițiile în care Zelenski caută alternative care să reducă dependența de sistemele americane de apărare aeriană Patriot, necesare pentru a contracara atacurile constante cu rachete și drone ale Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. În același context, AP notează că interceptoarele „sunt din ce în ce mai puține”, pe măsură ce războiul SUA și Israel împotriva Iranului continuă, iar Trump ar fi renunțat vineri la un angajament recent de a acorda Ucrainei o licență pentru a produce aceste interceptoare. Zelenski i-ar fi adresat cererea direct lui Trump într-o întâlnire din Biroul Oval, în această săptămână, în timpul unei vizite scurte la Washington, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. Ulterior, el le-ar fi spus parlamentarilor, pe Dealul Capitoliului, că dorește ca Starlink să ajute la vizarea atacurilor din interiorul Rusiei, potrivit unei persoane prezente în sală. Trump nu s-a angajat să dea curs solicitării. De ce contează: Starlink, infrastructură privată cu limitări impuse de proprietar Musk le-a permis ucrainenilor să utilizeze Starlink pe propriul teritoriu, inclusiv în regiunile ucrainene ocupate de ruși, însă a restricționat utilizarea sistemului în interiorul Rusiei. În acest cadru, o eventuală extindere ar depinde de acordul proprietarului infrastructurii, SpaceX, compania care deține Starlink. Casa Albă, Ambasada Ucrainei la Washington și oficialii SpaceX nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind cererea lui Zelenski, mai arată materialul. Riscurile invocate: amenințări la adresa constelației de sateliți Potrivit AP, acordarea permisiunii pentru o utilizare extinsă a Starlink ar putea veni cu riscuri pentru Musk. Agenția a relatat anterior că două servicii de informații din țări NATO suspectează că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit, care ar putea viza constelația Starlink cu nori de șrapnel pe orbită. Rusia consideră Starlink o amenințare gravă, iar miile de sateliți pe orbită joasă au fost „esențiali” pentru supraviețuirea Ucrainei în fața invaziei la scară largă începută în februarie 2022, potrivit aceleiași surse. [...]
