Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a transmis Washingtonului un plan în 14 puncte care condiționează orice armistițiu de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor, o abordare care ar putea complica negocierile și ar prelungi incertitudinea regională, inclusiv pe rutele energetice și comerciale, potrivit Mediafax.
Informația este atribuită agenției semi-oficiale iraniene Tasnim, citată de Al Jazeera. Demersul vine după ce, potrivit acelorași relatări, SUA ar fi trimis Iranului o propunere separată, în nouă puncte.
Conform Tasnim, SUA ar fi solicitat un armistițiu cu un termen limită de două luni. Iranul ar fi insistat ca „problemele” să fie rezolvate în 30 de zile și ca accentul să fie pus pe „încheierea războiului”, nu pe prelungirea armistițiului.
Planul iranian ar include, între altele:
Iranul așteaptă un răspuns din partea SUA la propunerea sa. Materialul nu oferă detalii despre poziția oficială a Washingtonului sau despre un calendar de negocieri, dincolo de termenele menționate în relatările Tasnim.
Recomandate
Iranul spune că decizia de a reveni la negocieri sau de a escalada conflictul revine Washingtonului , într-un mesaj care ridică din nou riscul de instabilitate regională și de șocuri pe piețele energetice. Potrivit Agerpres , Teheranul susține că este „gata” atât pentru reluarea războiului, cât și pentru a „privilegia diplomația” în disputa cu Statele Unite. Adjunctul ministrului iranian de externe, Kazem Gharibabadi , a afirmat că Iranul și-a prezentat „planul” unui mediator pakistanez, cu obiectivul de a pune capăt „permanent” războiului „impus”, iar „mingea este acum în terenul SUA”, care ar trebui să aleagă între diplomație și o abordare conflictuală. „Iranul, în scopul garantării intereselor sale naționale și de securitate, este gata pentru cele două opțiuni.” Semnal de escaladare: „reluarea războiului” ar fi „probabilă” Pe lângă mesajul diplomatic, un oficial militar iranian a indicat sâmbătă că reluarea războiului cu Statele Unite este „probabilă”, după ce președintele american Donald Trump ar fi respins o nouă ofertă a Teheranului de reluare a negocierilor de pace, conform relatării preluate de Agerpres. Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al Comandamentului Forțelor Armate Khatam Al-Anbiya, a declarat pentru agenția de știri Fars că evenimentele ar fi demonstrat că SUA „nu au respectat nicio promisiune sau acord” și că forțele armate sunt „pe deplin pregătite” pentru orice acțiune americană pe care o consideră imprudentă. De ce contează: risc geopolitic cu efecte economice indirecte Mesajele de la Teheran combină o ofertă de ieșire diplomatică cu avertismente militare, ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine într-o zonă cu importanță strategică pentru comerț și energie. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre conținutul „planului” sau despre calendarul unor eventuale discuții, rămâne neclar ce pași concreți ar urma și în ce condiții ar putea fi reluată diplomația. [...]
Mutarea atenției Casei Albe spre Iran riscă să accelereze decuplarea de securitate a Europei de SUA , pe fondul percepției că sprijinul american pentru Ucraina devine tot mai incert, potrivit unei analize citate de Libertatea . În acest context, oficiali europeni vorbesc despre „urgența” creșterii autonomiei strategice, inclusiv prin ideea unei Uniuni Europene de Apărare. De peste două luni, războiul din Iran captează atenția Statelor Unite, iar conflictul din Ucraina a coborât ca prioritate la Casa Albă. Un oficial european anonim spune că „lucrurile par să fie blocate și au nevoie de un nou impuls”, însă „ultimele 24 de ore” ar fi arătat că speranțele pentru o schimbare rapidă sunt nerealiste. Semnale de distanțare: Ucraina, pe plan secund, Europa își face calculele În material sunt enumerate mai multe acțiuni recente ale lui Donald Trump: criticarea cancelarului Germaniei pe rețelele sociale, surprinderea Pentagonului cu o amenințare privind reducerea prezenței trupelor americane în trei țări europene (inclusiv Germania) și o discuție telefonică extinsă cu Vladimir Putin. În urma convorbirii, cei doi ar fi convenit asupra unui armistițiu temporar fără consultarea Ucrainei. În paralel, liderii europeni par să se adapteze la perspectiva unei Americi „tot mai distante” și discută măsuri de reducere a dependenței de Washington, inclusiv explorarea unei Uniuni Europene de Apărare. „Este o urgență să ne asigurăm mai multă autonomie”, a declarat un oficial european. Totodată, războiul din Iran și criza energetică din Strâmtoarea Ormuz sunt prezentate ca factori care ar fi întărit hotărârea Europei de a sprijini Ucraina. „Dacă e ceva ce acest conflict din Iran a întărit, este hotărârea noastră de a fi alături de Ucraina”, a adăugat oficialul. Ucraina își caută alternative: Turcia și contracte pe drone Pe măsură ce sprijinul SUA devine mai incert, Ucraina își reconfigurează strategia: Volodimir Zelenski ar urma să se orienteze către Turcia pentru următoarele negocieri cu Rusia. În același timp, Ucraina începe să-și evidențieze capacitățile tehnologice și militare, prin contracte de vânzare de tehnologii de apărare cu drone către aliați din Europa și din Golf. „Țările încep să realizeze că au nevoie de Ucraina la fel de mult cum au nevoie de noi”, a spus aceeași sursă europeană. Materialul citează și un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev: doar 40% dintre ucraineni mai cred că SUA vor oferi sprijinul necesar, în scădere cu 17 puncte procentuale față de începutul anului. Uniune de Apărare și coaliții noi: ce se discută în Europa Statele europene discută formarea unor noi coaliții de securitate. Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a propus ca țări din afara UE – precum Marea Britanie, Norvegia și Ucraina – să fie incluse într-o Uniune Europeană de Apărare, idee care ar putea oferi Ucrainei „o garanție puternică de securitate după stabilirea păcii”, potrivit unui oficial european citat. În plus, este menționat că summitul Comunității Politice Europene din Armenia a invitat, pentru prima dată, un lider non-european: premierul canadian Mark Carney, care a pledat la Davos pentru o reconfigurare geopolitică menită să reducă dependența de SUA. Critica fostului șef NATO: Europa trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe Fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat pentru Euro News că situația actuală îl face să concluzioneze că Europa trebuie să reducă dependența de SUA. „Încă din copilărie, am admirat Statele Unite. Dar acum trebuie să acceptăm realitatea că este necesar să ne bazăm mai mult pe forțele proprii”, a spus Rasmussen. Totuși, unii oficiali europeni consideră în continuare că implicarea SUA rămâne importantă pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, pe motiv că Washingtonul „are o influență serioasă”, dar insistă că Europa trebuie să-și asume un rol mai mare în negocieri – cu condiția ca americanii să continue sprijinul pentru Ucraina și să garanteze acordurile viitoare. [...]
Riscul reluării conflictului dintre Iran și SUA reapare pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , după ce un oficial militar iranian a spus că reînceperea războiului este „probabilă”, iar forțele armate sunt „pe deplin pregătite”, potrivit G4Media . Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a respins o nouă ofertă transmisă de Teheran pentru reluarea negocierilor. Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al Comandamentului Forțelor Armate Khatam Al-Anbiya, a susținut că „evenimentele au demonstrat” că SUA „nu au respectat nicio promisiune sau acord” și a avertizat asupra unei posibile escaladări. „Forţele armate sunt pe deplin pregătite pentru orice nouă aventură sau acţiune imprudentă din partea americanilor.” Strâmtoarea Ormuz, miza imediată: redeschidere înaintea dosarului nuclear În paralel, un înalt oficial iranian, citat de Reuters, a descris o propunere care ar schimba ordinea negocierilor: Iranul ar accepta redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea transportului maritim înainte ca discuțiile privind programul nuclear să intre în faza dificilă. Conform aceleiași relatări, planul ar include: garanții că Israelul și SUA nu vor mai ataca; deschiderea strâmtorii de către Iran; ridicarea blocadei americane; amânarea negocierilor privind restricțiile asupra programului nuclear pentru o etapă ulterioară, în schimbul ridicării sancțiunilor, cu solicitarea Iranului ca SUA să îi recunoască dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice, chiar dacă ar fi de acord să suspende această activitate. Oficialul a spus că un „nou calendar” a fost detaliat într-o propunere transmisă Statelor Unite prin intermediul mediatorilor, Pakistan, însă fără publicarea conținutului integral. Context: armistițiu fragil și negocieri fără rezultat Materialul menționează că un armistițiu a intrat în vigoare la 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliene și americane asupra Iranului și contraatacuri iraniene în regiune. O primă rundă de discuții directe, la Islamabad, pe 11 aprilie, a eșuat, iar divergențele au rămas „semnificative”, de la situația Strâmtorii Ormuz până la chestiunea nucleară. Donald Trump a declarat vineri că „nu este mulțumit” de ultima versiune a acordului și a reiterat că reluarea războiului rămâne „o opțiune”, adăugând că a fost informat joi de armată cu privire la posibile noi acțiuni militare. De ce contează: blocada maritimă prelungește presiunea economică Potrivit informațiilor citate de Reuters, Iranul blochează aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, de mai bine de două luni, iar luna trecută SUA au impus propria blocadă a navelor din porturile iraniene. În acest context, orice eșec al negocierilor crește riscul de prelungire a blocajelor și de noi episoade militare, cu efecte directe asupra fluxurilor maritime din regiune. Separat, articolul notează că, deși armistițiul a permis revenirea la o „aparentă normalitate”, populația este afectată de inflație și șomaj în creștere, pe fondul deceniilor de sancțiuni internaționale. [...]
Iran a propus redeschiderea Strâmtorii Hormuz înaintea negocierilor nucleare, dar planul a fost respins de Donald Trump , potrivit Reuters . Miza imediată este fluxul de energie: războiul a provocat, conform sursei, „cea mai mare perturbare de până acum” a aprovizionării globale cu energie. La patru săptămâni după ce SUA și Israel au suspendat campania de bombardamente împotriva Iranului, nu există încă un acord care să încheie conflictul. Între timp, Iran blochează de peste două luni aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, iar luna trecută SUA au impus la rândul lor o blocadă asupra navelor care pleacă din porturi iraniene. Ce conținea propunerea Teheranului Un oficial iranian de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului din cauza caracterului confidențial al discuțiilor, a descris un cadru în care elementele cu impact imediat asupra transportului maritim ar fi fost rezolvate înaintea dosarului nuclear: încetarea războiului, cu o garanție că Israelul și SUA nu vor ataca din nou; redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru navigație; ridicarea blocadei americane asupra Iranului; abia ulterior, negocieri privind limitarea programului nuclear iranian, în schimbul ridicării sancțiunilor. Iranul ar fi cerut ca Washingtonul să îi recunoască dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice, chiar dacă ar accepta suspendarea îmbogățirii, potrivit aceleiași surse. De ce a respins Trump și ce condiții pune Washingtonul Donald Trump a declarat vineri că nu este „mulțumit” de cea mai recentă propunere a Iranului, fără să detalieze ce elemente respinge. Președintele american a spus reporterilor la Casa Albă: „Cer lucruri cu care nu pot fi de acord.” Washingtonul a reiterat, potrivit Reuters, că nu va încheia războiul fără un acord care să împiedice Iranul să obțină vreodată o armă nucleară — obiectivul principal invocat de Trump când a lansat loviturile în februarie, în timpul unor discuții pe tema nucleară. Iranul susține că programul său nuclear este pașnic. Ce urmează: presiune pe rutele energetice, negocieri împinse în plan secund Oficialul iranian a susținut că Teheranul vede amânarea discuțiilor nucleare pentru o etapă ulterioară drept o „schimbare semnificativă” menită să faciliteze un acord. Reuters notează că presa relatase deja în ultima săptămână că Iranul propunea redeschiderea strâmtorii înainte de rezolvarea chestiunilor nucleare, iar oficialul a confirmat că acest calendar a fost inclus într-o propunere formală transmisă SUA prin mediatori. În lipsa unui acord, blocajele reciproce — ale Iranului asupra transporturilor din Golf și ale SUA asupra navelor din porturile iraniene — rămân principalul factor de risc pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune. [...]
AIEA ia în calcul mutarea uraniului îmbogățit al Iranului, pe fondul lipsei de acces la inspecții și al discuțiilor cu Rusia și SUA , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) , Rafael Grossi , într-un interviu pentru Associated Press. Grossi a spus că „majoritatea” uraniului îmbogățit al Iranului este probabil la complexul nuclear de la Isfahan, lovit în timpul unui război de 12 zile în iunie și în cadrul operațiunilor „Roaring Lion” și „Epic Fury”. AIEA își bazează evaluările pe informații din imagini satelitare privind efectele loviturilor americane și israeliene asupra siturilor nucleare iraniene. Un element-cheie invocat de Associated Press este o imagine satelitară din 9 iunie 2025, realizată de un satelit Airbus, care arată un camion cu 18 containere albastre intrând în Centrul de Tehnologie Nucleară Isfahan. Containerele ar fi, potrivit AP, suspectate că ar conține uraniu puternic îmbogățit și „probabil” nu au fost mutate. Estimări, nu verificări: AIEA nu a putut inspecta situl Grossi a subliniat că evaluările AIEA rămân estimări, deoarece agenția nu a putut vizita locația. Deși Iranul are obligația, în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară, să permită accesul inspectorilor, AIEA nu a reușit să verifice la fața locului dacă materialul se află acolo și dacă sigiliile agenției sunt intacte. „Nu am putut inspecta sau să infirmăm că materialul este acolo și că sigiliile, sigiliile AIEA, rămân acolo. Sper că vom putea face asta, așa că ceea ce vă spun este cea mai bună estimare a noastră.” Separat, Grossi a declarat la o conferință de presă la ONU că o inspecție AIEA era programată pentru o nouă instalație de îmbogățire a uraniului la Isfahan, pe care Iranul a declarat-o în iunie anul trecut, însă loviturile au început chiar în ziua stabilită pentru inspecție. Discuții despre „extracție” și rolul Rusiei În același interviu, Grossi a spus că AIEA a discutat cu mai multe părți posibilitatea de a muta uraniul îmbogățit al Iranului în afara țării, inclusiv cu Rusia. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că președintele rus Vladimir Putin s-a oferit să ajute SUA să gestioneze uraniul îmbogățit, dar că Trump i-ar fi răspuns că ar trebui să fie mai „implicat în încheierea războiului cu Ucraina”. AIEA a mai discutat subiectul cu SUA și „informal” cu Iranul, potrivit AP, însă agenția nu a fost parte a negocierilor de încetare a focului din Pakistan, deși a participat la discuțiile nucleare din februarie. [...]
SUA le-au transmis unor aliați europeni să se pregătească pentru întârzieri semnificative la livrările de armament american , pe fondul eforturilor Pentagonului de a-și reface stocurile după războiul cu Iranul, potrivit Mediafax , care citează Financial Times . Avertismentul ar viza, între alții, Marea Britanie, Polonia, Estonia și Lituania, iar mai multe surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Financial Times că Pentagonul a informat aceste țări să se aștepte la întârzieri pentru mai multe sisteme de rachete. Impact operațional: livrări amânate pentru muniții și sisteme cheie Potrivit Financial Times, întârzierile ar urma să afecteze muniția pentru Himars, Nasams și alte sisteme de rachete. În paralel, armata americană ar fi fost nevoită să transfere arme din alte regiuni, inclusiv din zona Indo-Pacific, pentru a susține continuarea războiului în Iran. Pentagonul a transmis că „evaluează cu atenție noile solicitări de echipamente din partea partenerilor, precum și cazurile existente de transfer de arme, pentru a asigura alinierea la nevoile operaționale”. Surse citate de Financial Times susțin că întârzierile nu ar urmări „pedepsirea” Europei, ci ar reflecta îngrijorări legate de nivelul stocurilor SUA. Semnal și pentru Asia: presiune spre alternative non-americane Financial Times notează că experți în securitate avertizează că și aliații SUA din Asia ar trebui să se aștepte la întârzieri, în condițiile în care Japonia și Coreea de Sud se bazează pe armament american, inclusiv pe rachete interceptoare Patriot. Christopher Johnstone, fost înalt funcționar al Pentagonului, în prezent la The Asia Group, a declarat pentru publicația britanică: „Aliații din Asia probabil subestimează impactul pe care îl va avea asupra lor deficitul de muniție din SUA și durata acestui impact. (…) Această realitate va determina Japonia, Coreea de Sud și alți aliați să se concentreze mai mult pe opțiuni autohtone și non-americane, chiar și în domenii în care echipamentul american este clar superior”. Context: precedente în mandatul Biden, dar un avertisment „mai grav” acum În mandatul fostului președinte Joe Biden, Washingtonul a amânat livrări de arme către aliați; în 2024, Biden a suspendat livrările de rachete de interceptare pentru sistemele Patriot și NASAMS către alte țări, pentru a accelera livrările către Kiev, potrivit Financial Times. De această dată, publicația apreciază că avertismentul către aliații europeni este „mai grav”, având în vedere contextul geopolitic și amploarea mai mare a problemei. În același timp, președintele american Donald Trump a respins îngrijorările legate de stocuri, afirmând: „Avem stocuri peste tot în lume și le putem folosi dacă avem nevoie”. [...]
