Știri
Știri din categoria Externe
Viktor Orban le cere statelor UE să împrumute direct Ucraina 90 de miliarde de euro, în loc ca finanțarea să fie acordată printr-un mecanism comun al Uniunii, potrivit Economica.net. Declarațiile au fost făcute la finalul unui summit european, în contextul în care premierul ungar nu a renunțat la veto-ul său față de noul pachet de asistență financiară pentru Ucraina.
Orban a susținut că Uniunea nu ar trebui să fie folosită pentru finanțarea conflictelor din afara blocului comunitar și a acuzat liderii europeni că încearcă să „mascheze” costurile politice interne ale sprijinului pentru Kiev.
„Uniunea Europeană nu a fost creată pentru a finanţa războaiele ţărilor terţe”, a remarcat Orban în declaraţii acordate presei la finalul unui summit european.
În timp ce Bruxelles-ul și capitalele europene caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei, Orban a indicat ca alternativă acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro direct de către state, nu prin UE. El a afirmat că un împrumut comun ar avea rolul de a ascunde față de cetățeni faptul că banii provin, în ultimă instanță, din resursele statelor membre.
Contextul disputei include și oprirea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, de la 27 ianuarie, după ce Ucraina a indicat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că reparațiile necesită timp, însă Orban și premierul slovac Robert Fico acuză Kievul că tergiversează lucrările ca formă de presiune, pe fondul refuzului lor de a susține Ucraina și, în cazul lui Orban, al opoziției față de aderarea Ucrainei la UE.
Ajutorul blocat de Budapesta este descris ca un împrumut finanțat prin emiterea de datorie comună și garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Conform mecanismului menționat, Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”; în caz contrar, nota de plată ar reveni statelor UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare. Comisia Europeană ar fi cerut Ucrainei să repare conducta și i-a oferit sprijin financiar pentru lucrări, dar nu este precizat când va fi repusă în funcțiune și nici ce decizie vor lua liderii europeni pentru deblocarea fondurilor, una dintre opțiuni fiind așteptarea alegerilor din Ungaria din 12 aprilie.
Recomandate
Ucraina și Slovacia pregătesc o reuniune comună de guvern la final de iunie , un pas care poate debloca proiecte bilaterale cu efect direct în conectivitatea regională, inclusiv pe transport, după o perioadă de tensiuni între Kiev și Bratislava, potrivit Digi24 . Întâlnirea dintre premierul slovac Robert Fico și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut loc la Erevan, în marja summitului Comunității Politice Europene (CPE). Cei doi au convenit să pregătească o reuniune comună a guvernelor de la Kiev și Bratislava, menită să consolideze relațiile bilaterale și sprijinul Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Robert Fico a spus, într-un comunicat preluat de EFE, potrivit Agerpres, că reuniunea comună ar urma să aibă loc „la sfârșitul lunii iunie”, fie la Bratislava, fie la Kiev. Premierul slovac a susținut că formatul ar trebui să producă „rezultate concrete”, dând ca exemplu crearea de legături de transport între cele două țări. Zelenski a transmis, într-un mesaj pe rețeaua X, că Slovacia sprijină Ucraina în procesul de aderare la UE și este pregătită să o asiste „pe acest drum”. Înaintea întâlnirii de la Erevan, cei doi au avut și o discuție telefonică, după care Fico a confirmat sprijinul pentru aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniune. Contextul tensiunilor: conducta Drujba și acuzațiile de „șantaj politic” Relațiile dintre Ucraina și Slovacia (și, separat, Ungaria) s-au deteriorat suplimentar de la sfârșitul lunii ianuarie, după oprirea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba pe teritoriul Ucrainei, în urma unui atac cu drone al Rusiei. În acest context, Zelenski a invocat durata reparațiilor, în timp ce Viktor Orban și Robert Fico au acuzat Ucraina că ar fi tergiversat lucrările, descriind situația drept o formă de presiune politică, pe fondul disputelor legate de sprijinul pentru Ucraina și de perspectiva aderării la UE. Potrivit informațiilor citate, după ce Orban a pierdut alegerile din 12 aprilie, Ucraina a finalizat reparațiile, iar Zelenski a anunțat pe 21 aprilie repunerea conductei în funcțiune. Ce urmează Dacă reuniunea comună de guvern va avea loc la final de iunie, aceasta ar putea deveni primul cadru formal pentru relansarea cooperării practice dintre cele două state, cu accent pe proiecte de transport și pe coordonarea politică legată de parcursul european al Ucrainei. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre agenda exactă sau despre proiecte concrete deja agreate. [...]
Ai dreptate să corectezi nuanța: Rusia a anunțat deja un armistițiu, însă pentru o altă perioadă (8–9 mai) și fără coordonare directă cu Ucraina. Formularea trebuia să reflecte această diferență, nu absența totală a unei reacții. Iată varianta revizuită: Ucraina anunță armistițiu din 6 mai și cere sincronizare cu Rusia potrivit Ukrinform , într-un context în care Moscova a comunicat deja o pauză separată a ostilităților. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că încetarea focului va intra în vigoare la miezul nopții dintre 5 și 6 mai 2026, precizând că Ucraina nu a primit o notificare oficială directă din partea Rusiei privind coordonarea unui astfel de demers, în ciuda mesajelor apărute în spațiul public. Liderul de la Kiev a justificat decizia prin necesitatea protejării vieților omenești, subliniind că acestea sunt mai importante decât orice eveniment simbolic. El a transmis că Ucraina va acționa „în mod reciproc”, în funcție de pașii concreți ai Moscovei, sugerând că armistițiul ar putea deveni efectiv doar în condiții de reciprocitate. Între timp, Rusia a anunțat un armistițiu unilateral pentru perioada 8–9 mai , legat de comemorarea victoriei sovietice din 1945.Totuși, acest calendar diferit și lipsa unei înțelegeri comune evidențiază absența unei coordonări reale între cele două părți. Situația actuală, pe scurt: Ucraina propune armistițiu începând cu 6 mai 2026 Rusia a anunțat separat o încetare a focului pentru 8–9 mai Nu există un acord comun sau mecanism de implementare Ucraina nu a fost implicată în discuțiile ruso-americane pe acest subiect În lipsa unei alinieri între datele și condițiile propuse, inițiativele par mai degrabă gesturi politice distincte decât pași concreți către o încetare coordonată a conflictului. [...]
Canada își crește contribuția operațională la sprijinul militar pentru Ucraina printr-un nou pachet de 270 de milioane de dolari canadieni, anunțat de premierul Mark Carney după o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski , potrivit Digi24 . Pachetul, evaluat la 270 de milioane de dolari canadieni (circa 200 de milioane de dolari americani), a fost oferit în marja summitului Comunității Politice Europene (CPE), relatează agenția EFE, citată de Digi24. Cum va fi folosit ajutorul Noul sprijin canadian urmează să fie direcționat către achiziția de „echipamente militare esențiale” prin mecanismul PURL („Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina”), o inițiativă NATO prin care țări europene membre ale Alianței și Canada cumpără din SUA arme și muniții destinate Ucrainei, potrivit Agerpres. Din perspectiva implementării, folosirea PURL indică o rută de aprovizionare standardizată, cu achiziții centralizate pe o listă de priorități, în locul unor livrări punctuale, negociate separat. Mesajul politic și pașii următori În discuția cu Zelenski, Mark Carney a reafirmat angajamentul Canadei de a continua sprijinul militar, financiar și „de altă natură” pentru Ucraina, conform biroului său de presă. Cei doi au discutat și despre modalități de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a intra în „negocieri cu bună-credință”, precum și despre rolul Canadei în reconstrucția postbelică a Ucrainei. Context NATO: ținta de 60 de miliarde de dolari pentru 2026 În aprilie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut statelor membre să nu „piardă din vedere Ucraina” și să sporească ajutorul militar, stabilind ca obiectiv pentru acest an 60 de miliarde de dolari (echivalentul a circa 51 de miliarde de euro), relatează AFP și Reuters. „Trebuie să fim atenţi că suntem capabili să asigurăm un sprijin neîntrerupt pentru Ucraina”, spunea Rutte. [...]
Oficiali europeni avertizează că următorii 1–2 ani pot crește riscul unor provocări rusești la adresa NATO , pe fondul incertitudinilor privind angajamentul SUA și al faptului că UE încă își construiește capacitatea militară, potrivit unei analize citate de Antena 3 . Mai mulți oficiali din domeniul apărării și parlamentari europeni se tem că Kremlinul ar putea considera „următorul an sau doi” drept o „fereastră de oportunitate” pentru a testa coeziunea și credibilitatea NATO, în condițiile în care Donald Trump este la Casa Albă, iar UE nu și-a consolidat încă pe deplin capacitatea de apărare. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 publicației Politico și unor politicieni UE cu „cunoștințe directe despre discuții”. Ce scenarii sunt considerate mai probabile Deși unii factori de decizie nu exclud complet o ofensivă terestră împotriva unei țări NATO, evaluarea unor oficiali citați este că un astfel de pas ar fi „puțin probabil”, având în vedere presiunea militară a Rusiei în războiul din Ucraina. În schimb, europarlamentarul finlandez Mika Aaltola susține că ar fi mai probabil un tip de acțiune „mai precisă” sau o incursiune menită să creeze ambiguitate, cu scopul de a diviza aliații asupra pragului care ar declanșa Articolul 5 (clauza de apărare colectivă). Aaltola enumeră posibile forme, de la operațiuni cu drone la acțiuni în Marea Baltică sau în Arctica, inclusiv prin utilizarea „flotei fantomă”, descrisă ca fiind deja parțial militarizată. Miza pentru UE: accelerarea investițiilor în apărare Analiza notează că, deși cheltuielile europene pentru apărare au crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, efectele „pe teren” vor apărea în timp. Conform foii de parcurs a UE privind pregătirea pentru apărare, obiectivul este ca blocul să fie pregătit să descurajeze credibil adversarii și să răspundă la agresiuni până în 2030. În acest context, un înalt oficial european din domeniul apărării avertizează că UE trebuie „să investească masiv și să investească împreună” pentru a fi pregătită să se apere. Rolul SUA și semnalele politice Textul menționează că premierul polonez Donald Tusk a descris „dezintegrarea continuă” a alianței transatlantice drept „cea mai mare amenințare” pentru comunitatea transatlantică. În același timp, este invocată decizia SUA de a retrage 5.000 de soldați americani din Germania, precum și amenințări similare privind Italia și Spania. Un oficial european al apărării spune că evoluțiile politice interne din SUA ar putea influența postura Washingtonului față de NATO și Europa, inclusiv în raport cu sprijinul pentru Ucraina. Nu există consens: între avertismente și prudență Articolul descrie și o divergență de ton în Europa: politicieni din țări precum Finlanda și Lituania cer intensificarea urgentă a pregătirii, în timp ce oficiali din Estonia și din NATO sunt prezentați ca fiind mai sceptici față de ideea unei amenințări militare imediate, argumentând că „alarmismul” poate servi strategiei lui Putin. Președintele Estoniei, Alar Karis, este citat spunând că Rusia este „foarte ocupată în Ucraina” și că nu crede că are suficientă capacitate pentru un război și împotriva țărilor baltice, deși admite că „niciodată nu se știe” și că Europa trebuie să rămână în alertă. [...]
Parlamentul Ucrainei pregătește o strategie națională de securitate biologică, chimică și nucleară , pe fondul riscului ca Rusia să recurgă la arme de distrugere în masă, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: stabilirea unor proceduri și responsabilități instituționale pentru scenarii de criză, inclusiv o posibilă utilizare a armelor nucleare. Roman Kostenko , secretarul comitetului de apărare din Rada Supremă , a spus într-un interviu pentru postul NTA că Ucraina trebuie să ridice „la cel mai înalt nivel” gradul de pregătire, în condițiile în care se confruntă cu „cel mai mare arsenal de arme de distrugere în masă”. Ce se discută în Rada Supremă și de ce contează Strategia analizată vizează securitatea biologică, chimică și nucleară, într-un context în care, potrivit lui Kostenko, Ucraina și-a pierdut în timp o parte din capacitățile și măsurile de siguranță din aceste domenii. Deputatul a comparat situația cu abordarea unor state din NATO, despre care afirmă că au strategii și cadre de acțiune mai bine definite. În acest cadru, parlamentarul cere o „revizuire urgentă” care să definească rolurile instituțiilor-cheie în gestionarea amenințărilor de acest tip. Doctrina nucleară a Rusiei, un factor de presiune Un element care alimentează îngrijorarea este modificarea doctrinei nucleare a Rusiei în 2024, despre care Kostenko afirmă că ar extinde circumstanțele în care Moscova ar putea folosi arme nucleare, inclusiv preventiv, dacă există percepția unui atac iminent. „Dacă rușii consideră pur și simplu că cineva ar putea să-i atace, pot să le folosească preventiv. Practic, și-au dat mână liberă pentru a folosi armele nucleare. Ucraina trebuie să fie pregătită pentru acest scenariu. Toate serviciile trebuie să fie pregătite.” Cine ar urma să fie implicat și ce urmează Kostenko spune că strategia trebuie să stabilească explicit responsabilitățile instituțiilor implicate, menționând Ministerul Apărării, DSNS (serviciul ucrainean pentru situații de urgență) și Ministerul Afacerilor Interne. „Trebuie să anticipăm totul și să fim pregătiți pentru orice, pentru că știm cu cine luptăm.” În paralel, materialul amintește că Vladimir Putin a transmis în februarie un mesaj de intimidare nucleară la adresa Ucrainei și a Occidentului, într-un discurs ținut la Serviciul Federal de Securitate (FSB), la împlinirea a patru ani de la declanșarea războiului la scară largă. În forma prezentată, strategia este „analizată” de Rada Supremă, iar publicația notează că parlamentul „urmează să discute” documentul, fără a indica un calendar sau o dată pentru adoptare. [...]
Atacurile rusești cu drone asupra porturilor ucrainene s-au intensificat puternic în 2026, crescând riscul de blocaje logistice și presiunea pe exporturile care aduc valută economiei Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează o relatare Reuters. Kievul afirmă că Rusia a folosit peste 800 de drone în atacurile din primele patru luni ale anului 2026, de peste 10 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, vizând infrastructura portuară ucraineană. Miza economică: porturile din Odesa, esențiale pentru exporturi Menținerea deschisă a porturilor maritime din regiunea sudică Odesa este prezentată drept un obiectiv critic pentru Ucraina în timpul războiului, întrucât exporturile – în principal de cereale – sunt importante pentru veniturile în valută forte. În pofida atacurilor, ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksii Kuleba , a declarat că de la începutul anului au fost procesate în porturile ucrainene peste 30 de milioane de tone de mărfuri. Impact operațional: atacuri aproape zilnice și pagube acumulate Regiunea sudică a Ucrainei a fost ținta aproape zilnică a atacurilor rusești în ultimele luni, oficialii raportând cu regularitate „daune aduse infrastructurii și depozitelor portuare”. De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022 , atacurile rusești au deteriorat sau distrus parțial peste 900 de instalații portuare, inclusiv 177 de nave civile, potrivit declarațiilor lui Kuleba pe Telegram. [...]
