Știri
Știri din categoria Externe
SUA condiționează ajutorul pentru Cuba de ocolirea GAESA, conglomeratul militar care domină economia insulei, într-un mesaj în care secretarul de stat Marco Rubio propune o „nouă relație” direct cu populația, potrivit Agerpres. Miza este una economică și operațională: Washingtonul încearcă să blocheze accesul structurilor controlate de armată la resurse și fluxuri comerciale, într-un moment în care Cuba se confruntă cu penurii de combustibil și pene de curent.
Într-un mesaj video în limba spaniolă, Rubio a spus că președintele Donald Trump „oferă o nouă relație între SUA și Cuba”, dar „direct cu voi, poporul cubanez, nu cu GAESA”, referindu-se la conglomeratul de afaceri condus de militari, înființat sub fostul lider cubanez Raul Castro. Este pentru prima oară când Rubio, născut într-o familie de imigranți cubanezi, se adresează direct cubanezilor în calitatea sa de secretar de stat.
Rubio a afirmat că administrația Trump oferă „100 de milioane de dolari în alimente și medicamente” pentru populație, insistând ca distribuția să se facă prin „Biserica Catolică sau alte grupuri caritabile de încredere”, nu prin GAESA, despre care a susținut că ar deturna ajutorul pentru a-l revinde.
Tot în logica ocolirii conglomeratului militar, Rubio a spus că SUA ar oferi „cubanezului obișnuit” dreptul de a deține o afacere – de la o benzinărie la o companie media – și a acuzat conducerea țării că ar fi „jefuit miliarde de dolari”, fără ca banii să fie folosiți pentru a ajuta populația.
Potrivit Axios, citat în material, GAESA ar controla aproximativ 70% din economia Cubei, inclusiv:
Aceeași sursă menționează că GAESA ar deține active evaluate la aproximativ 18 miliarde de dolari.
Cuba s-a confruntat în ultimele luni cu lipsuri severe de combustibil și pene de curent pe scară largă, după ce SUA au impus un embargo asupra petrolului pe 30 ianuarie. Ministrul energiei, Vicente de la O Levy, a declarat săptămâna trecută pentru mass-media de stat cubaneză că nu există „absolut deloc combustibil” și „absolut deloc motorină” și că rețeaua națională se află într-o „stare critică”.
În paralel, Donald Trump a declarat în mod repetat că Cuba este „următoarea” țintă după operațiunea militară împotriva Iranului și a susținut că insula condusă de comuniști ar urma să cadă „curând”.
Recomandate
Taiwanul își accelerează bugetul de apărare, pe fondul incertitudinii privind sprijinul SUA , după ce președintele Lai Ching-te a transmis că „forțele străine” nu pot decide viitorul insulei, în contextul în care Washingtonul ar putea folosi vânzările de arme ca monedă de schimb în negocierile cu China, potrivit news.ro . Într-un discurs susținut la doi ani de la preluarea mandatului, Lai a avertizat că viitorul Taiwanului nu poate fi „ținut ostatic de frică, diviziune sau interese pe termen scurt”. Mesajul vine pe fondul dependenței structurale a Taipeiului de sprijinul de securitate al SUA pentru descurajarea unui potențial atac chinez. Semnal politic după declarațiile lui Trump despre „moneda de schimb” Declarațiile președintelui taiwanez au fost făcute la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca instrument de negociere cu China. Comentariile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News și la bordul Air Force One, după o vizită de stat la Beijing, unde Xi Jinping i-ar fi cerut liderului american să nu sprijine Taiwanul. Taipei acuză Beijingul că este „cauza principală” a instabilității regionale și susține că vânzările de arme americane reprezintă un angajament legal pentru apărarea democrației insulei. 25 de miliarde de dolari pentru apărare și achiziții din SUA Lai a spus că guvernul său crește cheltuielile de apărare pentru a „preveni un război”, nu pentru a-l declanșa, adăugând că „amenințările sunt mai mari ca niciodată”. În paralel, Taiwanul continuă investițiile în modernizarea armatei și în dezvoltarea propriului sector de apărare, dar rămâne dependent de armament american de înaltă tehnologie. Parlamentul taiwanez a aprobat recent un proiect de lege privind cheltuielile de apărare în valoare de 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei), bani destinați achizițiilor de arme din SUA. Potrivit legiuitorilor, fondurile ar urma să acopere: aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41,4 miliarde lei) dintr-un pachet de arme de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 51,1 miliarde lei) anunțat de Washington în decembrie; o a doua fază a vânzărilor de arme, încă neaprobată de SUA, estimată la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei). Ce urmează: decizia SUA și riscul unei schimbări diplomatice Trump a declarat că China și Taiwanul trebuie „să se calmeze” și că va decide asupra vânzărilor de arme „în următoarea perioadă destul de scurtă de timp”. Lai a spus că, dacă va avea ocazia să discute cu Trump — care a ridicat posibilitatea unei convorbiri telefonice — va sublinia că Taiwanul „susține statu quo-ul” și că China este cea care „subminează” pacea și stabilitatea. O eventuală conversație directă Lai–Trump ar avea însă încărcătură diplomatică majoră: SUA și-au mutat recunoașterea de la Taipei la Beijing în 1979 , iar un astfel de contact ar putea tensiona relația cu China. [...]
Ucraina își leagă calendarul alegerilor de un armistițiu, cu o fereastră posibilă în 2027 , potrivit unei evaluări făcute de un consilier prezidențial, într-un context în care legea marțială suspendă scrutinurile naționale, relatează G4Media . Mihailo Podoliak , consilier al șefului administrației prezidențiale de la Kiev, a declarat pentru săptămânalul ucrainean Apostroph că, „din punct de vedere tehnic”, alegerile prezidențiale nu ar fi posibile mai devreme de primăvara lui 2027, iar acest calendar rămâne condiționat de evoluția războiului. Informația este relatată de portalul Caliber.az și transmisă de Agerpres. Podoliak a legat explicit organizarea scrutinului de un armistițiu de durată, susținând că ar fi nevoie de aproximativ trei luni de la încheierea acestuia pentru a putea fi lansată procedura electorală. „Cred că aceste alegeri sunt posibile abia după trei luni de la încheierea unui armistițiu de lungă durată. Cam așa ceva. Nu este vorba de alegerile în sine, ci de lansarea propriu-zis a procedurii în vederea unui scrutin. Dar cu siguranță nu este posibil în această primăvară sau chiar în toamnă.” Condițiile invocate: situația militară și presiunea externă Potrivit lui Podoliak, Kievul asociază organizarea alegerilor cu „succesul teoretic” al operațiunilor militare, care ar urma să ducă la încetarea ostilităților de-a lungul liniei de contact. El a indicat și așteptarea ca forțele ucrainene să își păstreze mai degrabă pozițiile actuale în zonele din Donbas aflate sub controlul Kievului, decât să se retragă. Consilierul a mai spus că Ucraina intenționează să continue atacurile asupra „industriilor rusești orientate spre export”, dar a condiționat eficiența acestei abordări de: atingerea unor indicatori-cheie de performanță operațională de „peste 50%”; menținerea unei „presiuni sistemice” din partea partenerilor occidentali asupra Rusiei. Context: legea marțială și amânarea scrutinului din 2024 Declarațiile vin în condițiile în care legea marțială este în vigoare în Ucraina și a fost prelungită până la 2 august 2026; în acest cadru nu se organizează alegeri naționale. Volodimir Zelenski, aflat în funcție din primăvara lui 2019, a rămas la putere după expirarea mandatului, iar alegerile prezidențiale programate inițial pentru martie 2024 au fost amânate din cauza războiului declanșat de Rusia. [...]
Ungaria pune o condiție politică explicită pentru parcursul european al Ucrainei , legând sprijinul de la Budapesta de rezolvarea disputelor privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de premierul ungar Peter Magyar miercuri, 20 mai, la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu premierul polonez Donald Tusk . Magyar a spus că progresul Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană „depinde” de soluționarea situației drepturilor minorității maghiare și a descris protejarea drepturilor celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari din Transcarpatia drept „o condiție prealabilă sine qua non”. În această logică, Budapesta nu ar urma să susțină deschiderea negocierilor de aderare înainte ca problemele invocate să fie rezolvate, inclusiv cele legate de drepturile lingvistice. Pe fondul acestor condiționări, premierul ungar a indicat și o posibilă deschidere diplomatică: s-a declarat dispus să se întâlnească în iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a „deschide un nou capitol” în relațiile bilaterale, dacă apar „progrese concrete” pe tema minorității. El a propus ca întâlnirea să aibă loc la Beregovo (Beregșas), localitate din Ucraina unde comunitatea maghiară este majoritară. Consultări tehnice Kiev–Budapesta, după schimbarea de guvern la Budapesta Contextul imediat este reluarea contactelor la nivel de experți între cele două țări, după întâlniri între miniștrii de externe Andrii Sîbiga și Anita Orban. Potrivit informațiilor din articol, părțile au convenit la Kiev să lanseze consultări tehnice pentru identificarea unor „soluții practice și solide” privind disputele legate de drepturile minorităților, într-o schimbare de ton față de perioada guvernării lui Viktor Orbán. Polonia susține aderarea Ucrainei, dar insistă pe reguli Donald Tusk a salutat schimbările de la Budapesta și a reafirmat sprijinul Poloniei pentru aderarea Ucrainei la UE, cu precizarea că procesul trebuie să respecte „toate regulile și standardele europene”, „așa cum s-a procedat și în cazul Poloniei”. Pentru Ucraina, mesajul de la Varșovia indică faptul că, dincolo de criteriile tehnice ale aderării, dosarul poate fi influențat și de condiții politice bilaterale, cu potențial de a întârzia pașii următori dacă nu se ajunge la un acord pe tema drepturilor minorităților. [...]
Vizita lui Vladimir Putin la Beijing s-a încheiat fără un acord energetic major cu China , iar liderul rus a plecat după ce a anulat conferința de presă pe care o susține de obicei la finalul deplasărilor externe, potrivit G4Media . Miza economică a vizitei – creșterea exporturilor rusești de petrol și gaze către China și avansarea proiectului de gazoduct „Forța Siberiei-2” – a rămas, cel puțin deocamdată, fără rezultate concrete. Putin și Xi Jinping au semnat o declarație comună care cere dialog în Iran și condamnă atacurile SUA și ale Israelului. Cei doi au prezidat și semnarea altor 20 de acorduri, însă, conform relatării preluate de Agerpres din EFE, Moscova „nu a reușit să obțină ceea ce își propusese”. Blocaj pe dosarul „Forța Siberiei-2” și pe volumele de export În continuare, nu există un acord nici pentru creșterea exporturilor de petrol și gaze către China, nici pentru construirea gazoductului prin Mongolia „Forța Siberiei-2”, deși partea rusă susține că există o „înțelegere”, notează aceeași sursă. Pe fondul tensiunilor din regiune, Putin a insistat că Rusia este dispusă să garanteze „o aprovizionare sigură și neîntreruptă” de hidrocarburi și cărbune, în contextul în care blocada asupra Strâmtorii Ormuz a afectat o parte din importurile chineze de gaze lichefiate. Guvernul rus a mai transmis că are planuri de extindere a proiectelor energetice comune cu China, fără să ofere detalii, menționând totodată că la Beijing s-au deplasat șefi ai Rosneft și ai Gazprom. De ce contează: reorientarea exporturilor rusești după pierderea pieței europene Importanța Chinei – și a Indiei – ca destinații pentru exporturile energetice rusești a crescut după declanșarea războiului din Ucraina și suspendarea importurilor europene. În acest context, lipsa unui acord privind volumele și infrastructura de transport (inclusiv „Forța Siberiei-2”) rămâne un semnal că reorientarea energetică a Rusiei către Asia nu avansează automat, chiar și în condițiile unei relații politice strânse cu Beijingul. Pe plan politic, Rusia a reiterat sprijinul pentru principiul „unei singure Chine” și reunificarea cu Taiwanul, iar China a răspuns prin susținerea tezei ruse privind „rădăcinile” conflictului din Ucraina, respectiv extinderea NATO spre granițele Rusiei. Kremlinul a recunoscut, miercuri, că Moscova și Beijingul au discutat și despre cum să coopereze mai bine cu Casa Albă, în contextul vizitei recente în China a președintelui american Donald Trump. Putin este așteptat din nou în China în noiembrie, la summitul APEC , unde „s-ar putea” întâlni cu Trump, potrivit informațiilor citate de G4Media. [...]
Statele Unite cer UE să redeschidă parțial accesul la potasiul din Belarus , o mișcare care ar putea schimba atât piața îngrășămintelor, cât și arhitectura sancțiunilor europene, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg . Washingtonul le solicită Ucrainei și statelor din Uniunea Europeană să relaxeze restricțiile privind importurile de potasiu din Belarus. Potasiul este o materie primă esențială pentru fertilizatorii utilizați în agricultură, iar decizia ar avea o componentă economică, dar și una politică. De ce contează: potasiul, între securitatea alimentară și sancțiuni Administrația americană consideră că o relaxare a sancțiunilor pe acest segment ar putea contribui la „îndepărtarea Belarus de Rusia” și la îmbunătățirea relațiilor Occidentului cu Minsk, potrivit informațiilor citate. Belarus este un exportator important de potasiu. Înainte de războiul din Ucraina și de introducerea sancțiunilor, țara exporta potasiu în valoare de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), exporturi care se derulau prin țările baltice. Care este cadrul actual în UE În prezent, importurile de potasiu și îngrășăminte pe bază de potasiu din Belarus sunt „strict interzise” în Uniunea Europeană, ca parte a sancțiunilor impuse după implicarea Minskului în invadarea Ucrainei. Nu este precizat în material un calendar sau o propunere concretă de modificare a regimului de sancțiuni, ci doar poziția Washingtonului și rațiunea invocată pentru această solicitare. [...]
Atacurile nocturne ale Rusiei au lovit infrastructură civilă și logistică în mai multe regiuni din Ucraina, cu cel puțin 11 răniți , potrivit Mediafax . Autoritățile locale avertizează că bilanțul ar putea crește, în condițiile în care mai multe persoane ar fi încă blocate sub dărâmături. Loviturile din noaptea de marți spre miercuri au vizat zone aflate departe de linia frontului și au afectat, pe lângă locuințe, și infrastructura energetică și de transport, într-un tipar de atacuri nocturne intense descris de autorități. Konotop (Sumî): bloc prăbușit și întreruperi de curent Cea mai gravă situație a fost raportată în Konotop, în regiunea Sumî, unde un atac masiv a lovit un bloc de locuințe cu mai multe etaje, ducând la prăbușirea a trei niveluri ale clădirii. Guvernatorul regional, Oleh Hrîhorov , a anunțat inițial cel puțin șase răniți. Primarul Artem Semenîhin a spus că echipele de intervenție au scos mai multe persoane de sub resturile de beton și continuă căutările. În contextul unei capacități medicale tensionate, în Konotop răniții au fost transportați la spital și cu mașini personale, din cauza lipsei de ambulanțe disponibile. Atacul a avariat și case, apartamente și clădiri administrative și a distrus muzeul de istorie al orașului. În Sumî, capitala regională, au fost raportate întreruperi majore de energie electrică. Dnipro și Odesa: depozite alimentare incendiate și clădiri distruse În centrul țării, atacurile s-au concentrat pe infrastructura logistică din Dnipro. Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanza, a anunțat cinci răniți după un atac care a declanșat un incendiu puternic la depozite de stocare a alimentelor; două persoane (un bărbat și o femeie) au avut nevoie de spitalizare de urgență. În paralel, orașul-port Odesa a fost, de asemenea, atacat: oficialii locali au raportat avarii la case și vehicule, iar o clădire cu un singur etaj a fost distrusă complet de suflul exploziilor. Autoritățile locale au indicat că operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare, iar numărul victimelor ar putea fi revizuit pe măsură ce sunt evaluate zonele afectate. [...]
