Știri
Știri din categoria Externe
Ponderea exporturilor Republicii Moldova către UE a urcat la 68,1% în 2025, semn că piața comunitară își consolidează rolul de principal debușeu pentru economia moldovenească, potrivit G4Media. În termeni practici, dependența de cererea și regulile UE crește, iar companiile moldovenești își calibrează tot mai mult producția și lanțurile logistice pe standardele europene.
Valoarea totală a exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit 2,55 miliarde dolari (aprox. 11,7 miliarde lei), conform datelor citate de Radio Chișinău.
Cele mai importante categorii de mărfuri exportate către Uniunea Europeană în 2025 au fost:
Împreună, aceste categorii reprezintă aproape jumătate din exporturile Republicii Moldova către piața europeană. Structura indică o susținere din două direcții: produse industriale (echipamente electrice, mobilier) și produse agricole/agroalimentare (produse vegetale, grăsimi și uleiuri, vinuri și băuturi).
În perioada ianuarie–noiembrie 2025, principalele destinații ale exporturilor moldovenești în UE au fost:
România a avut cea mai mare pondere în totalul exporturilor moldovenești către UE în intervalul menționat.
Ponderea exporturilor către Uniunea Europeană a ajuns la 68,1% din total în 2025, în creștere față de anii anteriori: 67,3% în 2024, 65,4% în 2023 și 58,6% în 2022.
Evoluția arată o creștere graduală a importanței pieței europene pentru exportatorii moldoveni, ceea ce amplifică miza stabilității accesului pe piața UE și a alinierii la cerințele acesteia.
Recomandate
Un nou scandal diplomatic la Chișinău riscă să complice dialogul despre identitate și unire , după declarațiile ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch , care a pus sub semnul întrebării ideea că Republica Moldova și România „au aceeași limbă” și „aceeași religie”, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu din 7 iulie, în emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV , în contextul unei discuții despre o eventuală unificare a României cu Republica Moldova. Ce a spus ambasadorul Germaniei și de ce a stârnit reacții În interviu, Hubert Knirsch a afirmat că o eventuală unire poate fi decisă doar de cele două state suverane, respectiv de populațiile lor. „Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României, sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta.” Momentul care a generat acuzațiile din presa moldoveană a venit după ce moderatorul a invocat ideea unei identități comune (limbă, cultură, tradiții, religie). Knirsch a replicat că ar „pune sub semnul întrebării” afirmația privind aceeași limbă și aceeași religie, argumentând că în societate există și oameni care văd lucrurile diferit și că, în statele europene moderne, există diversitate etnică ce trebuie respectată. Contextul invocat de presa din Republica Moldova Materialul citat de Antena 3 menționează și informații atribuite publicației www.cotidianul.md , potrivit cărora Hubert Knirsch a avut două perioade de activitate diplomatică la Moscova: 2014–2018: șef al Departamentului Politic al Ambasadei Germaniei la Moscova; 2022–2025: funcție de coordonare politică în cadrul ambasadei din capitala Rusiei. Tot potrivit aceleiași surse, înainte de numirea ca ambasador la Chișinău (în septembrie 2025), Knirsch a fost ambasador al Germaniei în Georgia (2018–2022), unde ar fi fost acuzat în repetate rânduri de opoziția georgiană pro-europeană că a susținut interesele Rusiei și ale puterii pro-ruse de la Tbilisi. Ce urmează Antena 3 relatează acuzațiile apărute în presa din Republica Moldova, însă articolul nu indică, la acest moment, o reacție oficială a ambasadei Germaniei sau a autorităților de la Chișinău. În lipsa unor poziții instituționale, rămâne de văzut dacă episodul va produce consecințe diplomatice sau va rămâne la nivelul unei controverse publice generate de interpretarea declarațiilor. [...]
Israelul fixează alegerile parlamentare pe 27 octombrie, iar incertitudinea politică riscă să prelungească presiunea asupra economiei și mediului de afaceri , într-un context în care sondajele indică probleme pentru coaliția premierului Benjamin Netanyahu , dar și lipsa unei alternative de guvernare cu majoritate clară, potrivit Mediafax . Decizia anunțată de coaliția condusă de Netanyahu pune capăt speculațiilor privind alegeri anticipate, după ce Parlamentul israelian (Knesset) a votat în luna mai dizolvarea legislativului. Șeful coaliției guvernamentale, Ofir Katz, a spus într-o comisie parlamentară că va fi respectată data prevăzută de lege, iar votul va avea loc pe 27 octombrie. De ce contează: risc de blocaj politic într-un moment sensibil Scrutinul va fi primul la nivel național după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele militare care au urmat în Fâșia Gaza, Liban și Iran, notează Reuters, citată de Mediafax. În acest cadru, campania electorală este așteptată să fie dominată de consecințele războaielor recente și de percepția publică asupra conducerii actualului executiv, inclusiv asupra efectelor asupra securității și economiei. Ce arată sondajele și unde e vulnerabilitatea coaliției Cele mai recente sondaje de opinie indică faptul că actuala coaliție, formată din partide naționaliste și religioase, ar putea pierde majoritatea parlamentară. În același timp, opoziția nu are, în acest moment, o formulă clară pentru a forma un nou guvern. Analiștii politici citați de Mediafax consideră că situația se poate schimba până la alegeri, în funcție de evoluțiile regionale și de contextul de securitate, ceea ce menține rezultatul deschis. Context: Netanyahu intră în cursă după un șoc de securitate Netanyahu, descris ca cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului, a revenit la putere în 2022, conducând cel mai de dreapta guvern din istoria recentă a țării. Imaginea sa de lider puternic pe securitate a fost afectată de atacul surpriză al Hamas din 7 octombrie 2023, considerat unul dintre cele mai grave eșecuri de securitate din istoria statului israelian. În plus, sondaje realizate în ultimele luni indică nemulțumiri legate de modul în care guvernul a gestionat conflictul cu Iranul și consecințele acestuia asupra securității și economiei. Ce urmează Alegerile din 27 octombrie sunt prezentate ca decisive pentru direcția politică și de securitate a Israelului, într-un sistem în care guvernele ajung rar să își ducă mandatul complet de patru ani, pe fondul alianțelor fragile. În lipsa unei majorități clare conturate în sondaje, scenariul negocierilor post-electorale și al unor noi alianțe rămâne o variabilă majoră pentru stabilitatea guvernării după vot. [...]
Rusia a suspendat transportul maritim în Marea Azov , după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat zeci de nave într-un interval de câteva zile, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională și economică: blocarea unui coridor folosit de Moscova pentru exporturi, inclusiv produse petroliere. În mai puțin de o săptămână, 90 de nave ar fi fost vizate de drone ucrainene, potrivit The Guardian, citat de publicație. Șeful forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi , a spus că unitățile sale au atacat peste noapte 10 petroliere și patru feriboturi, precum și o rafinărie de petrol din orașul Syzran. El a mai menționat atacuri asupra unor substații electrice din Crimeea ocupată. „Umilința tehnologică a imperiului [rus] continuă. Acesta va cădea din cauza Crimeei.” Brovdi a susținut, totodată, că „flota din umbră” a Moscovei – folosită pentru transportul de produse petroliere sancționate – „se micșorează considerabil” și că nu mai poate folosi strâmtoarea Kerci , care leagă Marea Azov de Marea Neagră. De ce contează: un coridor de export devine nefuncțional Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală, cu importanță economică și militară pentru Rusia, utilizată pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. Separat, Rusia a suspendat vineri transportul maritim prin canalul Don-Azov, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Canalul face legătura cu o rețea fluvială rusească și cu Marea Caspică, iar în material se arată că ruta de export prin Kerci și strâmtoarea Bosfor din Turcia este „practic închisă”. Efecte invocate: inclusiv asupra transporturilor militare și a cerealelor Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andriy Zagorodnyuk, a declarat că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic”. El a afirmat că blocada a afectat atât nave militare, cât și nave care transportau cereale „furate din sudul ocupat al Ucrainei”, care ar fi trecut prin porturile Berdiansk și Mariupol. „Marea Caspică nu are nicio legătură cu oceanele lumii. S-a transformat într-un lac. Toate produsele sale – agricole, îngrășăminte, orice – trec prin acest canal și râu.” [...]
Comisia Europeană repoziționează zootehnia ca infrastructură critică , o schimbare de reglementare și de priorități care poate influența direct finanțarea, condiționalitățile de mediu și modul în care UE tratează un sector cu milioane de locuri de muncă, potrivit Antena 3 . Strategia oficială pentru sectorul zootehnic, prezentată la Strasbourg, folosește explicit limbaj de securitate: turmele ar susține „autonomia strategică”, producția de alimente ar însemna „pregătire”, iar pășunatul ar limita abandonul terenurilor, în special în estul Uniunii. În acest cadru, un sector responsabil pentru aproximativ două treimi din emisiile provenite din agricultura UE și care ocupă o treime din suprafața Uniunii nu mai este descris ca o problemă de gestionat, ci ca un activ de apărat. „Creșterea animalelor nu ține doar de agricultură. Ține de competitivitate, de securitatea alimentară (...) și de viitorul Europei.” De ce contează: de la obligații climatice la „securitate” și stimulente Schimbarea vine după ani în care, în dezbaterea publică europeană, reducerea efectivelor a fost discutată ca instrument pentru atingerea țintelor de mediu. Materialul amintește că, în Țările de Jos, decizii ale instanțelor pe poluarea cu azot au împins guvernul să ia în calcul cumpărarea fermelor, iar planurile inițiale vizau reducerea efectivelor cu până la o treime. În Irlanda, un document guvernamental ajuns în presă analiza sacrificarea a 200.000 de vaci pentru obiective climatice. În paralel, protestele fermierilor care au blocat capitale europene în 2024 și 2025 au slăbit susținerea politică pentru o parte din agenda agricolă a Pactului verde european, iar Comisia ar fi promis să înlocuiască obligațiile cu stimulente. Noua strategie aplică această direcție tocmai în sectorul considerat cel mai controversat: nu mai pune întrebarea dacă UE are „prea multe” animale, ci avertizează că „prea puține” pot deveni o amenințare. Miza economică: locuri de muncă, valoare adăugată și comerț Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen , a descris zootehnia drept „în continuare o poveste de succes”, susținând: șapte milioane de locuri de muncă; 400 de miliarde de euro anual; un excedent comercial de 37 de miliarde de euro. În același timp, Hansen a spus că „povestea” este „în pericol”, pe fondul scăderii efectivelor, iar terenurile agricole abandonate – „în special la granița de est” – ar reprezenta o vulnerabilitate de securitate. Metanul: accent pe măsurare, nu pe ținte de reducere Un punct sensibil este metanul, descris ca reprezentând cea mai mare parte a emisiilor agricole provenite din zootehnie. Strategia nu propune o țintă de reducere, ci un sistem de măsurare: emisiile ar urma să fie calculate la nivelul fiecărei ferme, suficient de detaliat încât fermierii să poată fi recompensați dacă folosesc aditivi furajeri sau cresc bovine cu emisii mai mici. Documentul invocă și natura „biogenică” a metanului provenit de la animale (adică parte dintr-un ciclu natural al carbonului), idee susținută de reprezentanți ai industriei. Oficialii Comisiei, potrivit articolului, insistă că este vorba despre o măsurare mai precisă, nu despre „artificii contabile”. Organizațiile de mediu contestă însă această direcție. Peste 30 de organizații, inclusiv Greenpeace și Biroul European de Mediu, i-au trimis o scrisoare lui Hansen criticând metodele care „minimalizează” impactul zootehniei și invocând opinii științifice potrivit cărora metanul încălzește planeta la fel, indiferent de sursă. Investiții și condiționalități: 18 miliarde de euro invocate ca necesar Strategia pornește de la premisa că declinul sectorului poate fi oprit, iar impactul asupra mediului redus, prin stimulente și soluții tehnologice. Potrivit documentului citat, sectorul ar avea nevoie de investiții de 18 miliarde de euro, bani pe care nu îi poate strânge singur, iar noi obligații ar putea împinge spre colaps o industrie deja afectată de marje mici și îmbătrânirea forței de muncă. În același timp, strategia evită întrebarea dacă UE poate reduce emisiile din agricultură fără diminuarea numărului de animale. Articolul notează că propriii consilieri științifici ai Comisiei ar spune că nu, iar Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice a recomandat, în martie, inclusiv reducerea efectivelor, orientarea alimentației către produse vegetale, taxarea emisiilor agricole și eliminarea subvențiilor pentru formele de producție cele mai poluante — măsuri care nu apar în strategie. Pentru influențarea alimentației, Comisia ar miza pe achiziții publice, mese în școli și campanii de promovare pentru consumul de carne și lactate europene, nu pe reducerea consumului. „Nu impunem diete. Promovăm libertatea de alegere.” [...]
Qatarul își rezervă „dreptul deplin de a răspunde” atacurilor Iranului, o poziționare care poate alimenta riscul de escaladare regională și, implicit, incertitudinea pentru fluxurile economice din Golf , potrivit Economica . Ministerul de Externe de la Doha a transmis că emiratul poate reacționa „în conformitate cu dispozițiile dreptului internațional ” și că va adopta „toate măsurile necesare” pentru protejarea suveranității, securității, integrității teritoriale și a cetățenilor. „Qatar îşi rezervă dreptul deplin de a răspunde, în conformitate cu dispoziţiile dreptului internaţional, şi de a adopta toate măsurile necesare pentru a-şi proteja suveranitatea, securitatea, integritatea teritorială şi cetăţenii.” Ce a declanșat reacția Doha Reacția vine după ce fragmente provenite de la proiectile iraniene doborâte au provocat cel puțin trei răniți pe teritoriul qatarez, în contextul unui val de atacuri care a afectat și alte state vecine în noaptea de sâmbătă spre duminică. Diplomația qatareză a calificat ofensiva Teheranului drept o „încălcare flagrantă” a suveranității regionale și a acuzat Iranul că este „pe deplin responsabil” pentru atacuri și pentru „repercusiunile și consecințele” acestora. De ce contează: risc de escaladare și presiune pe eforturile diplomatice Pentru Qatar, acțiunea militară asupra teritoriului său și al altor țări din regiune este o „escaladare periculoasă”, care îngreunează „eforturile de a reduce tensiunile” și „subminează inițiativele diplomatice” în Orientul Mijlociu . În lista statelor menționate apar Iordania, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Oman și Kuweit. Doha a reiterat și „solidaritatea deplină” cu națiunile vecine și sprijinul pentru „orice măsură legitimă” pe care acestea o vor adopta pentru a se apăra, cerând totodată încetarea imediată a ostilităților și o revenire „serioasă” la dialog. [...]
Traficul de tramadol ar fi devenit o nouă sursă de finanțare și control pentru mercenarii Wagner în Republica Centrafricană , potrivit Meduza , care citează o investigație The Wall Street Journal . Publicația descrie o rețea de contrabandă și distribuție a analgezicului opioid, folosită atât pentru venituri, cât și pentru consolidarea influenței asupra exploatărilor de aur. Tramadolul este un analgezic opioid sintetic utilizat în medicină pentru calmarea durerii, însă în doze mari poate avea efect stimulant, motiv pentru care este cunoscut, potrivit WSJ, drept „cocaina săracilor”. În Republica Centrafricană (RCA), la vânzarea ilegală ar circula comprimate cu doze de până la 200 mg, în condițiile în care doza medicală uzuală este de 50–100 mg. Lanțul de aprovizionare și cine controlează distribuția Conform WSJ, tramadolul ar fi produs în India, apoi ar ajunge în Republica Democrată Congo, de unde este transportat pe râul Ubangi în RCA. Acolo, mercenarii Wagner ar controla distribuția. Unul dintre principalii cumpărători ar fi minerii, care folosesc substanța pentru a putea lucra ore în șir în minele de aur — exploatări despre care WSJ afirmă că sunt, de asemenea, sub controlul Wagner. Miza economică: aurul și finanțarea operațiunilor WSJ susține că „imperiul” de trafic cu tramadol ar fi dat grupării „un nou impuls după o serie de eșecuri”. Dincolo de veniturile directe, comerțul cu opioide ar ajuta la menținerea controlului asupra extracției de aur. Pe segmentul aurului, experți citați de WSJ estimează că Wagner ar câștiga aproximativ 180 de milioane de dolari pe an (aprox. 810 milioane lei) din RCA. Context: prezența Wagner după 2023 În RCA s-ar afla aproximativ 500 de mercenari Wagner, potrivit WSJ, iar conducerea ar fi preluată de Pavel, fiul lui Evgheni Prigojin. După revolta din 2023 și moartea lui Prigojin, compania militară privată a fost oficial desființată, iar operațiunile din Africa și Orientul Mijlociu ar fi urmat să fie transferate către Ministerul Apărării al Rusiei. Totuși, „Serviciul rus al BBC” relata în vara lui 2024 că, în RCA, Wagner își continuă activitatea „în același format”. Meduza a publicat anterior un material pe această temă, disponibil aici . Efecte asupra securității: consumul și escaladarea violenței WSJ mai notează că substanța ar fi folosită și de combatanți pentru a reduce frica și a crește agresivitatea. Potrivit publicației, care citează date ale Universității Uppsala, creșterea consumului de tramadol în RCA ar fi coincis cu o majorare cu aproape 20% a numărului de morți în luptele pentru controlul unor zone din țară. [...]
