Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin mută justificarea războiului spre relația Ucrainei cu UE, sugerând că apropierea Kievului de Uniunea Europeană ar fi declanșat „evenimentele” care au dus la conflict, potrivit Știrile Pro TV. Schimbarea de accent contează pentru că introduce explicit o dimensiune economică și de reglementare (acces pe piețe, standarde, comerț) în narațiunea Kremlinului, nu doar una de securitate.
Putin a făcut declarațiile sâmbătă, după parada de Ziua Victoriei, afirmând că originea conflictului ar fi fost „încercările Kievului de a se asocia cu UE”. Ca exemplu, liderul rus a invocat diferențele dintre normele fitosanitare (reguli privind siguranța și controlul produselor agricole) din UE și cele din Rusia, susținând că standardele ruse ar fi „mult mai stricte”, iar o apropiere a Ucrainei de UE ar fi creat riscul ca produse europene să ajungă pe piața rusă „prin teritoriul ucrainean”.
În această logică, Putin a spus că Rusia ar fi fost „nevoită” să reacționeze prin închiderea accesului, nu doar pentru produse agricole, ci și pentru „o serie întreagă de produse industriale”, amintind că, la acel moment, granițele dintre țări erau deschise și exista o zonă de liber schimb cu Ucraina.
„Dar de unde a început totul? De la retragerea sau încercarea Ucrainei de a adera la UE. A fost doar prima etapă.”
Materialul amintește că, înainte de agresiunea Rusiei în Ucraina, motivul invocat constant de Moscova a fost apropierea NATO de granițele ruse. În acest context, este menționat și faptul că, înaintea invaziei pe scară largă din februarie 2022, Rusia a cerut în negocierile cu administrația americană retragerea NATO la „aliniamentul din 1997” — o formulă care, potrivit articolului, ar fi însemnat absența trupelor, echipamentelor și armamentului NATO din statele intrate în alianță după 1997, cu efect direct asupra flancului estic, inclusiv România.
Totodată, după ce administrația Trump a încercat să medieze încheierea războiului, între propunerile înaintate de partea rusă ar fi figurat condiția ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, în timp ce Moscova nu ar fi avut obiecții față de aderarea la UE.
Prin mutarea accentului pe UE, Putin leagă explicit conflictul de teme care țin de reguli de piață și bariere comerciale — standarde fitosanitare, accesul produselor pe piața rusă și potențiale restricții la import, inclusiv pentru bunuri industriale. În plan practic, această narațiune poate fi folosită pentru a justifica măsuri economice și comerciale mai dure, prezentate ca „defensive”, în paralel cu argumentele de securitate.
În același discurs, Putin a legat decizia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici de a amâna apropierea de UE de riscul unor „pierderi” pentru economia Ucrainei și a susținut că evoluțiile ulterioare — de la protestele din Maidan până la Crimeea și acțiuni militare — ar fi decurs din această dispută.
Recomandate
Declarațiile lui Vladimir Putin despre „finalul” războiului mută accentul pe un posibil cadru de negocieri în care Europa ar urma să reia contactele cu Moscova , potrivit Mediafax . Liderul rus a spus sâmbătă că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se apropie de final” și a indicat că eventualele discuții ar trebui reluate de statele europene. Putin a afirmat că „problema se apropie de final”, referindu-se la războiul declanșat de invazia Rusiei din 2022, conflict care a generat cea mai gravă criză în relațiile dintre Rusia și Occident de la Criza rachetelor din Cuba din 1962, notează materialul, care citează Reuters. Europa, indicată ca „prim pas” pentru reluarea contactelor Întrebat dacă ar fi dispus să poarte negocieri cu liderii europeni, Putin a spus că persoana pe care o preferă în acest sens este fostul cancelar german Gerhard Schroeder . În același timp, Kremlinul a transmis anterior că statele europene ar trebui să facă primul pas în reluarea contactelor, argumentând că ele au fost cele care au întrerupt dialogul cu Moscova în 2022, după începutul războiului din Ucraina. Condiția pentru o întâlnire Putin–Zelenski Putin a mai declarat că o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea avea loc doar după ce va fi convenit un acord de pace „durabil” între Kiev și Moscova, potrivit Reuters și AFP. După o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, liderul rus a precizat că o astfel de discuție cu partea ucraineană ar putea fi organizată într-un stat terț, cu condiția existenței prealabile a unui acord de pace acceptat de ambele părți. Pentru context, Financial Times a relatat joi că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru posibile discuții legate de finalizarea conflictului, mai notează Mediafax. [...]
Parada de 9 Mai de la Moscova a fost redusă și securizată drastic , un semnal că Rusia resimte tot mai acut presiunea loviturilor ucrainene în adâncime și că până și centrul capitalei a devenit o zonă vulnerabilă, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Telegraph. În locul demonstrației tradiționale de forță, evenimentul a transmis, în lectura publicației britanice, fragilitatea aparatului de război și a regimului de la Kremlin. Deși defilarea a păstrat disciplina și coregrafia militară, contextul de securitate a dominat: campania Ucrainei de lovituri cu drone și rachete a devenit suficient de eficientă încât Moscova nu mai poate fi considerată „sigură”. De ce contează: vulnerabilitatea Moscovei schimbă calculul operațional Textul indică faptul că parada ar fi putut avea loc doar după negocierea unui armistițiu temporar între Rusia și Ucraina, susținut de Donald Trump, pentru a evita perturbarea celui mai important eveniment din calendarul politic al Federației Ruse. În acest cadru, Vladimir Putin a apărut „vizibil îmbătrânit și tot mai izolat”, iar mesajul de invincibilitate pe care Kremlinul îl proiecta în anii anteriori a fost diluat. Comparativ cu anii trecuți, când Piața Roșie era folosită pentru a expune tehnică grea și armament strategic, autoritățile ruse ar fi evitat să scoată în public sisteme importante, de teama transformării lor în ținte. În loc, au fost proiectate pe ecrane gigantice imagini cu echipamente militare. Contextul militar: ofensiva încetinește, iar atacurile la distanță cresc Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (Washington) , citat în material, luna trecută Rusia a pierdut mai mult teritoriu decât a reușit să cucerească pentru prima dată în aproape doi ani, semn că ofensiva s-a blocat. În paralel, deficitul de personal s-ar fi agravat: Rusia nu ar mai reuși să recruteze suficienți soldați pentru a compensa pierderile, în condițiile în care este menționat un nivel de peste 1.000 de victime pe zi, conform serviciilor de informații ucrainene și unor centre occidentale de analiză militară. Elementul nou, cu impact direct asupra capacității Rusiei de a-și proteja infrastructura, este consolidarea capabilităților ucrainene de atac la distanță. Materialul menționează investițiile Kievului în drone și rachete cu rază lungă și dă ca exemplu FP-5 Flamingo, descrisă ca rachetă de croazieră cu focos de peste o tonă și rază de aproape 3.200 km. Tot aici este indicată o escaladare puternică a volumului operațiunilor: de la aproximativ 110 lovituri de acest tip la începutul lui 2024, la peste 7.300 în martie anul trecut, conform textului. Strategia ar urmări să afecteze infrastructura economică și militară a Rusiei și să limiteze beneficiile Moscovei din creșterea prețurilor petrolului, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran. Măsuri de securitate și efect psihologic Financial Times este citat cu informații atribuite unor surse apropiate Kremlinului, potrivit cărora Vladimir Putin ar petrece tot mai mult timp în buncăre subterane, iar el și familia sa și-ar fi redus semnificativ deplasările în afara Moscovei. În ziua paradei, capitala a fost plasată sub restricții extinse ale internetului și comunicațiilor, descrise de localnici drept o „cortină digitală de fier”, cu scopul de a reduce precizia dronelor ucrainene. Chiar și așa, materialul notează că o dronă ar fi evitat sistemele S-300 și S-400 și ar fi lovit recent un complex rezidențial de lux la câțiva kilometri de Kremlin și de sediul Ministerului rus al Apărării. Evenimentul a fost, de asemenea, scurtat la 45 de minute, iar participarea liderilor internaționali a fost redusă, în condițiile în care „puțini” ar fi acceptat invitația Kremlinului, potrivit textului. În concluzia analizei citate, faptul că parada a depins de un armistițiu și, implicit, de acceptul adversarului de la Kiev este prezentat ca o vulnerabilitate strategică pentru Kremlin. [...]
UE își calibrează implicarea în eventuale negocieri cu Rusia și evită să concureze demersul SUA , indicând că un dialog direct cu Vladimir Putin ar urma să aibă loc doar „la momentul potrivit”, pe fondul inițiativei de pace conduse de președintele american Donald Trump, potrivit Antena 3 . António Costa , președintele Consiliului European, a declarat sâmbătă că discuțiile cu Rusia sunt necesare „la momentul potrivit” pentru a aborda „problemele comune legate de securitate”, reluând o poziție pe care, conform articolului, a exprimat-o încă din martie. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, la un eveniment organizat de „Ziua Europei”. De ce contează: UE își definește rolul, dar rămâne în așteptare Mesajul central transmis de Costa este că Uniunea Europeană nu vrea să „perturbe” inițiativa condusă de Trump, dar se declară „gata să facă ceea ce trebuie” în privința securității Europei. În același timp, un oficial UE citat în material susține că „va veni un moment” când UE va trebui să discute cu Rusia, descriind subiectul drept „o problemă existențială pentru Europa”, însă „acum nu este momentul”. În context, articolul notează că aceste precizări vin după comentariile lui Costa de săptămâna trecută, când vorbise despre „potențial” pentru discuții de pace UE–Rusia și despre faptul că Ucraina ar fi oferit sprijin pentru implicarea UE. Varianta unui „reprezentant special” și semnalul despre poziția Rusiei Liderii europeni au discutat de mai mult timp ideea desemnării unui „reprezentant special” care să negocieze cu Putin, deși „entuziasmul” pentru această opțiune ar fi scăzut în ultima perioadă, potrivit textului. Arianna Podestà, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, a spus că există „merit” în a avea „o singură figură” care să vorbească în numele celor 27, sugerând că Ursula von der Leyen ar putea prelua acest rol. Tot Podestà a afirmat că nu există interes din partea Rusiei pentru un acord de pace. Serviciul diplomatic al UE și-a reiterat sprijinul pentru discuțiile conduse de SUA cu Moscova, în pofida faptului că UE nu are un rol direct în acestea. Un oficial UE de rang înalt a susținut, potrivit articolului, că Rusia nu ar arăta „nicio dorință” de a se angaja serios într-un efort de pace, inclusiv în privința armistițiilor sau a unui acord „drept și echitabil”. Context: armistițiu de trei zile anunțat de Trump Materialul mai menționează că vineri Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în războiul dintre Rusia și Ucraina. [...]
Rusia ar fi propus livrarea a 5.000 de drone „cu fir” către Iran , într-un plan care vizează creșterea capacității Teheranului de a lovi ținte americane în Golful Persic, inclusiv prin atacuri „în roiuri”, potrivit Antena 3 . Miza operațională este o tehnologie descrisă ca fiind mai greu de contracarat prin război electronic, ceea ce ar putea complica apărarea antiaeriană și protecția forțelor navale în zonă. Informația este atribuită de Antena 3 unei relatări din The Economist , preluată de The Moscow Times, care citează un document al Direcției Principale de Informații a armatei ruse (GRU). Conform documentului, Vladimir Putin ar fi decis să sprijine Iranul și cu instructori, pentru a-i antrena pe iranieni să folosească aceste drone împotriva soldaților americani. Ce presupune planul descris Documentul citat ar indica faptul că planul Kremlinului ar include: furnizarea către Iran a 5.000 de drone cu rază scurtă de acțiune , ghidate prin fibră optică; un număr nespecificat de sisteme similare, dar ghidate prin satelit , cu rază mai lungă de acțiune. Antena 3 notează că dronele cu fibră optică sunt descrise ca „invulnerabile la războiul electronic”, adică mai puțin expuse bruiajului (interferențelor) care afectează, de regulă, legăturile radio dintre dronă și operator. Scenariul de utilizare: atacuri „în roiuri” și ținte navale Potrivit aceleiași relatări, o diagramă din document ar schița un mod de operare în care operatori iranieni, instruiți de ruși, ar lansa roiuri de 5–6 drone din poziții ascunse pentru a ataca nave amfibii de asalt americane . Documentul ar fi fost elaborat în primele săptămâni ale războiului declanșat în Iran, după atacurile asupra Teheranului din 28 februarie, într-un moment în care era luată în calcul și o posibilă invazie terestră americană. Antena 3 menționează că documentul ar fi inclus și o hartă a unor insule din largul coastelor Iranului, inclusiv insula Kharg, descrisă ca un terminal petrolier important. Resursa umană: operatori recrutați din studenți și grupuri aliate Conform documentului GRU citat, ar fi fost propusă recrutarea de operatori de drone din: rândul celor aproximativ 10.000 de studenți iranieni care studiază în Rusia; rândul tadjicilor; rândul alawiților – sirieni loiali fostului regim al lui Bashar al-Assad, refugiat între timp la Moscova, potrivit textului. Context: modernizarea dronelor Shahed Antena 3 mai arată că, la sfârșitul lunii martie, servicii de informații occidentale au raportat că Rusia se pregătea să trimită Iranului versiuni modernizate ale dronelor Shahed, descrise ca fiind mai bine adaptate războiului modern și capabile să își schimbe constant cursul, ceea ce ar face mai dificilă interceptarea lor de către apărarea antiaeriană. Informațiile provin dintr-un lanț de relatări bazat pe un document de informații menționat în presă; articolul nu indică o confirmare independentă publică a conținutului documentului sau a livrărilor efective. [...]
Reinstalarea drapelului UE pe Parlamentul Ungariei reintroduce un semnal politic de apartenență europeană , într-un moment în care noua conducere de la Budapesta încearcă să repoziționeze țara în relația cu instituțiile comunitare, potrivit Digi24 . Decizia a fost luată sâmbătă de Ágnes Forsthoffer, la prima sa hotărâre ca nouă președintă a Parlamentului ungar: steagul Uniunii Europene va fi reinstalat pe clădirea legislativului după o absență de 12 ani, relatează publicația ungară Telex . O decizie cu miză de poziționare externă Forsthoffer a prezentat revenirea drapelului european drept un „gest simbolic” prin care Ungaria ar urma să redevină „un membru respectat al Uniunii Europene”. Ea a mai spus că arborarea drapelului marchează și opțiunea exprimată de cetățenii ungari în urmă cu 22 de ani, când au susținut aderarea la UE. „Revenirea drapelului semnalează pasul simbolic prin care vom redeveni membri respectaţi ai Uniunii Europene”, a spus preşedinta Parlamentului. Reacția opoziției interne și contextul ultimilor ani Potrivit informațiilor citate, decizia nu a fost aplaudată de Fidesz (partidul condus de Viktor Orbán, aflat 16 ani la putere), de KDNP și de Mi Hazánk. Drapelul UE fusese scos din Parlament în 2014, la ordinul lui Kövér László. Digi24 notează că acesta nu a dispus arborarea drapelului nici în 2024, când Ungaria a preluat, de la 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, invocând atunci că arborarea nu este obligatorie și că își menține principiul anterior. Ce alte semnale proeuropene au fost anunțate Reinstalarea drapelului UE nu este, potrivit articolului, singurul gest simbolic proeuropean al noii puteri de la Budapesta. La evenimentul de formare a guvernului a fost introdusă și „Oda Bucuriei”, imnul Uniunii Europene, alături de imnul Ungariei, imnul secuiesc și imnul romilor. La sfârșitul lunii aprilie, noul prim-ministru al Ungariei, Magyar Péter, anunțase că drapelul UE va fi readus pe fațada Parlamentului, alături de drapelul Ungariei și de drapelul secuiesc. [...]
Lista de felicitări publicată de Kremlin arată cât de mult s-a îngustat cercul de sprijin diplomatic al Moscovei , într-un moment în care parada de „Ziua Victoriei” a fost scurtată pe fondul războiului din Ucraina și al riscului de atacuri cu drone, potrivit Focus . Kremlinul a organizat parada militară de la Moscova, iar presa apropiată autorităților ruse a publicat lista liderilor și statelor care au transmis mesaje de felicitare. Informațiile despre această listă sunt atribuite de Focus agenției ruse de stat Tass. Cine apare pe listă și ce semnal transmite Pe lista celor care l-au felicitat pe Vladimir Putin se află, între alții, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. Conform relatării, Vučić i-a înmânat în ajunul paradei ambasadorului Rusiei la Belgrad, Alexander Botsan-Kharchenko, o scrisoare de felicitare pentru „Ziua Victoriei”. Un caz aparte este cel al premierului slovac Robert Fico , prezent la Moscova ca „singurul șef de guvern dintr-un stat UE” care a făcut deplasarea la aniversarea victoriei URSS asupra Germaniei naziste „în urmă cu 81 de ani”. Totuși, el nu a participat la parada din Piața Roșie, iar acasă a fost criticat dur de opoziție, potrivit aceleiași surse. Ce țări și entități sunt menționate Potrivit Tass, citată de Focus, au mai transmis felicitări: Coreea de Nord, Bahrain, Pakistan, Nicaragua și Emiratele Arabe Unite; Kârgâzstan și Turkmenistan (din spațiul fost sovietic); Abhazia și Osetia de Sud, două teritorii georgiene ocupate de Rusia; Belarus, prin liderul său, Aleksandr Lukașenko. Coreea de Nord: mesaj politic și prezență la paradă Focus notează că liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a trimis lui Putin o scrisoare în care laudă veteranii de război și transmite felicitări pentru „a 81-a aniversare a victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei”. Totodată, Coreea de Nord ar fi trimis și soldați la paradă, care, potrivit articolului, a fost „puternic scurtată” din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a posibilelor atacuri ucrainene cu drone. Context: tot mai puțini invitați din Occident În același material se arată că, spre deosebire de anii în care la eveniment participau lideri occidentali (sunt menționați Angela Merkel și George Bush), după invazia Rusiei în Ucraina „aproape că nu mai vin oaspeți din Occident” la Moscova. [...]
