Știri
Știri din categoria Externe
Mutarea atenției Casei Albe spre Iran riscă să accelereze decuplarea de securitate a Europei de SUA, pe fondul percepției că sprijinul american pentru Ucraina devine tot mai incert, potrivit unei analize citate de Libertatea. În acest context, oficiali europeni vorbesc despre „urgența” creșterii autonomiei strategice, inclusiv prin ideea unei Uniuni Europene de Apărare.
De peste două luni, războiul din Iran captează atenția Statelor Unite, iar conflictul din Ucraina a coborât ca prioritate la Casa Albă. Un oficial european anonim spune că „lucrurile par să fie blocate și au nevoie de un nou impuls”, însă „ultimele 24 de ore” ar fi arătat că speranțele pentru o schimbare rapidă sunt nerealiste.
În material sunt enumerate mai multe acțiuni recente ale lui Donald Trump: criticarea cancelarului Germaniei pe rețelele sociale, surprinderea Pentagonului cu o amenințare privind reducerea prezenței trupelor americane în trei țări europene (inclusiv Germania) și o discuție telefonică extinsă cu Vladimir Putin. În urma convorbirii, cei doi ar fi convenit asupra unui armistițiu temporar fără consultarea Ucrainei.
În paralel, liderii europeni par să se adapteze la perspectiva unei Americi „tot mai distante” și discută măsuri de reducere a dependenței de Washington, inclusiv explorarea unei Uniuni Europene de Apărare.
„Este o urgență să ne asigurăm mai multă autonomie”, a declarat un oficial european.
Totodată, războiul din Iran și criza energetică din Strâmtoarea Ormuz sunt prezentate ca factori care ar fi întărit hotărârea Europei de a sprijini Ucraina.
„Dacă e ceva ce acest conflict din Iran a întărit, este hotărârea noastră de a fi alături de Ucraina”, a adăugat oficialul.
Pe măsură ce sprijinul SUA devine mai incert, Ucraina își reconfigurează strategia: Volodimir Zelenski ar urma să se orienteze către Turcia pentru următoarele negocieri cu Rusia.
În același timp, Ucraina începe să-și evidențieze capacitățile tehnologice și militare, prin contracte de vânzare de tehnologii de apărare cu drone către aliați din Europa și din Golf.
„Țările încep să realizeze că au nevoie de Ucraina la fel de mult cum au nevoie de noi”, a spus aceeași sursă europeană.
Materialul citează și un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev: doar 40% dintre ucraineni mai cred că SUA vor oferi sprijinul necesar, în scădere cu 17 puncte procentuale față de începutul anului.
Statele europene discută formarea unor noi coaliții de securitate. Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a propus ca țări din afara UE – precum Marea Britanie, Norvegia și Ucraina – să fie incluse într-o Uniune Europeană de Apărare, idee care ar putea oferi Ucrainei „o garanție puternică de securitate după stabilirea păcii”, potrivit unui oficial european citat.
În plus, este menționat că summitul Comunității Politice Europene din Armenia a invitat, pentru prima dată, un lider non-european: premierul canadian Mark Carney, care a pledat la Davos pentru o reconfigurare geopolitică menită să reducă dependența de SUA.
Fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat pentru Euro News că situația actuală îl face să concluzioneze că Europa trebuie să reducă dependența de SUA.
„Încă din copilărie, am admirat Statele Unite. Dar acum trebuie să acceptăm realitatea că este necesar să ne bazăm mai mult pe forțele proprii”, a spus Rasmussen.
Totuși, unii oficiali europeni consideră în continuare că implicarea SUA rămâne importantă pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, pe motiv că Washingtonul „are o influență serioasă”, dar insistă că Europa trebuie să-și asume un rol mai mare în negocieri – cu condiția ca americanii să continue sprijinul pentru Ucraina și să garanteze acordurile viitoare.
Recomandate
Riscul reluării conflictului dintre Iran și SUA reapare pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , după ce un oficial militar iranian a spus că reînceperea războiului este „probabilă”, iar forțele armate sunt „pe deplin pregătite”, potrivit G4Media . Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a respins o nouă ofertă transmisă de Teheran pentru reluarea negocierilor. Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al Comandamentului Forțelor Armate Khatam Al-Anbiya, a susținut că „evenimentele au demonstrat” că SUA „nu au respectat nicio promisiune sau acord” și a avertizat asupra unei posibile escaladări. „Forţele armate sunt pe deplin pregătite pentru orice nouă aventură sau acţiune imprudentă din partea americanilor.” Strâmtoarea Ormuz, miza imediată: redeschidere înaintea dosarului nuclear În paralel, un înalt oficial iranian, citat de Reuters, a descris o propunere care ar schimba ordinea negocierilor: Iranul ar accepta redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea transportului maritim înainte ca discuțiile privind programul nuclear să intre în faza dificilă. Conform aceleiași relatări, planul ar include: garanții că Israelul și SUA nu vor mai ataca; deschiderea strâmtorii de către Iran; ridicarea blocadei americane; amânarea negocierilor privind restricțiile asupra programului nuclear pentru o etapă ulterioară, în schimbul ridicării sancțiunilor, cu solicitarea Iranului ca SUA să îi recunoască dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice, chiar dacă ar fi de acord să suspende această activitate. Oficialul a spus că un „nou calendar” a fost detaliat într-o propunere transmisă Statelor Unite prin intermediul mediatorilor, Pakistan, însă fără publicarea conținutului integral. Context: armistițiu fragil și negocieri fără rezultat Materialul menționează că un armistițiu a intrat în vigoare la 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliene și americane asupra Iranului și contraatacuri iraniene în regiune. O primă rundă de discuții directe, la Islamabad, pe 11 aprilie, a eșuat, iar divergențele au rămas „semnificative”, de la situația Strâmtorii Ormuz până la chestiunea nucleară. Donald Trump a declarat vineri că „nu este mulțumit” de ultima versiune a acordului și a reiterat că reluarea războiului rămâne „o opțiune”, adăugând că a fost informat joi de armată cu privire la posibile noi acțiuni militare. De ce contează: blocada maritimă prelungește presiunea economică Potrivit informațiilor citate de Reuters, Iranul blochează aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, de mai bine de două luni, iar luna trecută SUA au impus propria blocadă a navelor din porturile iraniene. În acest context, orice eșec al negocierilor crește riscul de prelungire a blocajelor și de noi episoade militare, cu efecte directe asupra fluxurilor maritime din regiune. Separat, articolul notează că, deși armistițiul a permis revenirea la o „aparentă normalitate”, populația este afectată de inflație și șomaj în creștere, pe fondul deceniilor de sancțiuni internaționale. [...]
Erodarea încrederii dintre Kiev și Washington riscă să blocheze accesul Ucrainei la armament și să slăbească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei , într-un moment în care administrația Trump este concentrată pe războiul cu Iranul și pe gestionarea consecințelor acestuia, potrivit Digi24 , care citează o analiză Kyiv Independent . Schimbarea de ton a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – de la sprijin public pentru o operațiune militară americană în Orientul Mijlociu la critici deschise la adresa politicii externe a SUA – vine pe fondul unor „promisiuni încălcate”, al incertitudinii privind stocurile de armament și al mesajelor publice de la Washington care alimentează frustrarea Kievului, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Kyiv Independent. Oficialii ucraineni evită să vorbească despre o ruptură, dar recunosc că deficitul de încredere devine tot mai vizibil. De ce contează: sancțiunile și armele au devenit pârghii instabile Pentru Ucraina, miza imediată este dublă: menținerea presiunii economice asupra Rusiei și asigurarea fluxului de armament, în special pentru apărarea aeriană. Analiza descrie o relație bilaterală care intră într-un „impas dificil”, în timp ce SUA sunt absorbite de conflictul cu Iranul și de o diplomație „fragilă” privind o posibilă soluționare. În plan economic și de reglementare (sancțiuni), Kyiv Independent notează că Washingtonul a emis, la jumătatea lunii aprilie, o a doua derogare de la sancțiuni pentru petrolul rusesc, permițând vânzări limitate pe fondul îngrijorărilor privind penuria globală legată de război și de perturbările asociate blocadei Strâmtorii Hormuz . La Kiev, decizia a fost percepută drept „trădare”, mai ales că, cu două zile înainte, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase public că administrația „nu va reînnoi licența generală pentru petrolul rusesc”. Tot potrivit sursei, chiar și unii oficiali americani ar fi considerat în privat că derogarea nu era necesară și că ar fi avut un impact redus asupra piețelor, ceea ce a amplificat neîncrederea Kievului. Prelungirea a venit la scurt timp după o vizită în SUA a trimisului rus Kirill Dmitriev, despre care „se crede” că a făcut lobby pentru derogare. Critici mai directe de la Kiev, după luni de reținere După o perioadă în care Zelenski a încercat să gestioneze relația cu Trump „înghițindu-și frustrarea în public”, ultimele luni au adus o schimbare vizibilă, arată analiza. Printre episoadele menționate: Zelenski i-a criticat direct pe cei doi emisari americani implicați în procesul de pace, acuzând lipsă de respect față de Kiev. L-a criticat pe vicepreședintele JD Vance pentru că a lăudat suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina, susținând că poziția avantajează Rusia și slăbește SUA. Un oficial ucrainean a explicat de ce Kievul a evitat să comenteze public după împușcăturile de la Cina Corespondenților de la Casa Albă, invocând lipsa unor reacții similare din partea americană atunci când Ucraina este supusă atacurilor masive. „Este o lipsă de respect să mergi la Moscova și nu la Kiev, este pur și simplu o lipsă de respect”, a declarat Zelenski pe 20 aprilie. Oficialii ucraineni susțin, însă, că nu ar fi vorba despre o strategie deliberată de confruntare, ci despre adaptarea mesajelor la o relație care „s-a schimbat”. Războiul cu Iranul a scos Ucraina de pe agenda Washingtonului, susține analiza Kyiv Independent arată că Zelenski a fost printre primii lideri care au susținut public campania americană și israeliană împotriva Iranului, argumentând că Teheranul este implicat de mult timp în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Regimul iranian a adus atâta rău Ucrainei”, a spus Zelenski. Kievul ar fi sperat că acest sprijin va consolida relevanța strategică a Ucrainei pentru Trump. În schimb, SUA ar fi devenit „și mai ostile” față de Kiev, iar Ucraina ar fi fost „efectiv scoasă de pe agenda de lucru” pe măsură ce Washingtonul s-a concentrat pe gestionarea escaladării. Armamentul: de la ajutor direct la vânzări, cu blocaje pe Patriot Pe dimensiunea operațională, cooperarea militară este descrisă ca o sursă de „anxietate tăcută”. Spre deosebire de administrația Biden, Casa Albă a lui Trump s-a abținut de la acordarea de ajutor militar direct, iar asistența ar veni tot mai mult prin vânzări de arme și mecanisme de achiziție care implică aliații NATO. Unele rapoarte au sugerat că Washingtonul ar folosi livrările către Ucraina ca pârghie în negocieri mai ample cu guvernele europene; un oficial al Apărării din SUA a respins această idee, potrivit analizei. În Europa, frustrarea ar crește, iar o sursă familiarizată cu discuțiile a spus că acest lucru afectează direct capacitatea Ucrainei de a obține armele de care are nevoie „urgent”, inclusiv rachete pentru sistemele Patriot. „Este foarte greu să canalizăm acești bani chiar și pentru achiziționarea de rachete pentru sistemele Patriot”, a spus sursa citată. Analiza mai notează că penuria a devenit atât de gravă încât Zelenski i-a cerut comandantului Forțelor Aeriene să contacteze direct partenerii care promiseseră anterior rachete Patriot și alte sisteme de apărare aeriană. Ce urmează: relație mai tranzacțională și reacții publice mai dure Un semnal al schimbării este și reacția publică a ambasadoarei Ucrainei în SUA, Olha Stefanișina, care a criticat derogarea privind petrolul rusesc și a cerut reinstituirea sancțiunilor, potrivit analizei. Pentru Kiev, „problema mai profundă” nu ar fi petrolul în sine, ci încrederea – iar odată erodată, spațiul pentru compromisuri discrete se îngustează, cu efecte directe asupra sancțiunilor și a livrărilor de armament. [...]
Premierul slovac Robert Fico condiționează orice armistițiu de acordul Ucrainei , poziție care complică ideea unui „armistițiu de 9 mai” vehiculat de Rusia și menține presiunea diplomatică pe canalele de negociere, potrivit G4Media . Fico a spus că a discutat telefonic cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că „nu este posibil niciun acord de pace” în conflictul cu Federația Rusă fără consimțământul părții ucrainene, într-o postare pe Facebook citată de European Pravda. Context: propunerea de armistițiu legată de 9 mai În convorbirea dintre cei doi lideri au fost abordate atât relațiile de „prietenie” dintre Slovacia și Ucraina, cât și propunerea de armistițiu ridicată recent de Rusia, care ar urma să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai. Conform informațiilor prezentate, propunerea de armistițiu temporar a fost ridicată de Kremlin într-o discuție telefonică cu Donald Trump, desfășurată joi. În aceeași zi, Zelenski a declarat că solicită mai multe detalii despre această propunere. Ce urmează: întâlnire la Erevan și reluarea formatelor de cooperare Fico a mai afirmat că, în pofida diferențelor de opinie, Slovacia și Ucraina ar avea un interes comun în relații „bune și prietenoase”. El a confirmat că Slovacia susține aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană, motivând că Bratislava își dorește o Ucraină „stabilă și democratică” ca vecin. Potrivit premierului slovac, cei doi au convenit să se întâlnească „pe scurt” luni, la Erevan, cu ocazia summitului Comunității Politice Europene, și să continue colaborarea prin reuniuni interguvernamentale comune și vizite reciproce în capitalele celor două țări. [...]
Ucraina își întărește vigilența la granița cu Belarus după ce a detectat „activitate neobișnuită” pe partea belarusă, iar președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Kievul va reacționa „dacă este necesar”, potrivit Digi24 . Mesajul indică o preocupare operațională imediată: menținerea controlului pe un front secundar, în condițiile în care războiul cu Rusia continuă. Zelenski a spus în discursul său zilnic că „ieri (vineri – n.r.) a existat activitate mai degrabă neobișnuită de-a lungul frontierei Ucraina–Belarus, de partea belarusă”, fără să ofere detalii despre natura acesteia. El a adăugat că autoritățile ucrainene „monitorizează îndeaproape situația” și că „vom răspunde dacă este necesar”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, singurul element confirmat public este semnalarea unei activități considerate neobișnuite de către președintele ucrainean. Nu există, în material, date despre: tipul activității (militară, logistică, de frontieră); amploarea sau localizarea exactă; măsuri concrete luate de Ucraina ca răspuns. Forțele aeriene ucrainene și poliția de frontieră nu au răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters, citată de Agerpres. De ce contează operațional În ultimele săptămâni, Zelenski a îndemnat Minsk să nu se mai implice în războiul declanșat de Rusia. În acest context, orice semnal de „activitate neobișnuită” la granița cu Belarus poate obliga Ucraina să aloce atenție și resurse de supraveghere pe această frontieră, pentru a preveni surprize tactice și a limita riscurile de escaladare. În lipsa unor detalii suplimentare, rămâne de urmărit dacă autoritățile ucrainene vor furniza clarificări sau dacă vor apărea confirmări independente privind natura activității semnalate. [...]
Iran a propus redeschiderea Strâmtorii Hormuz înaintea negocierilor nucleare, dar planul a fost respins de Donald Trump , potrivit Reuters . Miza imediată este fluxul de energie: războiul a provocat, conform sursei, „cea mai mare perturbare de până acum” a aprovizionării globale cu energie. La patru săptămâni după ce SUA și Israel au suspendat campania de bombardamente împotriva Iranului, nu există încă un acord care să încheie conflictul. Între timp, Iran blochează de peste două luni aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, iar luna trecută SUA au impus la rândul lor o blocadă asupra navelor care pleacă din porturi iraniene. Ce conținea propunerea Teheranului Un oficial iranian de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului din cauza caracterului confidențial al discuțiilor, a descris un cadru în care elementele cu impact imediat asupra transportului maritim ar fi fost rezolvate înaintea dosarului nuclear: încetarea războiului, cu o garanție că Israelul și SUA nu vor ataca din nou; redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru navigație; ridicarea blocadei americane asupra Iranului; abia ulterior, negocieri privind limitarea programului nuclear iranian, în schimbul ridicării sancțiunilor. Iranul ar fi cerut ca Washingtonul să îi recunoască dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice, chiar dacă ar accepta suspendarea îmbogățirii, potrivit aceleiași surse. De ce a respins Trump și ce condiții pune Washingtonul Donald Trump a declarat vineri că nu este „mulțumit” de cea mai recentă propunere a Iranului, fără să detalieze ce elemente respinge. Președintele american a spus reporterilor la Casa Albă: „Cer lucruri cu care nu pot fi de acord.” Washingtonul a reiterat, potrivit Reuters, că nu va încheia războiul fără un acord care să împiedice Iranul să obțină vreodată o armă nucleară — obiectivul principal invocat de Trump când a lansat loviturile în februarie, în timpul unor discuții pe tema nucleară. Iranul susține că programul său nuclear este pașnic. Ce urmează: presiune pe rutele energetice, negocieri împinse în plan secund Oficialul iranian a susținut că Teheranul vede amânarea discuțiilor nucleare pentru o etapă ulterioară drept o „schimbare semnificativă” menită să faciliteze un acord. Reuters notează că presa relatase deja în ultima săptămână că Iranul propunea redeschiderea strâmtorii înainte de rezolvarea chestiunilor nucleare, iar oficialul a confirmat că acest calendar a fost inclus într-o propunere formală transmisă SUA prin mediatori. În lipsa unui acord, blocajele reciproce — ale Iranului asupra transporturilor din Golf și ale SUA asupra navelor din porturile iraniene — rămân principalul factor de risc pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune. [...]
Iranul a transmis Washingtonului un plan în 14 puncte care condiționează orice armistițiu de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , o abordare care ar putea complica negocierile și ar prelungi incertitudinea regională, inclusiv pe rutele energetice și comerciale, potrivit Mediafax . Informația este atribuită agenției semi-oficiale iraniene Tasnim , citată de Al Jazeera. Demersul vine după ce, potrivit acelorași relatări, SUA ar fi trimis Iranului o propunere separată, în nouă puncte. Ce cere Teheranul și care este miza Conform Tasnim, SUA ar fi solicitat un armistițiu cu un termen limită de două luni. Iranul ar fi insistat ca „problemele” să fie rezolvate în 30 de zile și ca accentul să fie pus pe „încheierea războiului”, nu pe prelungirea armistițiului. Planul iranian ar include, între altele: garanții de neagresiune; retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului; ridicarea blocadei navale; deblocarea activelor înghețate ale Iranului; ridicarea sancțiunilor; încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. Ce urmează Iranul așteaptă un răspuns din partea SUA la propunerea sa. Materialul nu oferă detalii despre poziția oficială a Washingtonului sau despre un calendar de negocieri, dincolo de termenele menționate în relatările Tasnim. [...]
