Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie mizează pe un plus anual de 3,7 miliarde lire în economie după ce a încheiat un acord comercial cu statele din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC), primul de acest tip semnat de o țară din G7, potrivit news.ro.
Guvernul britanic estimează că acordul va adăuga anual aproximativ 3,7 miliarde de lire sterline economiei și, pe termen lung, ar urma să susțină creșterea salariilor cu circa 1,9 miliarde de lire pe an.
Un element central este reducerea costurilor la export: Londra spune că înțelegerea va elimina taxe vamale de aproximativ 580 de milioane de lire sterline anual pentru exporturile britanice către statele GCC, dintre care 360 de milioane de lire ar urma să fie eliminate imediat după intrarea în vigoare a acordului.
GCC include Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Printre produsele britanice care ar urma să beneficieze de eliminarea tarifelor sunt menționate:
Departamentul britanic pentru Afaceri și Comerț afirmă că acordul va consolida relațiile economice cu regiunea Golfului, va susține locurile de muncă și va întări „reziliența economică” a Marii Britanii.
Premierul Keir Starmer a prezentat acordul drept un câștig pentru companii și angajați:
„O victorie uriașă pentru afacerile britanice și pentru oamenii care muncesc.”
„Statele din Golf sunt parteneri economici valoroși, iar acest acord aprofundează relația noastră și deschide noi oportunități pentru comerț și investiții.”
În același timp, anunțul vine într-un moment dificil pentru guvernul britanic, pe fondul presiunilor economice generate de războiul cu Iranul și al dificultăților politice cu care se confruntă Starmer. Acordul cu GCC este al cincilea mare parteneriat comercial al actualului guvern, după cele cu India, Statele Unite, Uniunea Europeană și Coreea de Sud.
Recomandate
UE pregătește un stoc comun de minerale critice, cu Rotterdam ca opțiune de depozitare , într-un demers care poate reduce riscul de întreruperi în lanțurile de aprovizionare pentru industrii precum apărarea, semiconductorii și energia regenerabilă, potrivit Antena 3 . Pe lista scurtă pentru primul stoc comun al Uniunii Europene au fost incluse wolframul, pământurile rare și galiul, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu subiectul. În paralel, UE discută cu autoritățile unor porturi importante, inclusiv Rotterdam (Țările de Jos), cel mai mare port din regiune, pentru depozitarea acestor minerale, potrivit uneia dintre surse și unei a patra surse citate de Reuters. De ce contează pentru economie și industrie Inițiativa este prezentată drept unul dintre cei mai concreți pași ai UE pentru a-și proteja economia de dominația Chinei în producția de minerale critice. Aceste materii prime sunt considerate esențiale pentru: industria de apărare; semiconductori (componente-cheie pentru electronice, inclusiv smartphone-uri); tranziția energetică (infrastructură precum turbinele eoliene). În material se arată că mineralele critice sunt folosite adesea ca pârghie în disputele comerciale cu Occidentul, iar restricțiile la export impuse de China au produs „unde de șoc” în economia globală, pe fondul grabei aliaților occidentali, inclusiv SUA, de a-și construi propriile stocuri. Ce ar putea intra în lista finală Pe lângă mineralele deja menționate pe lista scurtă, sursele Reuters indică și alte materiale avute în vedere: două surse: magneziul ar fi pe lista de priorități; o sursă: germaniul și grafitul ar urma să fie incluse în componența finală. Potrivit articolului, cele mai multe dintre mineralele luate în calcul (cu excepția magneziului) apar pe lista NATO a celor 12 elemente considerate critice pentru industria de apărare. Cine coordonează și ce urmează Comisia Europeană a anunțat inițiativa privind stocurile în decembrie, iar zece țări ale UE sunt implicate în planificare, în grupuri de lucru conduse de Italia, Franța și Germania. În același timp, blocul discută înființarea unui secretariat permanent, pentru ca activitatea să continue dincolo de președințiile rotative. Articolul nu precizează volumele ce ar urma să fie stocate, calendarul operațional sau criteriile finale de selecție a mineralelor, acestea rămânând, deocamdată, la nivel de discuții și listă scurtă. [...]
Iranul analizează condițiile americane, dar cere ridicarea blocadei portuare și acces la active în timp ce Teheranul încearcă să mențină deschis canalul de negociere cu Washingtonul, potrivit Agerpres . Iranul a transmis miercuri seara că „examinează” o nouă propunere venită din partea SUA, în contextul vizitei la Teheran a ministrului pakistanez de interne, prezentat drept mediator în discuțiile dintre cei doi „beligeranți”, conform Ministerului de Externe iranian , citat de AFP. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghaei , a declarat la televiziunea de stat că autoritățile iraniene au primit „punctele de vedere ale părții americane” și le analizează, dar a vorbit și despre „marea neîncredere” față de Statele Unite. Care sunt condițiile puse de Teheran În același mesaj, oficialul iranian a reluat două cerințe pe care Teheranul le consideră esențiale pentru orice înțelegere: „dezghețarea activelor iraniene blocate” în străinătate; încetarea „blocadei americane asupra porturilor iraniene”. Pentru mediul economic, miza imediată este legată de fluxurile comerciale și de accesul la lichidități externe: porturile și activele înghețate sunt elemente care pot influența direct capacitatea Iranului de a importa, de a exporta și de a-și finanța operațiunile externe, însă materialul nu oferă detalii despre calendar sau despre conținutul concret al propunerii americane. [...]
O eroare informatică a declanșat la un radio britanic procedura de anunț al decesului monarhului , un incident care arată cât de vulnerabile pot fi fluxurile „de urgență” ale instituțiilor media la defecțiuni tehnice, potrivit news.ro . Postul Radio Caroline , din sud-estul Angliei, a anunțat din greșeală moartea regelui Charles al III-lea și a prezentat ulterior scuze publice. Directorul Radio Caroline, Peter Moore, a explicat într-o postare pe Facebook că a fost declanșată din eroare „ procedura «Monarch» ”, pe care radiourile britanice o au pregătită pentru situația decesului suveranului. El a pus incidentul pe seama „unei erori informatice” apărute în studioul principal. Emisiunea de marți după-amiază, în timpul căreia a fost difuzat anunțul greșit, nu este disponibilă ulterior în reluare („replay”) pe site-ul postului, care are sediul în Essex. Scuze publice și contextul momentului După ce a constatat greșeala, stația – înființată în 1964 – și-a cerut scuze în direct, apoi pe rețelele de socializare, regelui și ascultătorilor, „pentru neplăcerea cauzată”. În momentul incidentului, Charles al III-lea se afla într-o vizită în Irlanda de Nord. Regele are 77 de ani și urmează în continuare îngrijiri pentru un cancer, a cărui existență a fost anunțată public în februarie 2024. [...]
Punerea sub acuzare a lui Raúl Castro semnalează o înăsprire a presiunii SUA asupra Cubei , într-un demers rar de urmărire penală a unui fost lider străin, cu potențial de a complica și mai mult relațiile Washington–Havana, potrivit Digi24 . Departamentul de Justiție al SUA l-a pus sub acuzare pe fostul președinte cubanez, în vârstă de 94 de ani, în legătură cu doborârea, în 1996, a unor avioane civile la bordul cărora se aflau critici ai regimului comunist. În rechizitoriul făcut public, lui Castro și altor persoane li se impută conspirația în vederea uciderii unor cetățeni americani, alături de alte acuzații. De ce contează: un instrument juridic într-o strategie de presiune Cazul este prezentat ca o escaladare a campaniei de presiune a Washingtonului împotriva guvernului comunist cubanez, în contextul în care președintele american Donald Trump a insistat asupra unei schimbări de regim în Cuba. Din punct de vedere istoric, inculparea liderilor străini de către SUA este rară, iar materialul notează că acesta este „cel mai recent exemplu” în care Departamentul de Justiție al administrației Trump folosește urmărirea penală împotriva adversarilor politici din țară și din străinătate, AFP fiind citată de Agerpres. Context: de la apropierea din 2015 la blocadă și sancțiuni Raúl Castro i-a succedat fratelui său, Fidel Castro, la conducerea Cubei și a coordonat o apropiere de Statele Unite în 2015, în timpul administrației Barack Obama, apropiere pe care Trump a anulat-o ulterior, potrivit Euronews (menționat de Digi24). În același timp, SUA au impus efectiv o blocadă asupra Cubei și au amenințat cu sancțiuni țările care furnizează combustibil insulei, măsuri despre care articolul spune că au declanșat pene de curent și au agravat cea mai gravă criză din ultimele decenii. Reacții și precedente invocate Havana nu a comentat direct amenințarea cu inculparea, însă ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a avut o reacție publică pe 15 mai: „În ciuda embargoului (SUA), a sancțiunilor și amenințărilor cu utilizarea forței, Cuba continuă pe o cale a suveranității către dezvoltarea sa socialistă.” Articolul compară deschiderea dosarului cu un precedent: inculparea pentru trafic de droguri a fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro, aliat al Havanei. Administrația Trump ar fi invocat acel rechizitoriu ca justificare pentru un raid al armatei americane la Caracas, pe 3 ianuarie, în urma căruia Maduro a fost capturat și dus la New York; acesta a pledat nevinovat, potrivit materialului. În paralel, președintele cubanez Miguel Diaz-Canel a avertizat că orice acțiune militară a SUA împotriva Cubei ar duce la o „baie de sânge” și a susținut că insula nu reprezintă o amenințare. [...]
Ucraina spune că a găsit uraniu sărăcit într-o rachetă montată pe o dronă rusească, iar autoritățile au deschis o anchetă pentru posibile riscuri toxice și radioactive , după ce fragmentele recuperate în regiunea Cernihiv au indicat niveluri de radiație peste fondul natural, potrivit Kyiv Post . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că a identificat uraniu sărăcit în interiorul unei rachete R-60 (aer-aer) găsite lângă satul Kamka, după un atac cu dronă din 7 aprilie. Racheta ar fi fost integrată într-o dronă de atac „Geran-2” modificată, un model de concepție iraniană cunoscut ca Shahed 136, folosit pe scară largă de Rusia. SBU susține că specialiștii au măsurat o radiație gamma de 12 microsievert pe oră în imediata apropiere a resturilor — „de zeci de ori” peste nivelul natural obișnuit — și a avertizat populația să nu se apropie de epavă, din cauza riscului de praf radioactiv și substanțe toxice, mai ales dacă muniția este avariată sau arsă. De ce contează: risc de contaminare și implicații legale Autoritățile ucrainene spun că focoasa a fost neutralizată și transportată la un depozit de deșeuri radioactive. În paralel, SBU a deschis o anchetă privind crime de război, în baza Articolului 438 din Codul penal al Ucrainei, invocând potențiale riscuri de contaminare toxică și radioactivă. Publicația notează că expunerea poate deveni relevantă în funcție de durată și proximitate: un om primește, în medie, circa 10 microsievert într-o zi, iar opt ore lângă resturi ar echivala aproximativ cu o radiografie dentară. SBU avertizează însă că purtarea unui fragment într-un rucsac timp de săptămâni sau luni ar putea duce la o doză cumulată semnificativă și riscuri pe termen lung. Context: de ce ar fi folosit uraniu sărăcit Uraniul sărăcit este un metal dens rezultat din procesul de îmbogățire a uraniului, folosit pentru combustibil nuclear și, în forme mai îmbogățite, pentru arme nucleare. Conform explicațiilor din material, motivul utilizării lui în muniții nu este radioactivitatea, ci proprietățile fizice: duritatea și greutatea, care cresc capacitatea de penetrare a munițiilor perforante. Kyiv Post mai arată că Rusia a adaptat unele drone „Geran-2” pentru a transporta rachete R-60, destinate inițial avioanelor de vânătoare sovietice, iar Ucraina susține că aceste rachete ar fi folosite pentru a viza aeronave și elicoptere care încearcă să intercepteze dronele. [...]
România cere eliberarea „flotilei pentru Gaza” și invocă standarde internaționale , după ce ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben Gvir , a publicat imagini în care activiști reținuți apar îngenuncheați și încătușați, potrivit HotNews . Unghiul principal: presiunea diplomatică și implicațiile de drept internațional/consular generate de incident. Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a calificat drept „inacceptabile” ostilitatea și umilirea publică la care ar fi fost supuși membrii „flotilei pentru Gaza”, mulți dintre ei cetățeni europeni. Într-o postare pe platforma X, ea a cerut „eliberarea imediată și în siguranță” a membrilor flotilei și respectarea dreptului acestora la asistență consulară și la „demnitate umană fundamentală”. Ce a declanșat reacția: imaginile publicate de Ben Gvir Conform relatărilor Reuters, AFP și EFE, Itamar Ben Gvir i-a vizitat miercuri pe cei circa 430 de activiști aduși în portul Ashdod, după ce ambarcațiunile lor au fost interceptate de marina israeliană. Ulterior, el a publicat un videoclip în care activiștii apar în genunchi, cu mâinile legate la spate, în timp ce ministrul îi batjocorește; în fundal se aude imnul Israelului. În mesajul care însoțește imaginile, Ben Gvir susține că misiunea de transport de ajutoare umanitare către Fâșia Gaza, care ar fi încercat să spargă blocada maritimă impusă din 2007, ar echivala cu sprijinirea Hamas, potrivit aceleiași relatări. Efect în Europa: proteste și convocări diplomatice Incidentul a generat reacții și în alte state europene care au cetățeni printre activiștii interceptați. Spania, care are 44 de cetățeni între cei reținuți, l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Israelului la Madrid și a transmis un protest față de tratamentul descris drept „monstruos, nedemn și inuman”, notează HotNews. Pentru România, miza imediată indicată de poziția Oanei Țoiu este respectarea accesului consular și a standardelor internaționale în cazul persoanelor reținute, într-un context în care mai multe capitale europene au început deja demersuri diplomatice pe același subiect. [...]
