Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria pune o condiție politică explicită pentru parcursul european al Ucrainei, legând sprijinul de la Budapesta de rezolvarea disputelor privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, potrivit Adevărul. Mesajul a fost transmis de premierul ungar Peter Magyar miercuri, 20 mai, la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu premierul polonez Donald Tusk.
Magyar a spus că progresul Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană „depinde” de soluționarea situației drepturilor minorității maghiare și a descris protejarea drepturilor celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari din Transcarpatia drept „o condiție prealabilă sine qua non”. În această logică, Budapesta nu ar urma să susțină deschiderea negocierilor de aderare înainte ca problemele invocate să fie rezolvate, inclusiv cele legate de drepturile lingvistice.
Pe fondul acestor condiționări, premierul ungar a indicat și o posibilă deschidere diplomatică: s-a declarat dispus să se întâlnească în iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a „deschide un nou capitol” în relațiile bilaterale, dacă apar „progrese concrete” pe tema minorității. El a propus ca întâlnirea să aibă loc la Beregovo (Beregșas), localitate din Ucraina unde comunitatea maghiară este majoritară.
Contextul imediat este reluarea contactelor la nivel de experți între cele două țări, după întâlniri între miniștrii de externe Andrii Sîbiga și Anita Orban. Potrivit informațiilor din articol, părțile au convenit la Kiev să lanseze consultări tehnice pentru identificarea unor „soluții practice și solide” privind disputele legate de drepturile minorităților, într-o schimbare de ton față de perioada guvernării lui Viktor Orbán.
Donald Tusk a salutat schimbările de la Budapesta și a reafirmat sprijinul Poloniei pentru aderarea Ucrainei la UE, cu precizarea că procesul trebuie să respecte „toate regulile și standardele europene”, „așa cum s-a procedat și în cazul Poloniei”.
Pentru Ucraina, mesajul de la Varșovia indică faptul că, dincolo de criteriile tehnice ale aderării, dosarul poate fi influențat și de condiții politice bilaterale, cu potențial de a întârzia pașii următori dacă nu se ajunge la un acord pe tema drepturilor minorităților.
Recomandate
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră, cu potențial de a perturba fluxurile logistice din regiune , după ce a lovit pentru a doua zi consecutiv porturile Odesa și Cernomorsk, potrivit Euronews , care citează Ministerul rus al Apărării via Agerpres . Ministerul rus susține că, în cursul nopții, armata a lansat „atacuri combinate” cu rachete de „înaltă precizie” și „rază lungă de acțiune”, precum și drone. Țintele ar fi inclus infrastructura portuară folosită pentru descărcarea și depozitarea încărcăturilor militare, a combustibililor și lubrifianților, dar și nave care ar fi transportat astfel de încărcături către porturile ucrainene. Ce obiective spune Moscova că a vizat în Odesa și Cernomorsk Conform comunicatului citat, în Odesa ar fi fost lovit și centrul logistic al companiei de transport Odtrans, aflat în port. În Cernomorsk, Rusia afirmă că ar fi distrus instalațiile unui centru de transbordare utilizat pentru descărcarea și depozitarea mărfurilor militare, precum și depozite de combustibil și lubrifianți. Ce distrugeri revendică Rusia Autoritățile militare ruse susțin că, în urma atacurilor, ar fi fost distruse: două nave cargo; un feribot folosit de armata ucraineană; o ambarcațiune de patrulare a Marinei militare ucrainene. Context: a doua zi de atacuri asupra porturilor Publicația notează că, sâmbătă, Rusia a anunțat atacuri și asupra porturilor Odesa, Cernomorsk și Izmail, unde ar fi fost avariate centre logistice, debarcadere, depozite de combustibil și stații de pompare. Informațiile prezentate provin din comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de Agerpres, iar articolul nu menționează confirmări independente ale pagubelor sau ale țintelor. [...]
Moartea subită a senatorului Lindsey Graham riscă să complice avansarea unui pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , pe care republicanul îl negociase recent cu administrația Trump, potrivit HotNews . Graham, una dintre vocile influente ale Partidului Republican pe teme de politică externă și securitate, a murit la 71 de ani, la scurt timp după o vizită la Kiev. Biroul său a anunțat pe X că decesul a survenit în urma unei „boli scurte și subite”, fără a oferi detalii despre cauză. Presa americană a relatat că echipaje de urgență au intervenit sâmbătă seara la reședința sa din Capitol Hill, după un apel privind un stop cardiac. Ce se poate bloca în Congres: sancțiunile și agenda de politică externă Graham tocmai anunțase vineri un acord cu administrația Trump pentru a avansa cu un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În contextul în care el era un promotor constant al combinării presiunii economice (sancțiuni) cu eforturile diplomatice, dispariția sa lasă un gol într-un moment în care Washingtonul încearcă să-și calibreze poziția față de războiul din Ucraina. Senatorul se întorsese recent din Ucraina și urma să apară duminică la emisiunea „Meet the Press”, potrivit NBC News, citat în material. La Kiev, s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, iar discuțiile au vizat nevoile Ucrainei în materie de apărare aeriană și proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, conform declarațiilor lui Zelenski. China, „pârghia” invocată de Graham pentru a presa Rusia Cu două zile înainte de deces, Graham susținea că Beijingul ar putea juca un rol decisiv în a presa Rusia să intre în negocieri de pace. La Kiev, el a formulat explicit această idee: „Calea către încheierea acestui război, calea către pace, trece mai mult prin Beijing decât prin Washington, Kiev sau Moscova.” El a adăugat că China are „o influență uriașă” și că și-ar dori ca aceasta să o folosească „în beneficiul lumii”, apreciind totodată că președintele rus Vladimir Putin nu ar fi „încă în acel punct”, dar „nu ar fi nevoie de mult” pentru a-l aduce acolo. Reacții și profil politic: aliat al lui Trump, dar nu fără diferențe Donald Trump l-a numit pe Graham „una dintre cele mai remarcabile persoane și senatori” pe care i-a cunoscut și „un veritabil patriot american”. Relația lor a avut însă o evoluție abruptă: Graham a fost inițial un critic dur al lui Trump, inclusiv în campania din 2016, înainte de a deveni unul dintre aliații săi loiali în Senat. Chiar și ca susținător apropiat, Graham a criticat public decizia lui Trump, după revenirea la Casa Albă, de a grația aproximativ 1.500 dintre susținătorii implicați în atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, avertizând că măsura ar putea alimenta violența. Pe linia politicii externe, Graham era cunoscut ca susținător al Israelului și al Ucrainei și ca oponent al Iranului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis, într-un comunicat, că Israelul „a pierdut unul dintre cei mai mari prieteni ai săi”, iar el „un prieten drag”. Funcții și carieră: poziții-cheie în Senat Graham deținea recent funcția de președinte al Comisiei pentru buget din Senat și era membru în comisii cu greutate, inclusiv pentru alocări bugetare și justiție. Fost avocat al Forțelor Aeriene și membru al Gărzii Naționale Aeriene din Carolina de Sud, a intrat în Senat în 2002, după un mandat în Camera Reprezentanților început în 1994. Associated Press, citată de News.ro, notează că în anii 1990 a susținut politici de izolare a unei țări și de limitare a programelor sale nucleare și de rachete (fără ca materialul să detalieze numele statului vizat). [...]
Escaladarea atacurilor asupra Kievului crește presiunea pe apărarea antiaeriană și pe lanțul de aprovizionare cu interceptoare , într-un moment în care producția locală de rachete pentru sistemele Patriot rămâne, deocamdată, la nivel de intenție, potrivit G4Media . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că recentele bombardamente rusești cu rachete balistice asupra capitalei Ucrainei au reprezentat cea mai gravă serie de atacuri de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația germană Bild și sunt citate de agenția dpa, preluată de Yahoo News. În evaluarea edilului, intensificarea loviturilor aeriene ar indica o nouă etapă a conflictului și o escaladare a campaniei militare a Moscovei împotriva Ucrainei. Ce s-a întâmplat în ultima săptămână Kliciko susține că, în ultima săptămână, forțele ruse au lansat trei atacuri aeriene de amploare asupra Kievului, folosind o combinație de: drone, rachete de croazieră, rachete balistice. În urma bombardamentelor, „zeci de persoane” au murit, iar „peste 100” au fost rănite, conform declarațiilor citate. De asemenea, mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate sau distruse. De ce contează: apărarea antiaeriană și dependența de Patriot Primarul Kievului leagă intensificarea atacurilor și de evoluțiile de pe front, unde armata ucraineană „ar fi reușit” să pună o presiune tot mai mare pe forțele ruse — formulare care indică o evaluare, nu o confirmare independentă în material. „Atacurile cu rachete balistice sunt mai puternice ca niciodată. Putin se află sub o presiune uriașă și pare că încearcă să lovească Kievul înainte de venirea iernii.” Kliciko a cerut sprijin suplimentar din partea aliaților occidentali, în special pentru apărarea antiaeriană, subliniind că interceptarea rachetelor balistice depinde în mare măsură de sisteme precum Patriot. Planul SUA pentru producție locală: încă sunt necunoscute cheile proiectului La summitul NATO de la Ankara, președintele american Donald Trump a anunțat intenția SUA de a acorda Ucrainei o licență pentru producția locală de rachete destinate sistemelor Patriot. Totuși, Trump a admis că detalii importante privind implementarea rămân neclare. Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin nu ar fi fost încă informate oficial, iar finanțarea și calendarul producției sunt încă în discuție. În plus, experți din domeniu avertizează că dezvoltarea unei capacități industriale pentru fabricarea acestor rachete necesită investiții semnificative și poate dura mai mulți ani până la operaționalizare. [...]
Ungaria intră într-o nouă etapă de rescriere a regulilor de putere , după ce noul parlament urmează să voteze luni un amendament constituțional care ar pune capăt mandatului președintelui în exercițiu, Tamás Sulyok , potrivit Agerpres . Premierul Peter Magyar susține că, dacă șeful statului refuză să promulge amendamentul, parlamentul poate declanșa oricum o procedură de demitere. Magyar a precizat, într-o postare pe Facebook preluată de agenția MTI, că este vorba despre al 17-lea amendament la „Legea Fundamentală” (Constituția Ungariei). Președintele ar avea la dispoziție cinci zile pentru a-l semna, iar în caz contrar „ar putea fi lansată” o procedură de demitere în parlament. Miza: schimbarea arhitecturii instituționale, cu majoritate de peste două treimi Potrivit informațiilor, demersul se înscrie în ofensiva politică a noului premier, aflat la putere de două luni după depunerea jurământului din 9 mai, pentru a realiza „schimbarea de regim” anunțată după victoria la alegerile parlamentare din aprilie. Înaintea unei revizuiri mai ample a Constituției — care, conform aceleiași surse, trebuie precedată de o consultare publică — parlamentul este chemat să voteze un amendament în 12 puncte, care include și încetarea mandatului lui Sulyok, ales de legislativul precedent dominat de Fidesz, partidul fostului premier Viktor Orban. Partidul Tisza al lui Peter Magyar are „o majoritate confortabilă de peste două treimi” în parlament. Pachetul de măsuri: anticorupție, EPPO și presiune pe media publică Pe lângă schimbările constituționale, Magyar promovează măsuri prezentate drept „anticorupție”, inclusiv: crearea unui organism numit „Oficiul Național pentru Protecția și Recuperarea Activelor”, cu atribuții de anchetare a oficialilor fostei puteri; aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) , instituția UE care investighează fraude cu fonduri europene. În paralel, premierul a atacat mass-media publică, acuzând-o de partizanat în favoarea lui Orban. Marți, principalul canal de televiziune și radioul public și-au retras emisiunile de știri, în așteptarea unor noi structuri editoriale. Partidul Fidesz acuză, la rândul său, o tentativă de instaurare a „unui regim autocratic”, potrivit relatării. [...]
Israelul fixează alegerile parlamentare pe 27 octombrie, iar incertitudinea politică riscă să prelungească presiunea asupra economiei și mediului de afaceri , într-un context în care sondajele indică probleme pentru coaliția premierului Benjamin Netanyahu , dar și lipsa unei alternative de guvernare cu majoritate clară, potrivit Mediafax . Decizia anunțată de coaliția condusă de Netanyahu pune capăt speculațiilor privind alegeri anticipate, după ce Parlamentul israelian (Knesset) a votat în luna mai dizolvarea legislativului. Șeful coaliției guvernamentale, Ofir Katz, a spus într-o comisie parlamentară că va fi respectată data prevăzută de lege, iar votul va avea loc pe 27 octombrie. De ce contează: risc de blocaj politic într-un moment sensibil Scrutinul va fi primul la nivel național după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele militare care au urmat în Fâșia Gaza, Liban și Iran, notează Reuters, citată de Mediafax. În acest cadru, campania electorală este așteptată să fie dominată de consecințele războaielor recente și de percepția publică asupra conducerii actualului executiv, inclusiv asupra efectelor asupra securității și economiei. Ce arată sondajele și unde e vulnerabilitatea coaliției Cele mai recente sondaje de opinie indică faptul că actuala coaliție, formată din partide naționaliste și religioase, ar putea pierde majoritatea parlamentară. În același timp, opoziția nu are, în acest moment, o formulă clară pentru a forma un nou guvern. Analiștii politici citați de Mediafax consideră că situația se poate schimba până la alegeri, în funcție de evoluțiile regionale și de contextul de securitate, ceea ce menține rezultatul deschis. Context: Netanyahu intră în cursă după un șoc de securitate Netanyahu, descris ca cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului, a revenit la putere în 2022, conducând cel mai de dreapta guvern din istoria recentă a țării. Imaginea sa de lider puternic pe securitate a fost afectată de atacul surpriză al Hamas din 7 octombrie 2023, considerat unul dintre cele mai grave eșecuri de securitate din istoria statului israelian. În plus, sondaje realizate în ultimele luni indică nemulțumiri legate de modul în care guvernul a gestionat conflictul cu Iranul și consecințele acestuia asupra securității și economiei. Ce urmează Alegerile din 27 octombrie sunt prezentate ca decisive pentru direcția politică și de securitate a Israelului, într-un sistem în care guvernele ajung rar să își ducă mandatul complet de patru ani, pe fondul alianțelor fragile. În lipsa unei majorități clare conturate în sondaje, scenariul negocierilor post-electorale și al unor noi alianțe rămâne o variabilă majoră pentru stabilitatea guvernării după vot. [...]
Rusia a suspendat transportul maritim în Marea Azov , după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat zeci de nave într-un interval de câteva zile, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională și economică: blocarea unui coridor folosit de Moscova pentru exporturi, inclusiv produse petroliere. În mai puțin de o săptămână, 90 de nave ar fi fost vizate de drone ucrainene, potrivit The Guardian, citat de publicație. Șeful forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi , a spus că unitățile sale au atacat peste noapte 10 petroliere și patru feriboturi, precum și o rafinărie de petrol din orașul Syzran. El a mai menționat atacuri asupra unor substații electrice din Crimeea ocupată. „Umilința tehnologică a imperiului [rus] continuă. Acesta va cădea din cauza Crimeei.” Brovdi a susținut, totodată, că „flota din umbră” a Moscovei – folosită pentru transportul de produse petroliere sancționate – „se micșorează considerabil” și că nu mai poate folosi strâmtoarea Kerci , care leagă Marea Azov de Marea Neagră. De ce contează: un coridor de export devine nefuncțional Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală, cu importanță economică și militară pentru Rusia, utilizată pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. Separat, Rusia a suspendat vineri transportul maritim prin canalul Don-Azov, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Canalul face legătura cu o rețea fluvială rusească și cu Marea Caspică, iar în material se arată că ruta de export prin Kerci și strâmtoarea Bosfor din Turcia este „practic închisă”. Efecte invocate: inclusiv asupra transporturilor militare și a cerealelor Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andriy Zagorodnyuk, a declarat că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic”. El a afirmat că blocada a afectat atât nave militare, cât și nave care transportau cereale „furate din sudul ocupat al Ucrainei”, care ar fi trecut prin porturile Berdiansk și Mariupol. „Marea Caspică nu are nicio legătură cu oceanele lumii. S-a transformat într-un lac. Toate produsele sale – agricole, îngrășăminte, orice – trec prin acest canal și râu.” [...]
