Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul European a aprobat implementarea acordului comercial UE–SUA, dar a condiționat aplicarea de garanții suplimentare și de posibilitatea suspendării sau încetării lui, potrivit Știrile ProTV. Votul a avut loc joi și vizează eliminarea taxelor vamale pentru majoritatea produselor americane importate în Uniunea Europeană.
Conform AFP, eurodeputații au adoptat cu 417 voturi pentru și 150 împotrivă anularea taxelor vamale aplicate în UE majorității importurilor din SUA, în schimbul unei plafonări la 15% a taxelor vamale impuse de administrația Trump produselor europene. Acordul a fost negociat de Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, și a fost primit în Europa, în unele cercuri, ca o concesie făcută Washingtonului.
Parlamentul a atașat însă votului o serie de condiții, invocând riscul unui aranjament „dezechilibrat” și neîncrederea față de folosirea tarifelor ca instrument diplomatic. În acest context, aleasa belgiană Katleen Van Brempt (S&D) a spus că legislativul european nu va accepta „un acord prost” și că își apără cetățenii, în timp ce Zeljana Zovko (PPE) a invocat dependența a „16 milioane de locuri de muncă” de comerțul transatlantic.
Elementele-cheie menționate în textul votat includ:
Examinarea acordului în Parlament a fost întârziată, între altele, de amenințările privind anexarea Groenlandei de către SUA și de o hotărâre a Curții Supreme americane, care a invalidat taxele vamale impuse de Donald Trump. Decizia a creat incertitudine juridică și a determinat Washingtonul să recurgă la taxe vamale provizorii, în așteptarea unui nou regim tarifar prevăzut în iulie, notează sursa citată.
În plan politic, nu există consens deplin: deputați francezi din grupul Renew au anunțat că votează împotrivă, argumentând că valoarea politică a acordului ar fi trebuit să fie stabilitatea și previzibilitatea; în lipsa acestora, nu văd motive să îl susțină, chiar și „îmbunătățit”. Pe de altă parte, comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, a descris pe platforma X votul drept o „etapă crucială”, iar ambasadorul american la UE a salutat decizia ca fiind benefică pentru cetățenii de ambele părți ale Atlanticului.
În paralel, UE își accelerează strategia de diversificare a relațiilor comerciale pentru a reduce dependența atât de SUA, cât și de China, printr-o serie de acorduri de liber-schimb încheiate în ultimele luni, inclusiv cu Indonezia, Mercosur și, săptămâna aceasta, cu Australia. Economistul André Sapir, de la centrul de reflecție Bruegel, apreciază că politicile administrației Trump au accelerat această orientare, pe fondul unei ordini comerciale internaționale mai instabile.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump ridică riscul unei escaladări cu Iranul , după ce președintele SUA s-a autodeclarat „ținta numărul 1” a Teheranului și a sugerat că nu mai este sigur că vrea un acord, potrivit Al Jazeera . Mesajul vine pe fondul afirmației lui Trump că lideri iranieni ar fi fost „eliminați în mod repetat” de SUA. În materialul video din formatul NewsFeed, Trump spune că Iranul îl vizează direct și adaugă că „s-ar putea să fi plecat”, fără ca sursa să ofere detalii suplimentare despre contextul exact al acestei formulări sau despre o amenințare concretă. Ce schimbă în plan diplomatic Trump afirmă că nu mai este sigur dacă își dorește să încheie „o înțelegere” cu Teheranul, sugerând o îndepărtare de la o linie de negociere. În același timp, el îndeamnă la accelerarea acțiunii, spunând: „să terminăm treaba”. De ce contează Prin combinarea unei retorici de confruntare cu ideea renunțării la un acord, declarațiile cresc incertitudinea privind direcția politicii SUA față de Iran. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este clar dacă afirmațiile reflectă o schimbare formală de strategie sau un mesaj politic punctual. [...]
Posibilitatea ca Marine Le Pen să candideze în 2027 reaprinde la Bruxelles riscul unui blocaj politic în UE , în condițiile în care europarlamentari și analiști citați de Antena 3 arată că o eventuală victorie a extremei drepte franceze ar avea „consecințe profunde” asupra proiectului european, indiferent dacă la Palatul Élysée ar ajunge Le Pen sau Jordan Bardella . Le Pen a primit marți undă verde din partea justiției franceze pentru o nouă candidatură, după ce instanța a decis că și-a executat deja perioada efectivă de ineligibilitate. În același dosar, ea a fost condamnată în apel la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, iar unul de executat sub supraveghere electronică, plus o amendă de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei). Lidera Adunării Naționale (RN) a anunțat că va candida anul viitor la prezidențiale, deși este obligată să poarte o brățară electronică, și a precizat că va face recurs la Curtea de Casație. Le Pen a susținut că, odată depus recursul, efectele deciziei sunt suspendate, ceea ce i-ar permite să facă campanie fără brățară electronică. Bruxelles: „nu va fi o a doua Meloni”, iar programul economic rămâne sub semnul întrebării Potrivit Politico, citat de Antena 3, la Bruxelles existaseră inițial speranțe că Le Pen îi va ceda locul lui Jordan Bardella, liderul mai tânăr al RN. Europarlamentari citați în material spun însă că, deși Bardella este perceput ca „mai pragmatic” și mai puțin „ideologizat” decât Le Pen, o victorie a RN ar rămâne o schimbare majoră pentru relația Franței cu UE. Dirk Gotink, europarlamentar olandez din grupul Popularilor Europeni, a afirmat că, indiferent cine candidează, RN este „încă departe de a avea un program economic credibil”. Željana Zovko, vicepreședintă a grupului Popularilor Europeni, a spus că Bardella este „mai moderat” decât Le Pen, dar a apreciat că acesta nu va reuși să aibă o atitudine similară cu cea a Giorgiei Meloni, mai ales pe teme precum apărarea europeană sau extinderea UE. Tot Zovko a avertizat că o victorie a RN ar marca „sfârșitul proiectului european, așa cum îl cunoaștem azi”. Diferențe Le Pen – Bardella cu impact pe dosarele UE și pe agenda internă Materialul notează că Bardella, spre deosebire de Le Pen, nu a cerut desființarea Comisiei Europene și nu a pledat pentru ieșirea Franței din UE („Frexit”) sau din zona euro. În același timp, europarlamentarul leton Ivars Ījabs (Renew Europe) îl descrie pe Bardella drept un „politician foarte talentat”, dar amintește că acesta este „sceptic în privința NATO” și a susținut în trecut retragerea Franței din comandamentul operațiunilor militare ale Alianței. Pe plan intern, Politico indică și o divergență importantă între cei doi în privința pensiilor, un subiect care a tensionat mandatul lui Emmanuel Macron. Le Pen a făcut din revenirea la un sistem mai generos un pilon de campanie și s-a angajat să mențină vârsta de pensionare la 62 de ani, în timp ce Bardella a spus că politica de pensii rămâne „un punct de dezbatere”, iar apropiați ai săi ar analiza modificarea unei reguli privind pensionarea cu pensie integrală la 67 de ani, chiar și fără suficienți ani de cotizare. Le Pen a lăudat „eficiența” tandemului cu Bardella și a confirmat că acesta ar fi prim-ministru dacă ea ar câștiga alegerile din 2027, ceea ce menține în prim-plan scenariul unei conduceri RN cu efecte directe asupra poziționării Franței în UE și în arhitectura de securitate europeană. [...]
SUA au reluat loviturile asupra Iranului, vizând capacitatea Teheranului de a amenința navigația în Strâmtoarea Hormuz , într-o escaladare care menține sub presiune una dintre cele mai importante rute energetice și comerciale ale lumii, potrivit Biziday . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat într-o postare pe X că, „la ordinul Comandantului Suprem”, forțele americane au început „atacuri suplimentare” împotriva Iranului, cu obiectivul de a-i diminua și mai mult capacitatea de a amenința „libertatea de navigație” în Strâmtoarea Hormuz. În același mesaj, SUA afirmă că trag Iranul la răspundere pentru „recentea agresiune nejustificată” împotriva navelor comerciale și a echipajelor civile care tranzitează o rută internațională vitală. Context: după bombardamente asupra a peste 80 de ținte, în zona Strâmtorii Hormuz Operațiunea de miercuri seară are loc la 24 de ore după ce SUA au lansat bombardamente asupra a peste 80 de ținte iraniene din jurul Strâmtorii Hormuz, ca răspuns la atacurile iraniene asupra unor nave care tranzitau calea navigabilă. În cursul zilei de miercuri, Donald Trump a declarat că acordul interimar de încetare a focului „s-a încheiat” și a avertizat că urmează un nou atac de amploare. Ce se știe din Iran: pene de curent și explozii la Bandar Abbas Presa iraniană a relatat că alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în anumite părți ale țării și că opt explozii au fost auzite în orașul portuar Bandar Abbas, în sudul Iranului, unde ar fi fost activate și sistemele de apărare aeriană. Informațiile sunt atribuite de Biziday publicațiilor CNN și The Guardian . În acest stadiu, Biziday nu indică detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau țintele exacte ale loviturilor, iar informațiile din teren rămân limitate. [...]
Comisia Europeană a deschis un litigiu la CJUE care poate forța Ungaria să renunțe la plafonarea adaosurilor comerciale , o măsură devenită permanentă și care, potrivit Bruxelles-ului, distorsionează piața de retail și descurajează intrarea de noi jucători, cu efect direct asupra lanțurilor de magazine – în special a celor din afara Ungariei, relatează Antena 3 . Comisia Europeană a anunțat că a dat în judecată Ungaria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru plafonarea adaosului comercial la produse alimentare și articole farmaceutice, măsură aplicată în principal comercianților cu amănuntul din afara țării. În material este citată Reuters. Plafonarea impune o limită de 10% pentru marjele de vânzare cu amănuntul pentru 30 de produse alimentare de bază, introdusă în martie 2025, cu scopul declarat de a combate inflația. Ulterior, guvernul de la Budapesta a prelungit repetat măsura, a extins gama de produse vizate, iar în mai 2026 regulile au devenit permanente. Ce contestă Bruxelles-ul: marje plafonate și obligații de stoc Comisia susține că Ungaria tratează „în mod eronat” diferența dintre prețul de aprovizionare și prețul de vânzare ca fiind echivalentă cu profitul, fără să țină cont de costuri suplimentare precum cele cu personalul, spațiile și taxele. În 2025, Ungaria a introdus norme care restricționează marjele de preț, predominant pentru comercianții cu amănuntul străini, la: 10% pentru anumite produse alimentare (Decretul Guvernamental 42/2025); 15% pentru anumite articole din farmacii (Decretul Guvernamental 93/2025). Pe lângă plafonarea marjelor, normele impuneau și menținerea cantităților vândute înainte de introducerea limitelor. De ce contează pentru companii: risc de pierderi și frână la investiții Comisia Europeană argumentează că retailul are costuri semnificative peste prețul de achiziție (inclusiv transport, depozitare și costuri cu instalațiile), iar efectul combinat al plafonării și al obligației de a vinde aceleași cantități poate genera pierderi pentru operatorii deja prezenți și poate elimina stimulentele pentru noi intrări pe piață. Potrivit Comisiei, marja medie de preț ar fi de 30% în retailul alimentar și 35% în retailul din farmacii, în timp ce marjele de profit ar fi „în jur de 3-4%”. Ce urmează Ungaria a indicat încă de anul trecut că este pregătită să conteste decizia Comisiei pe această temă. Dosarul ajunge acum la CJUE, iar miza este dacă Budapesta va fi obligată să modifice sau să elimine un set de reguli care, în forma actuală, afectează direct modelul de funcționare și rentabilitatea retailerilor vizați. [...]
Reluarea bombardamentelor SUA asupra Iranului pune din nou sub presiune Strâmtoarea Ormuz , o rută maritimă esențială pentru transportul global de energie și mărfuri, într-un moment în care armistițiul pare să se fi prăbușit, potrivit Antena 3 . SUA au lansat miercuri o nouă rundă de bombardamente asupra Iranului, la câteva ore după ce președintele Donald Trump a spus că atacurile iraniene recente asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz au marcat sfârșitul armistițiului. Informațiile despre lovituri sunt relatate de AP, iar despre explozii în sudul Iranului de presa iraniană, citată de BBC. De ce contează: riscul operațional pe o rută maritimă „vitală” Miza imediată este securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, descrisă în relatare drept „o rută maritimă internațională vitală”. Oficiali militari americani au transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că bombardamentele urmăresc să „degradeze în continuare” capacitatea Iranului „de a amenința libertatea navigației” în strâmtoare. În aceeași postare, SUA afirmă că vor să „tragă Iranul la răspundere” pentru „agresiunea nejustificată” împotriva transportului comercial și a echipajelor civile care navighează pe această rută. Ce s-a întâmplat înaintea noilor lovituri Cu o zi înainte, armata americană lovise „mai multe obiective militare și instalații portuare”, după atacuri iraniene asupra unor nave comerciale în largul coastelor Omanului. Tot marți, SUA au atacat obiective din Iran despre care susțin că au fost folosite pentru lansarea de lovituri asupra unor nave comerciale din Strâmtoarea Ormuz. Iranul a răspuns, potrivit relatării, țintind interese americane din Bahrain și Kuweit. Negocierile de pace ar fi eșuat după mai multe încercări, iar discuțiile pentru un armistițiu fuseseră reluate „chiar săptămâna trecută”, după un alt schimb de focuri. Explozii raportate în sudul Iranului Presa de stat iraniană a relatat despre explozii în mai multe orașe din sudul țării. Au fost menționate: Konarak și Chabahar, unde IRNA a relatat și întreruperi de electricitate în unele zone; Bandar Abbas, unde IRIB a spus că au fost activate sistemele de apărare antiaeriană; Sirik, un alt oraș de coastă din sud. Mesajele lui Trump și incertitudinea privind escaladarea La summitul NATO din Turcia , Trump a lăsat să se înțeleagă că ostilitățile se vor relua și a spus că SUA vor bombarda „probabil” Iranul din nou, „foarte dur”, în aceeași seară, după ce a descris conducerea de la Teheran drept „gunoaie”. Ulterior, el a afirmat că cel mai recent schimb de focuri nu ar indica o revenire la un război pe scară largă și că nu va duce la acțiuni militare „pe termen lung”. În acest context, durata și intensitatea loviturilor ar urma să indice dacă armistițiul mai poate fi menținut, însă informațiile disponibile rămân limitate la relatările citate. [...]
Donald Trump a relansat public acuzația că Iranul ar urmări asasinarea sa , într-un moment în care tensiunile din regiune se traduc deja în riscuri pentru transportul maritim și, implicit, pentru piețele energetice, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute la conferința de presă de la finalul summitului NATO . Trump a spus că este „ținta numărul unu” a iranienilor și că regimul de la Teheran ar vrea să-l asasineze, reluând ideea că Israelul și SUA au eliminat „majoritatea conducerii de rang înalt” a Iranului în primele zile ale războiului și întrebându-se dacă ar putea avea aceeași soartă. „Și știți ce, poate că nici eu n-o să mai fiu, pentru că sunt ținta lor numărul unu.” Într-o altă declarație, președintele SUA a folosit un limbaj dur la adresa iranienilor, susținând că acesta ar fi motivul pentru care ar fi vizat. „Sunt ținta numărul unu pentru că sunt niște gunoaie. Așa se comportă ei și așa s-au comportat vreme de 47 de ani. Eu fac ce e bine pentru țară.” De ce contează: riscul de escaladare rămâne legat de Strâmtoarea Ormuz Dincolo de componenta politică, miza practică este că Trump a legat evaluările despre conducerea de la Teheran de evoluțiile recente din teren. El a făcut comentarii contradictorii despre cât de „rațională” ar fi actuala conducere iraniană, după ce anterior o descrisese drept „un pic dusă cu pluta”, în timp ce a spus că echipa sa de negociere „discută cu oameni extraordinari” de partea iraniană. În același context, Trump a indicat că se referă la atacurile Iranului asupra transportului maritim din Strâmtoarea Ormuz, atacuri care, potrivit articolului, au dus la reluarea bombardamentelor aeriene americane și la noi amenințări privind o posibilă escaladare a războiului. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol, iar orice deteriorare a securității maritime poate amplifica volatilitatea prețurilor la energie și costurile de transport. Context: amenințări mai vechi și măsuri de securitate în jurul lui Trump Potrivit informațiilor prezentate, liderii iranieni ar fi avut planuri de asasinare a lui Trump și a altor foști membri de rang înalt ai primei sale administrații încă de la sfârșitul lui 2019, după ce Trump a ordonat uciderea generalului Qassem Soleimani într-un atac cu dronă. În campania prezidențială din 2024, Trump ar fi mers la evenimente cu un avion privat nemarcat, aparținând lui Steve Witkoff, în loc să folosească Boeingul 757 inscripționat cu numele său („Trump Force One”), pe fondul temerilor Secret Service și ale serviciilor de informații că Iranul ar avea agenți pe teritoriul SUA cu acces la rachete sol-aer portabile. Articolul mai notează că foști consilieri ai lui Trump, inclusiv John Bolton și Mike Pompeo, au beneficiat ani la rând de protecția Secret Service din cauza amenințărilor legate de implicarea lor în uciderea lui Soleimani, însă Trump ar fi ordonat retragerea protecției lor după revenirea la putere, pe fondul criticilor venite din partea acestora. [...]
