Știri
Știri din categoria Externe
Viktor Orban le cere statelor UE să împrumute direct Ucraina 90 de miliarde de euro, în loc ca finanțarea să fie acordată printr-un mecanism comun al Uniunii, potrivit Economica.net. Declarațiile au fost făcute la finalul unui summit european, în contextul în care premierul ungar nu a renunțat la veto-ul său față de noul pachet de asistență financiară pentru Ucraina.
Orban a susținut că Uniunea nu ar trebui să fie folosită pentru finanțarea conflictelor din afara blocului comunitar și a acuzat liderii europeni că încearcă să „mascheze” costurile politice interne ale sprijinului pentru Kiev.
„Uniunea Europeană nu a fost creată pentru a finanţa războaiele ţărilor terţe”, a remarcat Orban în declaraţii acordate presei la finalul unui summit european.
În timp ce Bruxelles-ul și capitalele europene caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei, Orban a indicat ca alternativă acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro direct de către state, nu prin UE. El a afirmat că un împrumut comun ar avea rolul de a ascunde față de cetățeni faptul că banii provin, în ultimă instanță, din resursele statelor membre.
Contextul disputei include și oprirea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, de la 27 ianuarie, după ce Ucraina a indicat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că reparațiile necesită timp, însă Orban și premierul slovac Robert Fico acuză Kievul că tergiversează lucrările ca formă de presiune, pe fondul refuzului lor de a susține Ucraina și, în cazul lui Orban, al opoziției față de aderarea Ucrainei la UE.
Ajutorul blocat de Budapesta este descris ca un împrumut finanțat prin emiterea de datorie comună și garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Conform mecanismului menționat, Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”; în caz contrar, nota de plată ar reveni statelor UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare. Comisia Europeană ar fi cerut Ucrainei să repare conducta și i-a oferit sprijin financiar pentru lucrări, dar nu este precizat când va fi repusă în funcțiune și nici ce decizie vor lua liderii europeni pentru deblocarea fondurilor, una dintre opțiuni fiind așteptarea alegerilor din Ungaria din 12 aprilie.
Recomandate
Liderii UE nu au reușit să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina , potrivit Mediafax , după ce premierul ungar Viktor Orbán și-a menținut opoziția la summitul Consiliului European, invocând disputa legată de conducta de petrol Drujba. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut liderilor europeni să deblocheze sprijinul financiar, avertizând că mecanismul considerat esențial pentru stabilitatea economică a Ucrainei este blocat de trei luni. El a spus că pachetul de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027 rămâne incert, în condițiile în care Kievul îl vede ca pe o resursă directă pentru susținerea efortului de război și protejarea populației. Împrumutul pentru Ucraina rămâne blocat de Ungaria și Slovacia Concluziile Consiliului European privind Ucraina au fost adoptate, din nou, doar de 25 de state membre, în timp ce Ungaria și Slovacia nu și-au schimbat poziția și continuă să blocheze deciziile legate de Ucraina până la rezolvarea situației conductei Drujba, notează Mediafax. Documentul reafirmă sprijinul „ferm și neclintit” al UE pentru Ucraina, însă, în privința împrumutului de 90 de miliarde de euro, se limitează la reconfirmarea intenției celor 25 de state de a începe acordarea fondurilor în aprilie, fără a indica o soluție pentru depășirea veto-ului. Negocieri fără rezultat și criticile lui António Costa Liderii europeni au avut o discuție de aproximativ 90 de minute, fără să contureze o soluție sau o cale de compromis, potrivit Politico , citată de Mediafax, pe baza declarațiilor a patru diplomați și oficiali sub protecția anonimatului. În acest context, președintele Consiliului European, António Costa , a criticat poziția lui Orbán și a calificat comportamentul acestuia drept „inacceptabil”, susținând că Budapesta ar avea acces la rute alternative de aprovizionare cu petrol, relatează Politico, citată de Mediafax. „De trei luni, cea mai importantă garanție de securitate financiară pentru Ucraina din partea Europei nu funcționează, pachetul de sprijin de 90 de miliarde de euro pentru acest an și următorul. Este esențial pentru noi. Este o resursă pentru a proteja vieți. Și nici astăzi nu știm sigur dacă acest sprijin va fi deblocat”, a spus Zelenski . Mize politice și posibile consecințe după alegerile din Ungaria Mediafax consemnează că Orbán a transmis, într-un „update” de la summit, că Budapesta nu va susține nicio decizie „pro-ucraineană” până când nu se reia transportul de petrol prin Drujba, respingând asigurările primite și insistând că „petrolul trebuie să ajungă în Ungaria”. În paralel, tensiunile sunt amplificate de calendarul politic intern din Ungaria: Orbán ar putea participa pentru ultima oară la o reuniune a Consiliului European, în condițiile unei curse electorale dificile înaintea alegerilor din 12 aprilie. Diplomați europeni citați în material avertizează că blocajul ar putea împinge UE spre o reacție mai dură după scrutin, inclusiv redeschiderea discuției despre instrumente precum procedura din Articolul 7, care poate duce, în ultimă instanță, la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru. [...]
Budapesta a confirmat vizita vicepreședintelui SUA JD Vance la începutul lui aprilie , potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile ministrului ungar de externe, Peter Szijjarto, și informații transmise de Reuters. Două surse familiarizate cu pregătirile au spus agenției că deplasarea ar urma să fie un semn de susținere pentru premierul Viktor Orban , înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie. Szijjarto a afirmat, într-un podcast, că vizita ar urma să aibă loc „cândva la începutul lunii aprilie” și a legat-o de starea relațiilor bilaterale. Oficialul ungar a prezentat întâlnirea ca pe un rezultat al contactelor directe dintre cele două administrații. „Vicepreședintele SUA va veni în Ungaria, dacă știu bine, cândva la începutul lunii aprilie. Acesta este rezultatul unor relații SUA-Ungaria excelente, faptul că există întâlniri personale din când în când.” Miza politică este amplificată de contextul electoral: Orban, aflat la putere din 2010, se confruntă cu „cel mai greu test electoral” de până acum, iar în majoritatea sondajelor este în urma lui Peter Magyar, un fost apropiat al guvernului devenit principalul opozant, potrivit Reuters. HotNews.ro notează că, dacă vizita lui Vance se concretizează, aceasta ar fi al doilea gest de acest tip din partea administrației Trump înaintea scrutinului. Secretarul de stat Marco Rubio a fost la Budapesta în februarie și și-a exprimat public sprijinul pentru Orban, pe fondul dificultăților economice, al șocului prețurilor la energie și al apariției unui rival considerat o alternativă viabilă, conform Reuters. În plan extern, articolul amintește că Orban este unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai lui Donald Trump și se află de mult timp în conflict cu Bruxelles-ul pe mai multe teme, inclusiv războiul din Ucraina. Premierul ungar a menținut relații cordiale cu Rusia, refuză să trimită arme Kievului și se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană; Trump i-a transmis luna trecută un mesaj de susținere, numindu-l „un lider cu adevărat puternic”, într-o postare pe rețelele sociale. [...]
Primarul Londrei, Sadiq Khan , cere ca laburiștii să promită revenirea în UE . Edilul, membru al Partidului Laburist, a declarat că formațiunea ar trebui să intre în alegerile generale din 2029 cu un angajament explicit privind reintegrarea Regatului Unit în Uniunea Europeană. Khan a făcut afirmațiile într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica , preluat de presa britanică. El susține că Brexitul „a făcut rău” țării și că actualul context internațional, inclusiv politicile tarifare ale președintelui american Donald Trump, a adus „incertitudine economică”, diferită de situația de dinaintea referendumului din 2016. În argumentația sa, primarul Londrei afirmă că ieșirea din UE a însemnat „mai puține investiții” în Regatul Unit și „mai puține exporturi” către Uniune. Khan spune că partidul ar trebui să fie „fără echivoc” în privința beneficiilor apartenenței la UE, invocând efectele economice ale perioadei post-Brexit. Sadiq Khan propune și o succesiune de pași pentru o eventuală revenire: refacerea relațiilor cu UE - proces pe care, în opinia sa, guvernul laburist condus de Keir Starmer l-ar fi început deja - urmată de reintrarea în Uniunea Vamală și în piața unică în timpul actualei legislaturi. Uniunea Vamală presupune reguli comune pentru tarifele aplicate importurilor, iar piața unică se referă la libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. Primarul, aflat în funcție din mai 2016, a spus că „i-a frânt inima” să vadă cum Brexitul a determinat mulți europeni să părăsească Londra, cu efecte asupra economiei și societății. În plan politic intern, Partidul Laburist - la guvernare din iulie 2024 - urmează să treacă printr-un test electoral la scrutinurile locale și regionale din 7 mai, în timp ce formațiunea populistă de dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage , este creditată cu 25% în intențiile de vot pentru alegerile generale din 2029, notează sursa, care citează Agerpres. [...]
Liderii UE spun că vor să evite o nouă criză a migrației ca în 2015 , pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu, potrivit Euronews România . Tema a câștigat greutate la summitul de joi de la Bruxelles, pe măsură ce mai multe capitale au cerut pregătiri pentru un posibil val migrator. Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a declarat după reuniune că Uniunea nu va permite „o repetare a anului 2015”. Ea a precizat că, deocamdată, nu au fost observate mișcări migratorii către Europa, dar a insistat că blocul comunitar trebuie să fie pregătit și că „am învățat lecțiile trecutului și astăzi suntem mai bine echipați”. Migrația a ajuns mai sus pe agenda summitului decât se anticipase inițial, după ce premierul danez Mette Frederiksen și premierul italian Giorgia Meloni au cerut pregătiri în eventualitatea creșterii fluxurilor migratorii, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În anii 2010, milioane de oameni au ajuns în Europa, în special din Siria, iar în 2015 peste un milion de persoane au solicitat azil în UE. În declarația comună publicată la finalul summitului, liderii UE au transmis că blocul comunitar este pregătit să își folosească „pe deplin instrumentele diplomatice, juridice, operaționale și financiare” pentru a preveni mișcările migratorii necontrolate către Uniune și pentru a menține securitatea în Europa. „UE este pregătită să își mobilizeze pe deplin instrumentele diplomatice, juridice, operaționale și financiare pentru a preveni mișcările migratorii necontrolate către UE și a menține securitatea în Europa”. Separat, Frederiksen și Meloni au avertizat, într-o scrisoare adresată miercuri conducerii Comisiei Europene și Consiliului European, că „nu putem risca o repetare a fluxurilor de refugiați și migranți către UE pe care le-am văzut desfășurându-se în 2015-2016”. Cele două au cerut Comisiei să analizeze mecanisme care ar putea funcționa ca o „frână de urgență” în cazul unor mișcări migratorii la scară largă. [...]
Giorgia Meloni spune că Europa a rămas fără autonomie strategică după decenii de dependențe în apărare, energie și materii prime, potrivit Digi24 . Premierul Italiei a făcut declarațiile într-un interviu pentru podcastul italian „Pulp”, difuzat joi, materialul fiind atribuit agenției EFE și preluat de Agerpres. În evaluarea șefei guvernului de la Roma, Europa a funcționat într-o „lume poleită”, în care a acceptat dependențe structurale: de SUA pentru securitate, de Rusia pentru energie și de China pentru materii prime. „Eram mulţumiţi în lumea noastră poleită, dependenţi militar de SUA, energetic de Rusia şi de materiile prime de China.” Meloni a susținut că această stabilitate a fost zdruncinată de „șocuri neprevăzute”, între care a enumerat pandemia de coronavirus, războiul din Ucraina, „acum războiul din Iran” și problemele din Africa. Ea a invocat, ca exemple, faptul că Italia a pierdut brusc 40% din aprovizionarea cu gaze din Rusia după declanșarea războiului din Ucraina și că pandemia a blocat livrările de semiconductori și microcipuri. O parte importantă a criticilor a vizat tranziția verde în Uniunea Europeană. Meloni a avertizat că investițiile „exclusive” în electrificare au lăsat Europa vulnerabilă la o altă dependență majoră, de China, și a argumentat că reducerea emisiilor europene nu are sens dacă tehnologia folosită provine din sisteme de producție bazate pe cărbune în state foarte poluante. În acest context, ea a pledat pentru diversificare „la maximum”, atât ca tip de energie, cât și ca furnizori, și a numit închiderea centralelor nucleare „o altă mare greșeală”, asupra căreia guvernul său încearcă să revină. Pe plan intern, Meloni și-a reafirmat obiectivul de a crește autonomia Italiei , respingând etichetele de „autarhică” sau „suveranistă” folosite de critici. Ea a spus că Italia este „ferită de șocuri majore”, dar nu este imună la „problema costurilor” și a indicat drept răspuns la instabilitatea aprovizionării globale cu țiței, pe fondul războiului din Iran, un decret aprobat miercuri pentru reducerea prețului combustibilului cu 0,25 euro pe litru. În final, Meloni a legat consolidarea capacității de autoapărare de necesitatea limitării riscului unei creșteri a influenței chineze în Europa. [...]
Ucraina a crescut presiunea asupra Rusiei pe mai multe niveluri de la începutul lui 2026 , potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 19 martie 2026 a Institute for the Study of War (ISW) privind evoluțiile de pe front și implicațiile strategice. În sinteza ISW, avansurile recente ale forțelor ucrainene în direcția Oleksandrivka, împreună cu eficiența liniilor defensive care limitează înaintarea rusă, au împins comanda militară rusă în „dileme” tactice și operaționale concurente. ISW apreciază că aceste constrângeri ar fi perturbat pregătirile Rusiei pentru ofensiva de primăvară-vară 2026. În paralel, Ministerul rus al Apărării ar fi formalizat unele elemente ale rezervei de armată de luptă (BARS), un mecanism de mobilizare/încadrare de rezerviști. Ucraina a impus provocări tot mai mari Rusiei la nivel tactic, operațional și strategic de la începutul anului 2026. Evaluarea include și evoluții cu potențial economic și geopolitic. ISW notează că petroliere care transportă țiței rusesc ar naviga spre Cuba, în încălcarea embargoului SUA, iar oficiali de la Kremlin ar lua în calcul mijloace militare pentru escortarea navelor rusești. Separat, decizia SUA de a ridica sancțiunile împotriva Belarusului ar urma să avantajeze direct economia Rusiei și, implicit, efortul său de război, potrivit analizei. Pe plan intern, Roskomnadzor (cenzorul federal rus) ar întâmpina dificultăți în blocarea completă a resurselor aflate pe liste negre, în contextul în care autoritățile ar încerca să reducă treptat accesul la Telegram (prin limitarea vitezei/funcționalității). În regiune, un avion de vânătoare rusesc Su-30 ar fi încălcat pentru scurt timp spațiul aerian al Estoniei pe 18 martie. Principalele puncte operaționale menționate de ISW în această actualizare includ: Forțele ucrainene au avansat în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka și în direcțiile Pokrovsk și Oleksandrivka. Forțele ruse au avansat în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka și în direcția Hulyaipole. Rusia a lansat 133 de drone asupra Ucrainei, inclusiv în regiunile Chernihiv, Volyn, Odesa, Dnipropetrovsk, Zaporizhia și Lviv. [...]
