Știri
Știri din categoria Externe
Pentagonul se pregătește pentru posibile operațiuni terestre în Iran, pe fondul consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax, care citează informații publicate de Washington Post din rândul unor oficiali americani sub protecția anonimatului.
Operațiunile avute în vedere ar putea include raiduri ale forțelor speciale și folosirea de trupe convenționale, însă nu este anticipată o invazie de amploare. Misiunile terestre sunt descrise ca având riscuri ridicate pentru militarii americani, inclusiv atacuri cu drone și rachete, foc de armă și explozibili improvizați.
Oficialii citați spun că președintele Donald Trump nu a luat încă o decizie finală privind punerea în aplicare a acestor planuri. În paralel, administrația ar fi discutat, în ultimele săptămâni, inclusiv scenariul ocupării insulei Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului în Golful Persic, precum și raiduri în alte zone de coastă.
Estimările privind durata unei astfel de operațiuni variază de la câteva săptămâni la câteva luni, în funcție de obiective și de evoluția situației din teren. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a susținut că obiectivele Statelor Unite ar putea fi atinse și fără trupe terestre, deși Pentagonul ar continua să pregătească o opțiune de „atac final”, care ar combina forțe terestre cu o campanie amplă de bombardamente.
„Trebuie făcut totul” pentru a împiedica Irakul să fie tras în război.
În plan intern, opinia publică americană este majoritar împotriva trimiterii trupelor pe teritoriul iranian: 62% dintre respondenți se opun folosirii trupelor terestre, potrivit unui sondaj AP/NORC citat în material. În privința atacurilor aeriene asupra țintelor militare, răspunsurile sunt mai împărțite (39% împotrivă, 33% favorabil).
Dezbaterea se reflectă și în Congres, unde pozițiile sunt divergente: unii parlamentari resping orice operațiune terestră, în timp ce alții compară o eventuală ocupare a insulei Kharg cu operațiuni istorice din al Doilea Război Mondial. În același timp, experți militari citați recomandă ca eventualele acțiuni să fie rapide și mobile, pentru a evita o staționare prelungită în puncte vulnerabile.
Recomandate
Administrația Trump vrea să reducă angajamentul militar al SUA în NATO, ceea ce mută presiunea de finanțare și planificare a apărării pe guvernele europene , potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este că, într-un scenariu de criză majoră, Europa ar urma să se bazeze mai mult pe propriile forțe convenționale, în timp ce SUA ar rămâne, cel puțin declarativ, pilonul de descurajare nucleară. Planul vizează așa-numitul „ Model de Forțe NATO ”, cadrul prin care statele membre identifică forțele ce pot fi activate în cazul unui conflict sau al unei crize majore (de exemplu, un atac asupra unui stat aliat). Potrivit Reuters, citată de publicație, Pentagonul ar urma să își reducă semnificativ contribuția la acest „fond” de capabilități militare, însă detaliile – inclusiv ritmul transferului de responsabilități către europeni – nu sunt încă limpezi. Ce se schimbă operațional: mai puține forțe americane „la dispoziție” pentru Europa Sursele citate spun că Pentagonul intenționează să își anunțe poziția la o reuniune a șefilor pentru politica de apărare, programată vineri la Bruxelles. Statele Unite ar urma să fie reprezentate, probabil, de Alex Velez-Green, consilier al șefului de politică al Pentagonului, Elbridge Colby . Ajustarea Modelului de Forțe NATO este descrisă ca o prioritate pentru echipa lui Colby înaintea următorului summit NATO, programat în Turcia, în iulie. Implicația bugetară: presiune suplimentară pe cheltuielile de apărare din Europa În plan politic, Donald Trump a transmis în mod repetat că se așteaptă ca statele europene să preia „responsabilitatea principală” pentru securitatea continentului, iar mesajul din această săptămână este prezentat ca un pas concret în aplicarea acestei direcții. În același timp, în ultimele săptămâni, administrația Trump a anunțat și reducerea cu aproximativ 5.000 a numărului de soldați americani din Europa, inclusiv anularea desfășurării unei brigăzi a armatei SUA în Polonia – o decizie criticată de congresmeni americani, potrivit materialului. Ce rămâne neschimbat, cel puțin la nivel declarativ: descurajarea nucleară Elbridge Colby a spus public că SUA vor continua să pună la dispoziție armele nucleare pentru protejarea membrilor NATO, chiar dacă aliații europeni ar urma să preia conducerea în privința forțelor convenționale. Un diplomat de rang înalt din NATO, citat în articol, afirmă totuși că există încă încrederea că SUA vor veni în ajutorul Europei „dacă aceasta s-ar afla în dificultate”. Context: tensiuni transatlantice și îngrijorări privind o retragere mai amplă Materialul notează că NATO se află sub o presiune „fără precedent”, pe fondul temerilor din unele capitale europene că Washingtonul s-ar putea retrage complet. În acest cadru, o reducere a forțelor pe care SUA le-ar pune la dispoziție în timp de război ar amplifica îngrijorările. Deocamdată, NATO a redirecționat solicitările de comentarii către partea americană, iar Pentagonul nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii, potrivit articolului. [...]
SUA condiționează ajutorul pentru Cuba de ocolirea GAESA , conglomeratul militar care domină economia insulei , într-un mesaj în care secretarul de stat Marco Rubio propune o „nouă relație” direct cu populația, potrivit Agerpres . Miza este una economică și operațională: Washingtonul încearcă să blocheze accesul structurilor controlate de armată la resurse și fluxuri comerciale, într-un moment în care Cuba se confruntă cu penurii de combustibil și pene de curent. Într-un mesaj video în limba spaniolă, Rubio a spus că președintele Donald Trump „oferă o nouă relație între SUA și Cuba”, dar „direct cu voi, poporul cubanez, nu cu GAESA”, referindu-se la conglomeratul de afaceri condus de militari, înființat sub fostul lider cubanez Raul Castro. Este pentru prima oară când Rubio, născut într-o familie de imigranți cubanezi, se adresează direct cubanezilor în calitatea sa de secretar de stat. Ajutor de 100 de milioane de dolari, cu distribuție prin entități religioase și caritabile Rubio a afirmat că administrația Trump oferă „100 de milioane de dolari în alimente și medicamente” pentru populație, insistând ca distribuția să se facă prin „Biserica Catolică sau alte grupuri caritabile de încredere”, nu prin GAESA, despre care a susținut că ar deturna ajutorul pentru a-l revinde. Tot în logica ocolirii conglomeratului militar, Rubio a spus că SUA ar oferi „cubanezului obișnuit” dreptul de a deține o afacere – de la o benzinărie la o companie media – și a acuzat conducerea țării că ar fi „jefuit miliarde de dolari”, fără ca banii să fie folosiți pentru a ajuta populația. De ce GAESA este ținta: control asupra unei părți mari din economie Potrivit Axios, citat în material, GAESA ar controla aproximativ 70% din economia Cubei, inclusiv: hoteluri; firme de construcții; bănci; magazine de retail; remitențe din SUA. Aceeași sursă menționează că GAESA ar deține active evaluate la aproximativ 18 miliarde de dolari. Context: embargo pe petrol și criză de combustibil Cuba s-a confruntat în ultimele luni cu lipsuri severe de combustibil și pene de curent pe scară largă, după ce SUA au impus un embargo asupra petrolului pe 30 ianuarie. Ministrul energiei, Vicente de la O Levy, a declarat săptămâna trecută pentru mass-media de stat cubaneză că nu există „absolut deloc combustibil” și „absolut deloc motorină” și că rețeaua națională se află într-o „stare critică”. În paralel, Donald Trump a declarat în mod repetat că Cuba este „următoarea” țintă după operațiunea militară împotriva Iranului și a susținut că insula condusă de comuniști ar urma să cadă „curând”. [...]
Taiwanul își accelerează bugetul de apărare, pe fondul incertitudinii privind sprijinul SUA , după ce președintele Lai Ching-te a transmis că „forțele străine” nu pot decide viitorul insulei, în contextul în care Washingtonul ar putea folosi vânzările de arme ca monedă de schimb în negocierile cu China, potrivit news.ro . Într-un discurs susținut la doi ani de la preluarea mandatului, Lai a avertizat că viitorul Taiwanului nu poate fi „ținut ostatic de frică, diviziune sau interese pe termen scurt”. Mesajul vine pe fondul dependenței structurale a Taipeiului de sprijinul de securitate al SUA pentru descurajarea unui potențial atac chinez. Semnal politic după declarațiile lui Trump despre „moneda de schimb” Declarațiile președintelui taiwanez au fost făcute la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca instrument de negociere cu China. Comentariile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News și la bordul Air Force One, după o vizită de stat la Beijing, unde Xi Jinping i-ar fi cerut liderului american să nu sprijine Taiwanul. Taipei acuză Beijingul că este „cauza principală” a instabilității regionale și susține că vânzările de arme americane reprezintă un angajament legal pentru apărarea democrației insulei. 25 de miliarde de dolari pentru apărare și achiziții din SUA Lai a spus că guvernul său crește cheltuielile de apărare pentru a „preveni un război”, nu pentru a-l declanșa, adăugând că „amenințările sunt mai mari ca niciodată”. În paralel, Taiwanul continuă investițiile în modernizarea armatei și în dezvoltarea propriului sector de apărare, dar rămâne dependent de armament american de înaltă tehnologie. Parlamentul taiwanez a aprobat recent un proiect de lege privind cheltuielile de apărare în valoare de 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei), bani destinați achizițiilor de arme din SUA. Potrivit legiuitorilor, fondurile ar urma să acopere: aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41,4 miliarde lei) dintr-un pachet de arme de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 51,1 miliarde lei) anunțat de Washington în decembrie; o a doua fază a vânzărilor de arme, încă neaprobată de SUA, estimată la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei). Ce urmează: decizia SUA și riscul unei schimbări diplomatice Trump a declarat că China și Taiwanul trebuie „să se calmeze” și că va decide asupra vânzărilor de arme „în următoarea perioadă destul de scurtă de timp”. Lai a spus că, dacă va avea ocazia să discute cu Trump — care a ridicat posibilitatea unei convorbiri telefonice — va sublinia că Taiwanul „susține statu quo-ul” și că China este cea care „subminează” pacea și stabilitatea. O eventuală conversație directă Lai–Trump ar avea însă încărcătură diplomatică majoră: SUA și-au mutat recunoașterea de la Taipei la Beijing în 1979 , iar un astfel de contact ar putea tensiona relația cu China. [...]
Administrația SUA încearcă să limiteze percepția unei reduceri a prezenței militare în Europa , după ce vicepreședintele JD Vance a spus că desfășurarea unei brigăzi blindate în Polonia nu a fost anulată, ci doar amânată, potrivit Mediafax . Vance a reacționat marți la informațiile privind suspendarea unei rotații de trupe și a susținut, într-o conferință de presă la Casa Albă, că nu este corect să se vorbească despre retragerea trupelor americane din Europa. Mesajul său a fost că este vorba despre o „redistribuire” de resurse menită să maximizeze securitatea americană, în paralel cu presiunea ca Europa „să își asume mai multă responsabilitate” pentru apărarea comună. „Nu vorbim despre retragerea tuturor trupelor americane din Europa. Vorbim despre redistribuirea unor resurse într-un mod care să maximizeze securitatea americană. Nu cred că acest lucru este rău pentru Europa.” Ce s-a întâmplat cu brigada din Polonia Vicepreședintele SUA a minimalizat informațiile apărute în The Wall Street Journal despre suspendarea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia, afirmând că, de fapt, este o amânare „standard” a rotației, nu o anulare. „Nu am redus efectivele din Polonia cu 4.000 de soldați. Ceea ce am făcut a fost să amânăm o desfășurare de trupe care urma să aibă loc în Polonia. Aceasta nu este o reducere, ci doar o amânare standard a rotației, care se întâmplă uneori în astfel de situații.” Potrivit materialului, este vorba despre Brigada a 2-a blindată din Divizia 1 cavalerie, „peste 4.000 de soldați”, iar o parte din echipamente și personal se aflau deja în drum spre Polonia când a intervenit decizia, care i-ar fi surprins pe unii oficiali militari americani. Clarificarea Pentagonului: întârziere temporară, pe fondul reducerii rotațiilor Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a confirmat marți existența unei „întârzieri temporare”. Conform explicației citate, aceasta ar fi fost cauzată de reducerea numărului de „echipe de luptă de brigadă” (unități de bază pentru operațiuni terestre) detașate în Europa de la patru la trei. În acest context, miza imediată este una operațională: Washingtonul încearcă să transmită că schimbarea ține de calendar și de reconfigurarea resurselor, nu de o retragere din flancul estic al NATO. [...]
Ungaria ia în calcul extinderea Grupului de la Vișegrad, iar România este una dintre țările vizate , potrivit Antena 3 . Inițiativa este prezentată de noul premier ungar, Peter Magyar , ca o încercare de a transforma formatul regional într-o „forță politică” cu greutate în Uniunea Europeană, într-un moment în care influența grupului a scăzut din cauza diviziunilor interne. Magyar a făcut anunțul la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu premierul Poloniei, Donald Tusk. Grupul de la Vișegrad (V4) este alcătuit în prezent din Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria. Ce ar însemna extinderea: o repoziționare regională în UE Pe lângă România, premierul ungar a sugerat includerea mai multor state, într-o extindere care ar schimba profilul actual al V4: țările nordice; Croația; Slovenia; „probabil Austria”; inclusiv state din Balcanii de Vest care nu sunt membre UE. În logica prezentată de Magyar, miza este refacerea coeziunii și a capacității de influență în negocierile europene, după o perioadă în care grupul „și-a pierdut influența” pe fondul disputelor și al diferențelor politice, în special între fostul premier ungar Viktor Orban (descris ca apropiat Kremlinului) și Donald Tusk (antirus și pro-UE). Contextul politic: Budapesta și Varșovia vor să „refacă” V4 După înlăturarea de la putere a lui Viktor Orban, Ungaria și Polonia își propun să repună pe picioare cooperarea în formatul Vișegrad, astfel încât acesta să aibă „un cuvânt greu de spus” în diplomația europeană. Magyar a afirmat că grupul „își poate redobândi vitalitatea și influența” în UE și a indicat deschiderea pentru extinderea cooperării. „Personal, sunt gata să începem extinderea cooperării, cu includerea și altor țări”. De partea poloneză, Donald Tusk a salutat relansarea dialogului în format regional. „Am așteptat mulți, mulți ani acest moment, în care să stăm din nou la aceeași masă cu un maghiar, un slovac și un ceh și să discutăm despre ce putem face împreună pentru națiunile noastre în Europa”. Ce urmează: posibil summit la Budapesta, la final de iunie Magyar a spus că Ungaria, care deține în prezent președinția Grupului de la Vișegrad, ar putea organiza un summit la Budapesta spre finalul lunii iunie. În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre o invitație formală către România sau despre un calendar concret de aderare/extindere, ci doar despre intenția politică exprimată public. [...]
Ucraina își întărește dispozitivul militar pe axa Cernihiv–Kiev , anticipând riscul redeschiderii unui front dinspre Belarus , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski după o reuniune cu staff-ul său și comandanți ai armatei. Zelenski spune că a analizat „informațiile de intelligence” privind planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive din zona frontierei nordice și că Ucraina se pregătește să răspundă „oricărui scenariu posibil” legat de acțiunile Moscovei. Pe lângă componenta militară, președintele ucrainean afirmă că a cerut Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului, pe fondul acuzațiilor repetate că Rusia încearcă să atragă Minsk-ul în război. De ce contează: risc operațional de extindere a conflictului Mesajul de la Kiev indică o prioritizare a apărării în nord, într-un moment în care Ucraina încearcă să limiteze vulnerabilitățile la granița cu Belarus, aliat apropiat al Rusiei. În februarie 2022, armata rusă a atacat Ucraina și de pe teritoriul belarus, avansând atunci spre capitala Kiev. Zelenski a susținut recent că Moscova ar putea încerca fie o înaintare dinspre Belarus către direcția Cernihiv–Kiev, fie chiar un atac asupra uneia dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Mobilizare în Rusia: afirmații fără dovezi prezentate În același context, Zelenski a declarat că ar avea informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, estimând că ar putea fi vorba de circa 100.000 de persoane, fără a furniza dovezi. El a mai spus că Ucraina consideră improbabilă, în acest moment, o „mobilizare mascată” în Rusia și că ar fi de așteptat noi decizii politice. Context regional: decretul lui Putin privind Transnistria Agerpres notează că Vladimir Putin a semnat recent un decret care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, aceștia putând depune documentele la consulatele Rusiei fără a respecta condițiile generale, potrivit portalului NewsMaker. În Transnistria se află un contingent militar rus estimat la 1.000–1.500 de persoane, iar președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat măsura drept un instrument de posibilă mobilizare pentru invazia rusă în Ucraina. Potrivit datelor Biroului de Reintegrare de pe lângă guvernul de la Chișinău, de la începutul anului 2026, peste 350.000 de locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din totalul de 364.885 de persoane consemnate în registrul de stat al populației. [...]
