Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își întărește dispozitivul militar pe axa Cernihiv–Kiev, anticipând riscul redeschiderii unui front dinspre Belarus, potrivit Agerpres, care relatează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski după o reuniune cu staff-ul său și comandanți ai armatei.
Zelenski spune că a analizat „informațiile de intelligence” privind planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive din zona frontierei nordice și că Ucraina se pregătește să răspundă „oricărui scenariu posibil” legat de acțiunile Moscovei.
Pe lângă componenta militară, președintele ucrainean afirmă că a cerut Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului, pe fondul acuzațiilor repetate că Rusia încearcă să atragă Minsk-ul în război.
Mesajul de la Kiev indică o prioritizare a apărării în nord, într-un moment în care Ucraina încearcă să limiteze vulnerabilitățile la granița cu Belarus, aliat apropiat al Rusiei. În februarie 2022, armata rusă a atacat Ucraina și de pe teritoriul belarus, avansând atunci spre capitala Kiev.
Zelenski a susținut recent că Moscova ar putea încerca fie o înaintare dinspre Belarus către direcția Cernihiv–Kiev, fie chiar un atac asupra uneia dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii.
În același context, Zelenski a declarat că ar avea informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, estimând că ar putea fi vorba de circa 100.000 de persoane, fără a furniza dovezi.
El a mai spus că Ucraina consideră improbabilă, în acest moment, o „mobilizare mascată” în Rusia și că ar fi de așteptat noi decizii politice.
Agerpres notează că Vladimir Putin a semnat recent un decret care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, aceștia putând depune documentele la consulatele Rusiei fără a respecta condițiile generale, potrivit portalului NewsMaker.
În Transnistria se află un contingent militar rus estimat la 1.000–1.500 de persoane, iar președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat măsura drept un instrument de posibilă mobilizare pentru invazia rusă în Ucraina. Potrivit datelor Biroului de Reintegrare de pe lângă guvernul de la Chișinău, de la începutul anului 2026, peste 350.000 de locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din totalul de 364.885 de persoane consemnate în registrul de stat al populației.
Recomandate
Rusia ia în calcul extinderea războiului prin nordul Ucrainei și pregătește mobilizarea a până la 100.000 de oameni , potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski , citat de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: Kievul își consolidează dispozitivul în nord și își ajustează planurile de apărare pentru mai multe direcții posibile de ofensivă. Zelenski a spus, într-o postare pe Telegram, că a convocat o ședință la nivel de comandament pentru a analiza datele serviciilor ucrainene de informații privind planificarea Rusiei pentru operațiuni ofensive, cu accent pe direcția Cernihiv–Kiev. În paralel, Ucraina pregătește răspunsuri pentru fiecare dintre „cele cinci” scenarii pe care Moscova le-ar avea în vedere pentru a extinde războiul prin nord. „Pregătim răspunsuri pentru fiecare opțiune posibilă a acțiunilor inamicului, dacă rușii chiar îndrăznesc să-și extindă agresiunea. Forțele noastre din [sector] vor fi întărite.” Ce înseamnă „plus 100.000” și ce limite vede Kievul Președintele ucrainean a afirmat că, în cadrul aceleiași reuniuni, a fost discutată și pregătirea de către Rusia a unor noi măsuri de mobilizare care ar viza „plus 100.000 de persoane”. Totuși, Zelenski a susținut că Ucraina evaluează că Rusia nu ar avea, în acest moment, capacitatea de a face o mobilizare „ascunsă” la această scară, sugerând că Moscova ar putea recurge la „decizii politice într-un alt format”. În acest context, el a invocat acțiuni similare celor recente legate de regiunea transnistreană din Republica Moldova, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. Răspunsul Ucrainei: întăriri în nord și lovituri cu drone pe distanță lungă Pe lângă întărirea forțelor în sectorul vizat, Zelenski a spus că Ucraina se pregătește să extindă amploarea loviturilor pe distanță lungă asupra teritoriului rus, pe care le-a descris drept „sancțiuni pe distanță lungă”, argumentând că acestea au redus deja capacitatea Rusiei de a purta războiul. În evaluarea prezentată de liderul de la Kiev, obiectivul este ca niciunul dintre cele cinci scenarii de extindere a războiului prin nordul Ucrainei să nu poată fi pus în practică. [...]
Ucraina își leagă calendarul alegerilor de un armistițiu, cu o fereastră posibilă în 2027 , potrivit unei evaluări făcute de un consilier prezidențial, într-un context în care legea marțială suspendă scrutinurile naționale, relatează G4Media . Mihailo Podoliak , consilier al șefului administrației prezidențiale de la Kiev, a declarat pentru săptămânalul ucrainean Apostroph că, „din punct de vedere tehnic”, alegerile prezidențiale nu ar fi posibile mai devreme de primăvara lui 2027, iar acest calendar rămâne condiționat de evoluția războiului. Informația este relatată de portalul Caliber.az și transmisă de Agerpres. Podoliak a legat explicit organizarea scrutinului de un armistițiu de durată, susținând că ar fi nevoie de aproximativ trei luni de la încheierea acestuia pentru a putea fi lansată procedura electorală. „Cred că aceste alegeri sunt posibile abia după trei luni de la încheierea unui armistițiu de lungă durată. Cam așa ceva. Nu este vorba de alegerile în sine, ci de lansarea propriu-zis a procedurii în vederea unui scrutin. Dar cu siguranță nu este posibil în această primăvară sau chiar în toamnă.” Condițiile invocate: situația militară și presiunea externă Potrivit lui Podoliak, Kievul asociază organizarea alegerilor cu „succesul teoretic” al operațiunilor militare, care ar urma să ducă la încetarea ostilităților de-a lungul liniei de contact. El a indicat și așteptarea ca forțele ucrainene să își păstreze mai degrabă pozițiile actuale în zonele din Donbas aflate sub controlul Kievului, decât să se retragă. Consilierul a mai spus că Ucraina intenționează să continue atacurile asupra „industriilor rusești orientate spre export”, dar a condiționat eficiența acestei abordări de: atingerea unor indicatori-cheie de performanță operațională de „peste 50%”; menținerea unei „presiuni sistemice” din partea partenerilor occidentali asupra Rusiei. Context: legea marțială și amânarea scrutinului din 2024 Declarațiile vin în condițiile în care legea marțială este în vigoare în Ucraina și a fost prelungită până la 2 august 2026; în acest cadru nu se organizează alegeri naționale. Volodimir Zelenski, aflat în funcție din primăvara lui 2019, a rămas la putere după expirarea mandatului, iar alegerile prezidențiale programate inițial pentru martie 2024 au fost amânate din cauza războiului declanșat de Rusia. [...]
Ungaria pune o condiție politică explicită pentru parcursul european al Ucrainei , legând sprijinul de la Budapesta de rezolvarea disputelor privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de premierul ungar Peter Magyar miercuri, 20 mai, la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu premierul polonez Donald Tusk . Magyar a spus că progresul Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană „depinde” de soluționarea situației drepturilor minorității maghiare și a descris protejarea drepturilor celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari din Transcarpatia drept „o condiție prealabilă sine qua non”. În această logică, Budapesta nu ar urma să susțină deschiderea negocierilor de aderare înainte ca problemele invocate să fie rezolvate, inclusiv cele legate de drepturile lingvistice. Pe fondul acestor condiționări, premierul ungar a indicat și o posibilă deschidere diplomatică: s-a declarat dispus să se întâlnească în iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a „deschide un nou capitol” în relațiile bilaterale, dacă apar „progrese concrete” pe tema minorității. El a propus ca întâlnirea să aibă loc la Beregovo (Beregșas), localitate din Ucraina unde comunitatea maghiară este majoritară. Consultări tehnice Kiev–Budapesta, după schimbarea de guvern la Budapesta Contextul imediat este reluarea contactelor la nivel de experți între cele două țări, după întâlniri între miniștrii de externe Andrii Sîbiga și Anita Orban. Potrivit informațiilor din articol, părțile au convenit la Kiev să lanseze consultări tehnice pentru identificarea unor „soluții practice și solide” privind disputele legate de drepturile minorităților, într-o schimbare de ton față de perioada guvernării lui Viktor Orbán. Polonia susține aderarea Ucrainei, dar insistă pe reguli Donald Tusk a salutat schimbările de la Budapesta și a reafirmat sprijinul Poloniei pentru aderarea Ucrainei la UE, cu precizarea că procesul trebuie să respecte „toate regulile și standardele europene”, „așa cum s-a procedat și în cazul Poloniei”. Pentru Ucraina, mesajul de la Varșovia indică faptul că, dincolo de criteriile tehnice ale aderării, dosarul poate fi influențat și de condiții politice bilaterale, cu potențial de a întârzia pașii următori dacă nu se ajunge la un acord pe tema drepturilor minorităților. [...]
Statele Unite cer UE să redeschidă parțial accesul la potasiul din Belarus , o mișcare care ar putea schimba atât piața îngrășămintelor, cât și arhitectura sancțiunilor europene, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg . Washingtonul le solicită Ucrainei și statelor din Uniunea Europeană să relaxeze restricțiile privind importurile de potasiu din Belarus. Potasiul este o materie primă esențială pentru fertilizatorii utilizați în agricultură, iar decizia ar avea o componentă economică, dar și una politică. De ce contează: potasiul, între securitatea alimentară și sancțiuni Administrația americană consideră că o relaxare a sancțiunilor pe acest segment ar putea contribui la „îndepărtarea Belarus de Rusia” și la îmbunătățirea relațiilor Occidentului cu Minsk, potrivit informațiilor citate. Belarus este un exportator important de potasiu. Înainte de războiul din Ucraina și de introducerea sancțiunilor, țara exporta potasiu în valoare de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), exporturi care se derulau prin țările baltice. Care este cadrul actual în UE În prezent, importurile de potasiu și îngrășăminte pe bază de potasiu din Belarus sunt „strict interzise” în Uniunea Europeană, ca parte a sancțiunilor impuse după implicarea Minskului în invadarea Ucrainei. Nu este precizat în material un calendar sau o propunere concretă de modificare a regimului de sancțiuni, ci doar poziția Washingtonului și rațiunea invocată pentru această solicitare. [...]
UE pregătește o plată inițială de 3,2 miliarde euro către Ucraina, condiționată de ratificare , într-un pachet mai amplu de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), ceea ce mută presiunea pe calendarul de implementare și pe capacitatea Kievului de a accesa rapid finanțarea. Informațiile sunt prezentate de Mediafax . Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a indicat că plata ar urma să aibă loc „în jurul mijlocului lunii iunie”, ca parte a împrumutului de 90 de miliarde de euro, potrivit Le Figaro. El a spus că negocierile privind asistența bugetară au fost finalizate, însă prima tranșă rămâne „sub rezerva” unor pași formali, inclusiv ratificarea acordului de către partea ucraineană. Cum este împărțit împrumutul de 90 de miliarde de euro La sfârșitul lunii aprilie, Uniunea Europeană a aprobat împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat de bugetul UE. Din total, alocările sunt împărțite astfel: 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziții militare ; 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin bugetar . Fondurile sunt destinate perioadei 2026–2027 , iar prima tranșă este menționată ca fiind programată să sosească în mai , în timp ce plata inițială de 3,2 miliarde de euro este plasată, ca reper, la mijlocul lunii iunie. De ce contează: banii depind de pași procedurali și de calendar Mesajul-cheie pentru piețe și pentru finanțele publice ale Ucrainei este că prima plată, deși anunțată ca iminentă, depinde de îndeplinirea condițiilor procedurale, în special de ratificarea acordului de către Kiev. În practică, asta poate influența ritmul în care Ucraina își poate acoperi nevoile de finanțare bugetară în 2026 și predictibilitatea fluxurilor de bani din partea UE. [...]
Ucraina pregătește stimulente financiare și contracte noi pentru a acoperi deficitul de personal , în timp ce susține că a depășit Rusia la numărul de atacuri zilnice pentru prima dată, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile comandantului-șef al Forțelor Armate ucrainene, Oleksandr Sîrski . Într-un interviu acordat publicației Militarniy și publicat luni, Sîrski a spus că Ucraina a intensificat contraatacurile de-a lungul frontului, iar „pentru prima dată” numărul operațiunilor ofensive ucrainene într-o zi l-a depășit pe cel al forțelor ruse. Generalul nu a indicat data exactă la care se referă. În același timp, el a avertizat că „nu ne putem relaxa”, pe fondul riscurilor din mai multe direcții. Presiune operațională: concentrare rusă la Pokrovsk și scenariu din Belarus Sîrski afirmă că Rusia a redus intensitatea și numărul operațiunilor de luptă, dar își concentrează forțe mari în puncte-cheie. În direcția Pokrovsk, el a indicat un efectiv de aproximativ 99.000 de militari, pe care l-a descris drept „cel mai mare grup” rusesc de pe toate sectoarele frontului. Separat, comandantul-șef a spus că există un risc real ca Rusia să ia în calcul operațiuni împotriva Ucrainei dinspre Belarus, susținând că Statul Major rus „calculează și planifică” astfel de ofensive. Dacă acest scenariu s-ar materializa, linia frontului s-ar extinde, potrivit declarațiilor sale. Pierderi și reforme: prag minim de 30.000 grivne pe lună și contracte pe termene diferite În ceea ce privește pierderile, Sîrski a susținut că Rusia ar avea pierderi „de multe ori mai mari”, indicând un raport total de 3,5 ori mai mare pe front. Pentru cei uciși, el a vorbit despre un raport care „în funcție de zi” ar ajunge la de șapte până la nouă ori. Pe partea de resurse umane, Sîrski a prezentat un pachet de reforme aflat în pregătire, cu accent pe bani și flexibilizarea încadrării: stabilirea unui sprijin financiar lunar minim de 30.000 grivne (aprox. 2.900 lei) pentru militari; plăți suplimentare pentru cei implicați direct în luptă, în special în unități mecanizate, infanterie motorizată, asalt aerian și pușcași marini; prioritizarea stimulentelor pentru specializările „cel mai urgent necesare” pe câmpul de luptă; noi formate de contracte, cu durate diferite: 6–9 luni (pentru cei externați anterior din motive medicale și care vor să revină), 10 luni (pentru militari aflați deja în serviciu), respectiv 2 ani sau mai mult (pentru voluntari). Sîrski a spus că aprobarea acestor măsuri este așteptată până la finalul lunii mai și că ele ar trebui să crească atractivitatea recrutării, pe fondul deficitului de personal. Demobilizarea, amânată până după război Demobilizarea completă ar fi posibilă doar după încheierea războiului, a mai afirmat Sîrski, însă armata lucrează la mecanisme de eliberare din serviciu în perioada legii marțiale, inclusiv forme de „respiro” pentru cei care luptă de mult timp. Discuțiile ar fi în desfășurare în interiorul unităților. [...]
