Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își planifică pentru 2026 completarea efectivelor din Ucraina prin recrutarea a cel puțin 18.500 de combatanți străini, o mișcare care arată presiunea operațională generată de pierderile de pe front și nevoia Moscovei de a menține capacitatea de luptă fără o mobilizare internă suplimentară, potrivit Digi24, care citează informații ale serviciilor de informații militare ucrainene (HUR).
Datele prezentate de HUR, preluate de Kyiv Independent, indică faptul că Rusia urmărește o strategie extinsă de atragere a „mii de combatanți” din afara țării, pe fondul creșterii pierderilor în războiul din Ucraina. Moscova ar recruta luptători străini încă din 2022, inclusiv sub pretextul unor salarii ridicate, beneficii și acordarea cetățeniei ruse, iar în unele cazuri ar fi fost documentate constrângeri și presiuni în procesul de recrutare.
Raportul HUR, realizat în cadrul proiectului „Vreau să trăiesc” (linie telefonică ce încurajează predarea celor care luptă de partea Rusiei), susține că principalele ținte de recrutare ar fi cetățeni din Asia Centrală, inclusiv din:
În plus, potrivit aceleiași evaluări, Rusia ar urma să intensifice recrutările și din alte state în curs de dezvoltare din Asia și Africa, cu accent pe:
HUR mai afirmă că Moscova a stabilit obiective de mobilizare pentru ofițerii de recrutare, astfel încât luptătorii străini să reprezinte între 0,5% și 3,5% din efectivele de pe orice sector al liniei frontului, în funcție de regiune.
Potrivit Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război, Ucraina a identificat 27.407 cetățeni străini care luptă pentru Rusia până la 30 martie, în creștere față de „peste 18.000” în noiembrie, recrutați din cel puțin 135 de țări. Aceeași instituție a precizat la începutul lunii martie că aproape jumătate dintre luptătorii străini identificați provin din Asia și că au fost depistați recruți inclusiv în state membre ale Uniunii Europene, între care Italia.
Digi24 notează însă că amploarea completă a eforturilor de recrutare nu poate fi verificată independent. Ca reper, o investigație din aprilie 2025 a publicației ruse independente Important Stories ar fi identificat peste 1.500 de luptători străini din 48 de țări care s-au alăturat armatei ruse, iar ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiga a declarat în februarie că cel puțin 1.780 de cetățeni din diverse țări africane luptă pentru Rusia.
Separat, Coreea de Nord este descrisă drept cel mai mare furnizor de trupe străine pentru efortul de război al Rusiei, după ce ar fi desfășurat anterior 12.000 de militari pentru sprijinirea unei contraofensive ruse în regiunea Kursk.
Recomandate
Retragerea șefei interimare a misiunii SUA la Kiev adaugă incertitudine eforturilor de armistițiu : însărcinata cu afaceri Julie Davis își încheie mandatul după mai puțin de un an, într-un moment în care discuțiile mediate de Washington pentru încetarea focului au intrat într-o perioadă de stagnare, potrivit Mediafax . Departamentul de Stat a anunțat că Davis se va retrage din funcție și va părăsi oficial Kievul în iunie 2026, urmând să se retragă din departament. Contextul este descris ca o „acalmie” a eforturilor SUA de a obține un armistițiu și de a pune capăt invaziei Rusiei. Dispute politice negate de Departamentul de Stat Financial Times a relatat, citând surse anonime, că Julie Davis ar fi fost frustrată de lipsa de sprijin a președintelui Donald Trump pentru Ucraina. Departamentul de Stat a respins însă această interpretare, iar anunțul retragerii a fost prezentat de The Guardian. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a negat că demisia ar avea legătură cu divergențe cu Donald Trump: „Este fals să sugerăm că ambasadorul Davis demisionează «din cauza unor divergențe cu Donald Trump».” Ce rol avea Julie Davis și ce urmează Davis era cel mai înalt oficial al ambasadei SUA la Kiev în calitate de însărcinat cu afaceri, fără a fi ambasador confirmat de Senat. În paralel, ea este ambasador al SUA în Cipru din 2023, având un rol dublu pe durata misiunii din Ucraina. Ea a fost numită de administrația Trump în mai anul trecut, după demisia predecesoarei sale, Bridget Brink, diplomat de carieră. În plan politic, Mediafax notează că Trump a făcut presiuni asupra Kievului pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia, inclusiv sugerând că Ucraina ar putea ceda teritoriu pentru a obține un acord, însă discuțiile de încetare a focului „au stagnat în mare parte”, în condițiile în care Washingtonul și-a concentrat atenția asupra războiului din Iran. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii portuare din Odesa cresc riscul de întreruperi logistice într-o zonă-cheie pentru exporturile Ucrainei , după ce Rusia a lovit peste noapte sudul regiunii, avariind și un spital și clădiri rezidențiale, potrivit Reuters . Autoritățile ucrainene spun că atacul a vizat facilități de infrastructură portuară, fără a oferi detalii despre locații sau amploarea pagubelor. În același timp, guvernatorul regional Oleh Kiper a transmis pe Telegram că a fost distrus departamentul de primiri urgențe al unui spital din sudul regiunii Odesa, iar alte părți ale clădirii au fost grav avariate. Kiper a precizat că, în momentul atacului, personalul medical și pacienții se aflau într-un adăpost, iar ulterior au fost mutați într-o altă unitate. Serviciile de urgență au raportat două persoane rănite în incendii izbucnite într-o zonă rezidențială și au publicat imagini cu clădiri cuprinse de flăcări și intervenția pompierilor. Tot în regiune a fost înregistrat un incendiu la Rezervația Biosferei Dunării, a mai spus guvernatorul. De ce contează: presiune pe coridorul portuar din sud Regiunea Odesa găzduiește porturi maritime importante și porturi fluviale pe Dunăre și a fost în mod repetat ținta atacurilor rusești în războiul care durează de peste patru ani. Lovirea infrastructurii portuare menține presiunea asupra operațiunilor logistice din sudul Ucrainei, într-un context în care porturile și rutele de transport rămân esențiale pentru fluxurile comerciale ale țării. Context: intensificarea atacurilor cu drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 171 de drone asupra Ucrainei de luni seara, iar apărarea antiaeriană ar fi doborât sau neutralizat 154 dintre ele. Separat, oficiali locali au raportat că o altă combinație de atac cu drone și rachete în regiunea Sumî (nord-est) a ucis o persoană și a rănit alte două, provocând incendii de amploare într-o zonă rezidențială. [...]
Atacurile cu drone asupra rafinăriei din Tuapse riscă să lovească direct industria petrolieră a Rusiei , într-un moment în care Ucraina spune că urmărește perturbarea economiei ruse, iar Kremlinul acuză efecte inclusiv asupra pieței globale a petrolului, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Președintele Vladimir Putin a susținut că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile din Rusia, invocând atacul cu drone asupra instalațiilor energetice din Tuapse și avertizând asupra unor posibile consecințe de mediu. Totuși, el a spus că guvernatorul regional i-a raportat de la fața locului că nu există „amenințări majore”. Armata ucraineană a confirmat atacul, descris ca parte a unei serii de lovituri menite să perturbe industria petrolieră și economia Rusiei, notează Reuters, citată de News.ro. În urma atacului de marți, la rafinărie a izbucnit un incendiu de proporții, iar autoritatea rusă de supraveghere a consumatorilor a recomandat populației să rămână în interior și să țină ferestrele închise. Efecte operaționale și riscuri de mediu în jurul rafinăriei Putin i-a cerut anterior ministrului pentru situațiile de urgență, Aleksandr Kurenkov, să meargă la Tuapse pentru coordonarea intervenției și gestionarea consecințelor. Șeful districtului Tuapse, Serghei Boiko, a cerut locuitorilor din apropierea rafinăriei să se evacueze într-o școală. Materialul indică și episoade anterioare care sugerează un impact operațional repetat: după un atac din 20 aprilie, ar fi căzut o „ploaie neagră” peste oraș și o stațiune balneară din zonă, lăsând reziduuri uleioase; rafinăria și-ar fi oprit producția pe 16 aprilie, din cauza daunelor provocate de drone în port, care ar fi făcut imposibilă expedierea petrolului; oficialii ruși au raportat că cel puțin trei persoane au fost ucise în diferite atacuri ucrainene, iar unul dintre atacuri ar fi dus la o scurgere de petrol în mare. Miza economică: exporturi, prețuri și „criza mondială a petrolului” Kremlinul a acuzat Ucraina că agravează „criza mondială a petrolului” prin atacarea unor depozite cu petrol destinat exportului. Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, iar președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că exporturile rusești nu ar fi suficient de mari încât să influențeze prețurile globale. În același timp, pe rețelele sociale, unii locuitori din zonă au cerut explicații privind lipsa unei întăriri a apărării aeriene după un al treilea atac consecutiv. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că autoritățile „lucrează intens” pentru a combate atacurile cu drone. Rafinăria din Tuapse are o capacitate anuală de aproximativ 12 milioane de tone (circa 240.000 de barili pe zi) și produce, între altele, nafta, motorină și păcură, conform informațiilor citate în articol. [...]
Mesajul pro-NATO al Regelui Charles în Congresul SUA a fost folosit ca semnal politic într-un moment în care administrația Trump este descrisă ca fiind în dispută cu aliații pe teme de securitate și izolaționism, potrivit Antena 3 . Regele Charles s-a adresat Congresului american în cadrul unei vizite de stat de patru zile în Statele Unite, discursul fiind întrerupt frecvent de aplauze și ovații. Dincolo de registrul cordial, cu umor și referințe istorice, monarhul a atins explicit subiecte sensibile pentru actuala administrație americană: NATO, războiul din Ucraina și protecția mediului, încheind cu un apel la „unitate” și la rezistență în fața izolaționismului. NATO, în centrul mesajului: Articolul 5 și „apărarea comună” În partea dedicată alianței, Charles a amintit că prima invocare a Articolului 5 al NATO a avut loc după atacurile de la 11 septembrie 2001 și a subliniat răspunsul comun al aliaților. În discurs, a insistat pe ideea că securitatea euro-atlantică nu poate fi tratată ca un dat și că alianța nu se poate sprijini doar pe realizările trecutului. „Provocările cu care ne confruntăm sunt prea mari ca să fie duse de o țară singură.” Monarhul a descris rolul forțelor armate americane și al aliaților drept „în centrul NATO”, cu angajamente reciproce de apărare comună, menite să protejeze cetățenii și interesele comune. Ucraina și mediul: „pace cu adevărat justă” și avertisment economic Regele a legat apelul la solidaritate de obiectivul unei păci „cu adevărat justă și durabilă” în Ucraina, făcând trimitere la hotărârea arătată după 2001. În același pasaj, a adus în discuție schimbările climatice, vorbind despre „topirea dezastruoasă a ghețarilor din Arctica” și despre riscul de „colaps” al ecosistemelor. „Ignorăm pe propriul nostru risc faptul că aceste sisteme naturale, cu alte cuvinte, propria economie a naturii, reprezintă fundamentul prosperității noastre și al securității noastre naționale.” Contextul politic și limitele discursului Potrivit materialului, Regele Charles este obligat constituțional să rămână deasupra politicii, însă discursul a fost „ferm”, iar CNN a interpretat intervenția ca o respingere „subtilă” a unor subiecte aflate în dispută între președintele Donald Trump și Marea Britanie în ultimele luni. Aceeași analiză menționată de Antena 3 notează și două teme pe care Charles le-ar fi evitat: a făcut doar o referire trecătoare la conflictul din Orientul Mijlociu și nu a menționat dosarul Jeffrey Epstein, subiect intens dezbătut în SUA și Marea Britanie. Discursul, care ar fi durat aproximativ 28 de minute, s-a încheiat cu un apel împotriva izolaționismului și cu un citat din Abraham Lincoln, fiind primit cu aplauze în picioare de congresmenii americani. [...]
Administrația Trump își ridică miza față de Cuba, pe fondul acuzațiilor de spionaj la 90 de mile de SUA , după ce secretarul de stat Marco Rubio a avertizat că Washingtonul nu va tolera prezența unor servicii de informații ale „puterilor adversare” pe insulă, potrivit Agerpres . Rubio a spus, într-un interviu acordat Fox News, că SUA nu vor permite „adversarilor” să desfășoare activități de spionaj sau să aibă baze militare la circa 90 de mile (aprox. 145 km) de teritoriul american. Declarațiile vin într-un context în care Cuba a păstrat relații istorice cu puteri rivale ale SUA încă din Războiul Rece, când s-a aliat cu fosta Uniune Sovietică, iar după 1991 a menținut legături cu Rusia și și-a extins cooperarea cu China, inclusiv în domeniile economic și tehnologic. Presiune politică și măsuri deja în derulare În același interviu, Rubio a susținut că situația din Cuba s-ar putea îmbunătăți prin „reforme economice serioase”, însă nu și cu actuala conducere de la Havana, pe care a descris-o drept „incompetentă din punct de vedere economic”, referindu-se la președinția lui Miguel Díaz-Canel . Potrivit informațiilor citate, mesajul a fost făcut public în aceeași zi în care Senatul SUA a respins o propunere a democraților de a limita eventualele operațiuni militare pe care Donald Trump le-ar putea ordona împotriva Havanei. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Agerpres notează că, din ianuarie, administrația Trump și-a intensificat presiunea asupra Cubei prin impunerea unei blocade petroliere, iar Trump a sugerat în mai multe rânduri necesitatea unei schimbări de regim pe insulă. În material nu sunt oferite detalii despre pași concreți suplimentari sau un calendar al unor eventuale măsuri. [...]
O statuie de aproape 7 metri a lui Donald Trump, acoperită cu aur, a fost instalată la Trump National Doral din Florida, într-un proiect finanțat din zona criptomonedelor, cu o notă de distanțare oficială a familiei Trump față de inițiativă , potrivit Mediafax . Statuia este din bronz și are un strat de aur. Îl prezintă pe președintele SUA în picioare, cu pumnul ridicat spre cer, într-o postură care amintește de o fotografie realizată imediat după tentativa de asasinat din 2024. Cine a realizat și cine a plătit Lucrarea a fost realizată de sculptorul Alan Cottrill , din Ohio. Finanțarea ar fi venit de la un grup de criptomonede numit $PATRIOT, care ar fi plătit aproximativ 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei), conform informațiilor citate de Mediafax din 9News . Deși statuia este expusă la clubul Doral, familia Trump a transmis că nu este implicată în afacerea $PATRIOT. Unde a fost amplasată și de ce contează Statuia a fost amplasată la Trump National Doral, unul dintre cluburile de golf ale lui Donald Trump. În contextul în care Doral este descris ca una dintre destinațiile de golf preferate ale președintelui SUA, instalarea unei astfel de lucrări într-o proprietate deținută de Trump aduce în prim-plan intersecția dintre imaginea publică, activele comerciale și inițiativele de finanțare asociate industriei cripto, chiar și atunci când există o delimitare formală de familie. [...]
