Știri
Știri din categoria Externe

Mutarea atenției Casei Albe spre Iran riscă să accelereze decuplarea de securitate a Europei de SUA, pe fondul percepției că sprijinul american pentru Ucraina devine tot mai incert, potrivit unei analize citate de Libertatea. În acest context, oficiali europeni vorbesc despre „urgența” creșterii autonomiei strategice, inclusiv prin ideea unei Uniuni Europene de Apărare.
De peste două luni, războiul din Iran captează atenția Statelor Unite, iar conflictul din Ucraina a coborât ca prioritate la Casa Albă. Un oficial european anonim spune că „lucrurile par să fie blocate și au nevoie de un nou impuls”, însă „ultimele 24 de ore” ar fi arătat că speranțele pentru o schimbare rapidă sunt nerealiste.
În material sunt enumerate mai multe acțiuni recente ale lui Donald Trump: criticarea cancelarului Germaniei pe rețelele sociale, surprinderea Pentagonului cu o amenințare privind reducerea prezenței trupelor americane în trei țări europene (inclusiv Germania) și o discuție telefonică extinsă cu Vladimir Putin. În urma convorbirii, cei doi ar fi convenit asupra unui armistițiu temporar fără consultarea Ucrainei.
În paralel, liderii europeni par să se adapteze la perspectiva unei Americi „tot mai distante” și discută măsuri de reducere a dependenței de Washington, inclusiv explorarea unei Uniuni Europene de Apărare.
„Este o urgență să ne asigurăm mai multă autonomie”, a declarat un oficial european.
Totodată, războiul din Iran și criza energetică din Strâmtoarea Ormuz sunt prezentate ca factori care ar fi întărit hotărârea Europei de a sprijini Ucraina.
„Dacă e ceva ce acest conflict din Iran a întărit, este hotărârea noastră de a fi alături de Ucraina”, a adăugat oficialul.
Pe măsură ce sprijinul SUA devine mai incert, Ucraina își reconfigurează strategia: Volodimir Zelenski ar urma să se orienteze către Turcia pentru următoarele negocieri cu Rusia.
În același timp, Ucraina începe să-și evidențieze capacitățile tehnologice și militare, prin contracte de vânzare de tehnologii de apărare cu drone către aliați din Europa și din Golf.
„Țările încep să realizeze că au nevoie de Ucraina la fel de mult cum au nevoie de noi”, a spus aceeași sursă europeană.
Materialul citează și un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev: doar 40% dintre ucraineni mai cred că SUA vor oferi sprijinul necesar, în scădere cu 17 puncte procentuale față de începutul anului.
Statele europene discută formarea unor noi coaliții de securitate. Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a propus ca țări din afara UE – precum Marea Britanie, Norvegia și Ucraina – să fie incluse într-o Uniune Europeană de Apărare, idee care ar putea oferi Ucrainei „o garanție puternică de securitate după stabilirea păcii”, potrivit unui oficial european citat.
În plus, este menționat că summitul Comunității Politice Europene din Armenia a invitat, pentru prima dată, un lider non-european: premierul canadian Mark Carney, care a pledat la Davos pentru o reconfigurare geopolitică menită să reducă dependența de SUA.
Fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat pentru Euro News că situația actuală îl face să concluzioneze că Europa trebuie să reducă dependența de SUA.
„Încă din copilărie, am admirat Statele Unite. Dar acum trebuie să acceptăm realitatea că este necesar să ne bazăm mai mult pe forțele proprii”, a spus Rasmussen.
Totuși, unii oficiali europeni consideră în continuare că implicarea SUA rămâne importantă pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, pe motiv că Washingtonul „are o influență serioasă”, dar insistă că Europa trebuie să-și asume un rol mai mare în negocieri – cu condiția ca americanii să continue sprijinul pentru Ucraina și să garanteze acordurile viitoare.
Recomandate

Atacul cu rachete balistice asupra Kievului a lăsat nouă morți și 23 de răniți , într-un moment în care Ucraina insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare antirachetă, iar Washingtonul nu a decis încă dacă va permite producția locală de sisteme Patriot, potrivit G4Media . Bilanțul a fost anunțat sâmbătă dimineață de serviciile de urgență ucrainene pe Telegram, care au revizuit o raportare anterioară ce indica patru decese. Conform acestora, atacul a provocat pagube și incendii în cinci sectoare ale capitalei. În sectorul Solomianski, două persoane au fost ucise, iar un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost parțial distrus și a luat foc. În districtul Darnitski au fost raportate șapte victime; serviciile de urgență au menționat și un incendiu într-o clădire administrativă. Un jurnalist AFP a relatat că a auzit mai multe serii de explozii, care au declanșat alarmele mașinilor parcate pe străzi. Miza operațională: apărarea antirachetă, „prioritate absolută” pentru Kiev Publicația notează că apărarea împotriva rachetelor balistice este „extrem de greu de neutralizat” și reprezintă o „prioritate absolută” pentru Kiev, pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra Ucrainei. În acest context, președintele american Donald Trump și-a nuanțat poziția privind posibilitatea ca Ucraina să producă sisteme Patriot pentru interceptare. Trump a declarat, într-o reuniune a cabinetului său deschisă presei, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski „și-ar dori să aibă Patriot” și „și-ar dori să aibă și (rachete) Tomahawk”, dar a avertizat că SUA trebuie să fie „foarte atenți” înainte de a permite producția unor astfel de arme, precizând că nu și-a dat acordul și că subiectul este încă în discuție. Trump declarase anterior pentru Financial Times că nu este „sigur” dacă va da undă verde Kievului pentru producția interceptoarelor, menționate în material ca fiind singurele capabile să doboare rachete balistice rusești. [...]

Kievul încearcă să extindă Starlink la lovituri în Rusia, mutând decizia la Musk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , i-a cerut lui Donald Trump și altor oficiali americani să ajute Ucraina să obțină acordul lui Elon Musk pentru a folosi sistemul de comunicații prin satelit Starlink la ghidarea atacurilor pe teritoriul Rusiei, potrivit Mediafax . Solicitarea vine pe fondul presiunii pentru o utilizare mai extinsă a Starlink, în condițiile în care Zelenski caută alternative care să reducă dependența de sistemele americane de apărare aeriană Patriot, necesare pentru a contracara atacurile constante cu rachete și drone ale Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. În același context, AP notează că interceptoarele „sunt din ce în ce mai puține”, pe măsură ce războiul SUA și Israel împotriva Iranului continuă, iar Trump ar fi renunțat vineri la un angajament recent de a acorda Ucrainei o licență pentru a produce aceste interceptoare. Zelenski i-ar fi adresat cererea direct lui Trump într-o întâlnire din Biroul Oval, în această săptămână, în timpul unei vizite scurte la Washington, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. Ulterior, el le-ar fi spus parlamentarilor, pe Dealul Capitoliului, că dorește ca Starlink să ajute la vizarea atacurilor din interiorul Rusiei, potrivit unei persoane prezente în sală. Trump nu s-a angajat să dea curs solicitării. De ce contează: Starlink, infrastructură privată cu limitări impuse de proprietar Musk le-a permis ucrainenilor să utilizeze Starlink pe propriul teritoriu, inclusiv în regiunile ucrainene ocupate de ruși, însă a restricționat utilizarea sistemului în interiorul Rusiei. În acest cadru, o eventuală extindere ar depinde de acordul proprietarului infrastructurii, SpaceX, compania care deține Starlink. Casa Albă, Ambasada Ucrainei la Washington și oficialii SpaceX nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind cererea lui Zelenski, mai arată materialul. Riscurile invocate: amenințări la adresa constelației de sateliți Potrivit AP, acordarea permisiunii pentru o utilizare extinsă a Starlink ar putea veni cu riscuri pentru Musk. Agenția a relatat anterior că două servicii de informații din țări NATO suspectează că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit, care ar putea viza constelația Starlink cu nori de șrapnel pe orbită. Rusia consideră Starlink o amenințare gravă, iar miile de sateliți pe orbită joasă au fost „esențiali” pentru supraviețuirea Ucrainei în fața invaziei la scară largă începută în februarie 2022, potrivit aceleiași surse. [...]

Donald Trump spune că a anulat atacuri planificate asupra Iranului, condiționând decizia de un acord „rapid” care să includă redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională și economică: orice blocaj sau redeschidere a acestui culoar maritim-cheie influențează direct fluxurile de energie și transportul maritim din Golf. În actualizarea publicată pe 2 august 2026, președintele SUA afirmă că a „anulat” lovituri planificate asupra Iranului „sub rezerva” posibilității de a ajunge rapid la o înțelegere. Trump susține că Iranul și alte țări din Orientul Mijlociu i-ar fi cerut să amâne orice atac. Potrivit aceleiași surse, Trump afirmă că „parametrii” unui acord ar fi fost deja agreați și că acesta ar include și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct de tranzit strategic pentru transporturile de petrol și gaze. Contextul declarațiilor este escaladarea tensiunilor, după ce șeful diplomației iraniene a avertizat asupra unui răspuns „decisiv” la orice „agresiune” americano-israeliană, notează Al Jazeera . Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii verificabile despre conținutul exact al „acordului” invocat sau despre calendarul unei eventuale implementări. [...]

Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman i-a cerut lui Donald Trump să prioritizeze dialogul cu Iranul pentru a reduce tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția de presă de stat a Arabiei Saudite și un raport Axios. Demersul vine pe fondul discuțiilor despre posibile lovituri militare americane de amploare asupra Iranului. Axios a relatat că, într-o convorbire telefonică de sâmbătă, bin Salman i-ar fi cerut lui Trump să reconsidere astfel de atacuri, invocând riscul unei escaladări regionale fără precedent. Publicația americană citează doi oficiali ai SUA, dintre care unul a spus că „saudiții și-au exprimat îngrijorarea și au cerut clarificări privind planul de acțiune”. Potrivit sursei, Axios a contactat Ambasada Arabiei Saudite la Washington și Casa Albă, însă ambele au refuzat să comenteze. Presiune regională pentru evitarea escaladării În același registru, și alte state din regiune ar fi cerut Washingtonului să evite o escaladare, inclusiv Qatar, Emiratele Arabe Unite, Turcia și Pakistan, conform raportului citat. Context operațional: nivel de alertă ridicat în Israel Materialul apare în condițiile în care două surse israeliene au declarat pentru The Jerusalem Post că Israelul și-a ridicat nivelul de alertă și pregătire, pe fondul posibilității reluării unor lovituri americane de amploare asupra Iranului. Separat, Axios mai notează că discuțiile indirecte de sâmbătă dintre SUA și Iran ar fi înregistrat „unele progrese”, fără ca părțile să ajungă la un acord. [...]

Decizia lui Donald Trump de a amâna un nou atac asupra Iranului reduce riscul unei escaladări care ar putea lovi piețele energetice , potrivit Antena 3 . Președintele SUA spune că a renunțat la lovituri la cererea aliaților din Orientul Mijlociu, invocând existența „unui acord de principiu” și condiționând anularea de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord. Într-o postare de sâmbătă seară pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că SUA rămân „pregătite” să atace Iranul, dar că a decis să anuleze un atac „cu condiția de a putea ajunge rapid la un ACORD”. Informația este atribuită de Antena 3 publicației Financial Times. Contextul imediat este că, în zilele anterioare, Trump avertizase că va lovi Iranul „foarte dur”, iar analiștii anticipau noi runde de atacuri menite să forțeze Teheranul să revină la masa negocierilor. Avertismente pentru cetățeni și pregătiri militare În paralel, ambasadele SUA din mai multe capitale din Orientul Mijlociu și-au avertizat sâmbătă cetățenii să fie pregătiți pentru o posibilă „escaladare neprevăzută” a conflictului și să ia în calcul plecarea, conform articolului. Lista include Bahrain , Egipt, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Totodată, Comandamentul Central al SUA ar fi pregătit opțiuni și și-ar fi pregătit forțele pentru extinderea războiului, inclusiv un bombardament intens de două săptămâni asupra siturilor de rachete ale Iranului, mai notează materialul. Miza economică: infrastructura energetică și riscul de șoc pe piețe Un element-cheie ține de energia globală: administrația Trump s-a arătat reticentă față de atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului, din îngrijorarea că Teheranul ar putea riposta împotriva infrastructurii din Golf și ar putea „șoca piețele energetice globale”, deja sub presiune din cauza războiului. Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre conținutul „acordului de principiu” sau un calendar al negocierilor; rămâne de văzut dacă discuțiile invocate de Trump se concretizează într-un acord care să mențină amânarea loviturilor. [...]

O nouă serie de atacuri cu drone asupra infrastructurii civile din Harkov și regiunea Nikolaev a rănit cel puțin șase persoane, inclusiv trei copii , într-un context în care intensificarea loviturilor aeriene pune presiune pe capacitatea Ucrainei de a-și proteja orașele, potrivit Kyiv Post . În Harkov, atacurile au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 2 august, și au vizat districtele Industrialnîi, Kîivskîi și Saltivskîi. Primarul Ihor Terehov a spus că o dronă a lovit acoperișul unui bloc de locuințe din districtul Saltivskîi, fără victime raportate în acel incident. În districtul Industrialnîi au fost înregistrate mai multe lovituri, iar șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Syniehubov, a anunțat că trei locuitori – un bărbat de 74 de ani, o fată de opt ani și un băiat de 13 ani – au suferit reacții acute de stres. Asistența medicală a fost acordată la fața locului. Tot în Harkov, primarul a raportat o lovitură în districtul Kîivskîi, precizând că forțele ruse au folosit o dronă de tip „Molniya ” („Fulger”) – descrisă ca o muniție rătăcitoare (dronă care poate „patrula” până găsește ținta) cu aripă fixă, cu cost redus, capabilă să transporte încărcături explozive mici pe distanțe de 30-40 km. Autoritățile evaluau amploarea pagubelor. Atac separat în regiunea Nikolaev: benzinărie lovită, trei răniți Loviturile din Harkov au urmat unui atac cu dronă produs sâmbătă, 1 august, în regiunea Nikolaev, care a vizat o benzinărie și a rănit trei civili. Potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, atacul a avut loc în jurul orei 13:45 (ora locală) și i-a rănit pe un bărbat de 61 de ani, o femeie de 29 de ani și o fetiță de patru ani. Victimele au fost tratate și primesc îngrijiri în regim ambulatoriu. Context: val recent de lovituri aeriene și presiune pe apărarea antiaeriană Publicația plasează aceste atacuri regionale după un baraj aerian la nivel național, produs sâmbătă dimineață, care ar fi inclus 35 de rachete și 185 de drone de atac de diverse tipuri. Ținta principală a rachetelor balistice ar fi fost Kievul, iar președintele Volodîmîr Zelenski a indicat că Ucraina a interceptat doar una din 27 de rachete balistice, invocând un deficit critic de interceptori Patriot. În același episod, atacurile asupra Kievului ar fi ucis nouă persoane și ar fi rănit 33, inclusiv patru copii, fiind raportate pagube la clădiri rezidențiale și obiective civile, inclusiv o clinică medicală, un studio de film și supermarketuri. Au fost raportate lovituri și în regiunile Odesa, Dnipropetrovsk, Sumî și Poltava, precum și un atac cu dronă asupra unui centru logistic Rozetka din Brovarî (regiunea Kiev), soldat cu un mort și șase răniți. [...]