Știri
Știri din categoria Externe
Viktor Orban le cere statelor UE să împrumute direct Ucraina 90 de miliarde de euro, în loc ca finanțarea să fie acordată printr-un mecanism comun al Uniunii, potrivit Economica.net. Declarațiile au fost făcute la finalul unui summit european, în contextul în care premierul ungar nu a renunțat la veto-ul său față de noul pachet de asistență financiară pentru Ucraina.
Orban a susținut că Uniunea nu ar trebui să fie folosită pentru finanțarea conflictelor din afara blocului comunitar și a acuzat liderii europeni că încearcă să „mascheze” costurile politice interne ale sprijinului pentru Kiev.
„Uniunea Europeană nu a fost creată pentru a finanţa războaiele ţărilor terţe”, a remarcat Orban în declaraţii acordate presei la finalul unui summit european.
În timp ce Bruxelles-ul și capitalele europene caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei, Orban a indicat ca alternativă acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro direct de către state, nu prin UE. El a afirmat că un împrumut comun ar avea rolul de a ascunde față de cetățeni faptul că banii provin, în ultimă instanță, din resursele statelor membre.
Contextul disputei include și oprirea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, de la 27 ianuarie, după ce Ucraina a indicat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că reparațiile necesită timp, însă Orban și premierul slovac Robert Fico acuză Kievul că tergiversează lucrările ca formă de presiune, pe fondul refuzului lor de a susține Ucraina și, în cazul lui Orban, al opoziției față de aderarea Ucrainei la UE.
Ajutorul blocat de Budapesta este descris ca un împrumut finanțat prin emiterea de datorie comună și garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Conform mecanismului menționat, Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”; în caz contrar, nota de plată ar reveni statelor UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare. Comisia Europeană ar fi cerut Ucrainei să repare conducta și i-a oferit sprijin financiar pentru lucrări, dar nu este precizat când va fi repusă în funcțiune și nici ce decizie vor lua liderii europeni pentru deblocarea fondurilor, una dintre opțiuni fiind așteptarea alegerilor din Ungaria din 12 aprilie.
Recomandate
Declarația lui Erdogan mută dosarul UE într-un plan secund, cu efect direct asupra predictibilității relației Turcia–UE , într-un moment în care negocierile sunt deja blocate, potrivit Economica . Președintele Turciei a spus duminică, într-un interviu pentru Al Jazeera, că „ Uniunea Europeană nu este o prioritate pentru noi”. În același timp, el a susținut că Ankara „nu a închis ușa” aderării, dar că subiectul nu mai este pe lista scurtă de obiective, relatează Agerpres. Erdogan a mai afirmat că Uniunea Europeană ar fi „perdantul” dacă ar continua să respingă Turcia. Negocierile sunt înghețate de ani, pe fondul criticilor privind statul de drept Turcia este candidată la aderarea la UE din 1999, iar negocierile au fost deschise în 2005. Totuși, acestea au fost înghețate din cauza „regresului continuu” al Turciei în materie de democrație, stat de drept și drepturi fundamentale, notează dpa, citată de Economica. Context intern: cazul Imamoglu, în centrul criticilor recente În plan intern, conducerea Turciei a fost criticată în special pentru acțiunile împotriva opoziției, inclusiv pentru încarcerarea lui Ekrem Imamoglu , fost primar al Istanbulului și rival politic al lui Erdogan. Procesul „de mari proporții” împotriva lui Imamoglu urmează să continue luni, la tribunalul din districtul Silivri (Istanbul). Acesta se confruntă cu acuzații de corupție, spălare de bani și constituirea unei organizații infracționale. Opoziția consideră că procesul este motivat politic și îl acuză pe Erdogan că încearcă să își elimine principalul rival prin intermediul sistemului judiciar, acuzații pe care guvernul le neagă. [...]
Ucraina a început să folosească drone britanice cu rază lungă, mai ieftine decât rachetele, pentru a lovi ținte economice din Rusia , inclusiv rafinării, într-o schimbare cu potențial de presiune directă asupra veniturilor Moscovei din petrol, potrivit Antena 3 , care citează declarații pentru The Times din surse ale armatei ucrainene. De ce contează: cost mai mic, rază mai mare, presiune pe infrastructura petrolieră Sursele citate susțin că dronele britanice s-au dovedit „un instrument mai eficient” pentru astfel de ținte decât rachetele britanice Storm Shadow livrate anterior Ucrainei. În material se arată că Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 km, în timp ce unele dintre dronele primite pot ajunge aproape de 1.000 km. Un alt element operațional important este scalarea: dronele pot fi produse relativ rapid, stocate în număr mare și lansate în grupuri, ceea ce ar permite suprasolicitarea apărării antiaeriene ruse. Costul este indicat la 50.000–100.000 de lire sterline (aprox. 290.000–580.000 lei) pe unitate, „considerabil mai ieftine” decât multe rachete occidentale, conform aceleiași surse. Ce tipuri de drone sunt menționate și ce ținte au fost lovite În articol sunt menționate două categorii de drone britanice folosite de Ucraina în ultimele șase luni: Nyan , dronă cu reacție dezvoltată de Callen-Lenz, filială a BAE Systems : construită din fibră de carbon, cu anvergura aripilor de 2,9 metri și rază de acțiune de peste 250 km. Un alt model britanic cu rază mai lungă , produs de o companie al cărei nume nu este făcut public din motive de securitate: lansat cu catapulta și capabil să parcurgă peste 950 km. Aceste aparate ar fi fost folosite, printre altele, în atacuri asupra rafinăriilor din Volgograd și Iaroslavl , potrivit surselor citate. Context: semnal politic și planuri de livrări la scară mare O sursă militară ucraineană de rang înalt afirmă că Ucraina folosește în principal propriile drone, cu rază de acțiune de până la 1.800 km, dar că modelele britanice „s-au comportat foarte bine” în atacurile la mare distanță. Materialul include și o evaluare a impactului economic potențial: fostul director al departamentului britanic pentru operațiuni întrunite, mareșalul aerului Greg Bagwell, spune că loviturile asupra infrastructurii petroliere pot avea un efect strategic mai mare, deoarece veniturile din petrol sunt importante pentru economia Rusiei. Totodată, este menționat că, în iunie, fostul ministru britanic al apărării Dan Jarvis a anunțat planuri de a furniza până la finalul anului cel puțin 150.000 de drone , plus 350 de rachete antiaeriene și sisteme radar. Valoarea dronelor era estimată la 500 milioane de lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), iar autoritățile britanice intenționau să acopere costul folosind active rusești înghețate , conform articolului. [...]
Modernizarea dronelor rusești cu motoare cu reacție ridică miza apărării antiaeriene a Ucrainei , prin creșterea vitezei și a șanselor de a evita interceptarea, potrivit Mediafax . Moscova ar dezvolta o versiune a dronei de atac BM-35 propulsată de un motor cu reacție, într-o adaptare la apariția dronelor interceptoare folosite de Kiev. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , susține că Rusia a început deja să monteze motoare cu reacție pe dronele Shahed, utilizate pe scară largă în război. El afirmă că modificările nu vizează doar Shahed, ci și „UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) de atac de buget, cu rază medie”, într-o logică de creștere a eficienței loviturilor. „Inamicul montează motoare cu reacție nu doar pe drone de tip Shahed, ci și pe UAV-uri de atac de buget, cu rază medie.” Ce se schimbă operațional: viteză mai mare, interceptare mai dificilă Potrivit Ukrainska Pravda, versiunea BM-35 cu motor cu reacție ar putea depăși 217 mile pe oră (aproximativ 350 km/h) și ar avea o rază de acțiune de peste 200 de kilometri. În evaluarea unor oficiali militari ruși, viteza suplimentară ar ajuta drona să evite mai ușor dronele interceptoare ucrainene. În paralel, Rusia continuă tactica lansărilor în valuri a unor UAV-uri ieftine, menite să suprasolicite apărarea antiaeriană ucraineană, notează aceeași sursă. Context: intensificarea atacurilor cu drone și presiunea pe sistemele de apărare Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 152 de drone în noaptea de vineri spre sâmbătă, dintre care 124 ar fi fost distruse. Atacurile au avut și victime: oficiali locali au declarat că un atac asupra unui bloc din Marhanets (sud-estul Ucrainei) a ucis un bebeluș de trei luni și a rănit alte 11 persoane. De cealaltă parte, oficialii ruși au anunțat un atac ucrainean de amploare asupra infrastructurii industriale din regiunea Samara, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 598 de drone ucrainene deasupra a 19 regiuni, precum și deasupra Mării Negre, Mării Azov și Crimeei. În acest tablou, Ucraina avertizează că Rusia încearcă să profite de deficitul de sisteme antirachetă furnizate de Occident, iar Zelenski face presiuni pentru livrări suplimentare de rachete Patriot, considerate esențiale pentru apărarea antiaeriană. [...]
Ucraina spune că a lovit infrastructură-cheie pentru internetul satelitar rusesc potrivit news.ro , care relatează o informație transmisă de Reuters. Ținta ar fi inclus Centrul de rachete și activități spațiale Progress din regiunea Samara, despre care Kievul afirmă că participă la dezvoltarea rețelei rusești de internet prin satelit Rassvet, gândită ca alternativă la Starlink. Atacul ar fi vizat și un aerodrom militar din Rusia, într-o acțiune pe care Ucraina o încadrează în strategia de a lovi obiective aflate în adâncimea teritoriului rus pentru a reduce capacitatea militară a Moscovei. Ce spune Kievul despre ținte și mijloace Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că asupra centrului Progress, aflat la aproximativ 900 de kilometri de granița Ucrainei, ar fi fost lansate rachete de croazieră Flamingo. Zelenski a susținut că diminuarea „potențialului de război” al Rusiei trebuie făcută prin „pagube concrete” asupra unor obiective specifice. Potrivit lui Zelenski, aerodromul vizat găzduia avioane folosite în atacurile asupra Ucrainei. Lovituri „directe” și incendii, potrivit Statului Major ucrainean Statul Major al Ucrainei a afirmat că au fost înregistrate lovituri directe atât asupra aerodromului din regiunea Nijni Novgorod, cât și asupra centrului Progress din Samara, iar la ambele obiective ar fi izbucnit incendii. Conform Kievului, centrul din Samara produce rachete utilizate pentru lansarea sateliților rețelei Rassvet, pe care Rusia o dezvoltă ca alternativă la Starlink (sistemul companiei SpaceX) . În același context, este menționat că Starlink este folosit în Ucraina și a avut un rol important în comunicațiile de pe câmpul de luptă și în operațiunile cu drone. Publicația mai notează că Progress are un rol important în programele spațiale sovietic și rus și este implicat în producerea familiei de rachete Soyuz. Reacția Rusiei și limitele verificării independente Autoritățile ruse nu au confirmat atacul asupra aerodromului din Nijni Novgorod. În schimb, oficiali din regiunea Samara au anunțat că apărarea antiaeriană a respins un „atac masiv cu rachete” și că infrastructura industrială a suferit pagube localizate. Separat, Ministerul rus al Apărării a susținut că, în ultimele 24 de ore, forțele sale au lovit centre logistice și infrastructură energetică, de transport și de combustibil utilizate de armata ucraineană, precum și unități de asamblare a dronelor cu rază lungă de acțiune și a dronelor navale, plus un depozit de drone cu rază lungă de acțiune din regiunea Cernihiv. Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile furnizate de cele două părți. [...]
Atacul ucrainean din regiunea Moscovei a lovit infrastructură logistică, inclusiv un depozit Wildberries , ceea ce ridică riscuri operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și distribuția de bunuri în proximitatea capitalei ruse, potrivit news.ro . În noaptea de sâmbătă spre duminică, forțele ucrainene ar fi vizat un depozit al retailerului online rus Wildberries și mai multe localități din regiunea Moscovei, relatează Kyiv Independent, citat de publicația română. Un incendiu a izbucnit la un depozit Wildberries din satul Koledino, în apropiere de Moscova, după ce ar fi fost lovit, potrivit canalului de monitorizare Exilenova Plus. Tot în timpul atacului, în orașul Domodedovo, complexul de producție și logistică „Severnoe Domodedovo” ar fi fost cuprins de flăcări, conform aceleiași surse. Au fost semnalate atacuri și sunetul sistemelor de apărare aeriană în funcțiune și în orașul Cehov, mai notează Exilenova Plus. Autoritățile nu au comentat deocamdată aceste informații, iar detaliile nu au putut fi verificate imediat, precizează Kyiv Independent. De ce contează: lovituri cu potențial economic asupra unei platforme mari de consum Wildberries are un rol important în economia de consum din Rusia, iar avarierea unor puncte logistice poate afecta operațiunile de depozitare și livrare, cel puțin local. În plus, potrivit Kyiv Independent, Wildberries listează pe site o gamă de echipamente militare, inclusiv componente pentru drone și veste antiglonț, iar divizia bancară a companiei a fost sancționată de Uniunea Europeană în iulie, pentru contribuția sa financiară la bugetul de stat al Rusiei. Context: intensificarea loviturilor în adâncimea teritoriului rus Ucraina lovește „în mod regulat” infrastructura militară din interiorul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul, mai arată aceeași relatare. În acest context, președintele Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă că forțele ucrainene au lovit baza aeriană militară rusă Savasleika și o instalație-cheie a Roscosmos din regiunea Samara, folosind rachete „Flamingo” de producție internă. Separat, Statul Major General al Ucrainei a declarat că, în noaptea de 14 august, Ucraina a lovit unul dintre cele mai mari porturi rusești de la Marea Baltică, avariind două fabrici și provocând un incendiu. Wildberries a mai fost asociată recent cu un incident similar: pe 11 august, un centru logistic al companiei din satul Novaia Usman (regiunea Voronej) a fost cuprins de flăcări după o serie de explozii, pe fondul atacurilor ucrainene; ulterior, atacul a fost confirmat de Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei. [...]
Acordul SUA–Turcia pentru livrări de armament către Ucraina, în valoare de 283 milioane de dolari (aprox. 1,3 miliarde lei), intră într-o fereastră de 30 de zile în care Congresul american poate formula obiecții , în timp ce Rusia îl contestă public, potrivit Agerpres . Reacția Moscovei a fost transmisă de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , care a susținut că înțelegerea „va amâna încheierea regimului de la Kiev” și că SUA și Turcia „au deschis astfel încă o cutie a Pandorei”, conform declarațiilor citate de TASS și preluate de dpa. Ce include acordul și care este valoarea În urmă cu o săptămână, o notificare a Departamentului de Stat al SUA către Congres a menționat o achiziție majoră de arme din Turcia de către Ucraina. Potrivit notificării, Kievul cumpără un pachet de arme de artilerie fabricate în SUA, care include: 70 de rachete ATACMS; 12 lansatoare de rachete M270; peste 2.500 de rachete de artilerie calibru 227 mm, cu muniții cu fragmentație; 47.000 de obuze de artilerie calibru 203 mm, cu muniții cu fragmentație. Acordul se referă exclusiv la modele mai vechi de arme, iar guvernul american îl sprijină, valoarea totală fiind de 283 de milioane de dolari (aprox. 1,3 miliarde lei). Ce urmează: termenul de 30 de zile pentru obiecții în Congres Notificarea declanșează o perioadă de 30 de zile în care Senatul și Camera Reprezentanților pot prezenta obiecții. Materialul nu precizează dacă există deja opoziție formală sau care ar fi calendarul exact al livrărilor după expirarea termenului. Context: acuzații privind rachete balistice nord-coreene folosite de Rusia În același context, Agerpres notează că, potrivit unor informații furnizate recent de Kiev, forțele armate ruse și-ar fi sporit capabilitățile cu rachete balistice din Coreea de Nord , iar cel puțin două dintre acestea ar fi fost deja utilizate împotriva Ucrainei. [...]
