Știri
Știri din categoria Externe
O întâlnire rară între armatele SUA și Cubei lângă Guantanamo deschide un canal de comunicare pe securitate, într-un context în care relațiile politice dintre Washington și Havana rămân tensionate, potrivit Al Jazeera.
Oficiali militari de rang înalt din Statele Unite și Cuba au avut o discuție față în față în apropiere de Golful Guantanamo, descrisă drept un angajament rar și prima întâlnire de acest tip. Tema a fost securitatea, iar ambele părți au caracterizat discuțiile ca fiind „pozitive”.
Dincolo de calificativul folosit, miza practică este menținerea unui canal de coordonare: cele două părți au convenit să păstreze comunicarea, chiar dacă diferențele politice dintre cele două capitale persistă. Al Jazeera nu oferă detalii despre agenda exactă sau despre pașii următori conveniți.
Recomandate
Întâlnirea de la Guantanamo indică menținerea canalelor de securitate SUA–Cuba, în pofida sancțiunilor : responsabili militari de rang înalt din cele două țări au avut o discuție la baza americană din Guantanamo Bay , într-un moment în care relațiile bilaterale s-au tensionat puternic după măsuri recente ale Washingtonului, potrivit Economica . Generalul american Francis Donovan s-a întâlnit cu generalul cubanez Roberto Legra Sotolongo pentru „o scurtă discuție pe probleme de securitate operațională”, a transmis Comandamentul Sud al SUA (Southcom), într-un comunicat însoțit de o fotografie de la eveniment. Contextul întâlnirii este unul de creștere a suspiciunilor de securitate. Cuba a analizat recent scenarii privind utilizarea dronelor militare împotriva bazei americane de la Guantanamo și chiar împotriva teritoriului american, potrivit unor relatări din mass-media americană menționate de publicație. În același timp, președintele american Donald Trump a descris Cuba drept „o amenințare extraordinară” la adresa securității naționale a SUA și a amenințat în repetate rânduri că va „prelua controlul” asupra insulei, aflată la circa 150 de kilometri de coasta Floridei. De ce contează: contactele continuă, deși presiunea economică a crescut Întâlnirea militară vine după o deteriorare a relațiilor din ianuarie, când SUA au impus o blocadă petrolieră de facto asupra insulei, au introdus noi sancțiuni împotriva unor companii și oficiali cubanezi și l-au inculpat pe fostul președinte cubanez Raul Castro într-un caz care datează din 1996, conform aceleiași surse. Cu toate acestea, ambele guverne afirmă că mențin contactele diplomatice. La mijlocul lunii mai, directorul CIA, John Ratcliffe , s-a deplasat la Havana pentru întâlniri cu oficiali cubanezi, iar pe 10 aprilie a avut loc o altă întrevedere la nivel diplomatic înalt în capitala Cubei; publicația notează că nicio aeronavă a Guvernului american nu mai aterizase în Cuba din 2016. Informațiile publice disponibile din comunicarea Southcom indică o discuție scurtă și focalizată pe „securitate operațională”, fără detalii despre eventuale măsuri sau rezultate concrete ale întâlnirii. Detaliul a fost publicat de Southcom pe X . [...]
Washingtonul transmite sprijin pentru România la NATO, dar Marco Rubio evită o poziție publică , după incidentul în care o dronă de origine rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, potrivit Adevărul . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a răspuns unei întrebări despre atacul cu drone rusești din România. Corespondentul politic american Leonardo Feldman a relatat pe platforma X că a încercat să obțină o reacție oficială, însă fără succes: „L-am întrebat pe Secretarul de Stat despre atacul cu drone rusești din România. Nu a răspuns”. Mesajul SUA la NATO: „Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO” În schimb, ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reacționat public vineri, condamnând „incursiunea” pe teritoriul României și exprimând solidaritate cu un aliat NATO. „Suntem alături de România, aliat NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său”. Whitaker a transmis și un mesaj de sprijin pentru persoanele rănite în urma exploziei provocate de dronă: „Gândurile noastre sunt alături de răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”. Contextul: presiune pe flancul estic și opțiuni de răspuns în NATO Publicația plasează incidentul și în contextul unei analize din The Washington Post , care descrie un moment sensibil pentru alianța nord-atlantică și avertizează asupra presiunilor în creștere asupra Europei. Totodată, analistul Paul Goble a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că incursiunea dronei pe teritoriul României nu ar fi fost un accident, ci o acțiune intenționată pentru a testa unitatea NATO și a pune presiune pe Republica Moldova. Într-o analiză citată de Adevărul, agenția AFP arată că reacția NATO ar putea viza consolidarea apărării flancului estic, îmbunătățirea capacităților de interceptare a dronelor și, eventual, consultări în baza Articolului 4 , fără activarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă). [...]
Incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO cresc presiunea pentru ajustări de apărare aeriană , inclusiv prin posibile acorduri cu Ucraina și Republica Moldova, potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) citate de Antena 3 . Evaluarea vine după incidentul de la Galați , unde o dronă rusească de tip Gheran-2 a lovit un bloc și a rănit civili, descris ca primul caz de la începutul războiului în care un atac cu drone lansate de Rusia rănește civili pe teritoriul unui stat NATO. În analiza ISW, frecvența tot mai mare a intrărilor dronelor rusești în spațiul aerian aliat este interpretată ca un semnal că Vladimir Putin ar fi adoptat o „politică iresponsabilă”, acceptând riscul ca dronele să ajungă pe teritoriul NATO ca „o consecință acceptabilă” a campaniei de atacuri aeriene asupra Ucrainei. „Putin pare să accepte acum riscul de a provoca victime în rândul civililor din țările NATO ca o consecință acceptabilă a campaniei de atacuri aeriene a Rusiei”, se arată în raportul ISW. Ce indică datele invocate de ISW despre România Potrivit cifrelor menționate în analiza citată, de la începutul invaziei ruse în Ucraina (24 februarie 2022) și până în prezent: drone rusești ar fi încălcat spațiul aerian al României de cel puțin 28 de ori ; fragmente de dronă ar fi căzut pe teritoriul României de cel puțin 47 de ori . Aceste episoade, coroborate cu incidentul de la Galați, mută discuția din zona „incidentelor de frontieră” spre una cu implicații directe pentru protecția civililor și pentru modul în care NATO își organizează apărarea aeriană în proximitatea războiului. Posibile consecințe operaționale: acorduri de apărare aeriană ISW susține că, în contextul „restricțiilor privind operațiunile de apărare aeriană ale României”, NATO ar putea fi nevoită să ia în calcul negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova , prezentate ca o chestiune de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile sunt accidentale sau intenționate. Contextul de comunicare: Moscova ar testa reacția NATO Experții ISW mai afirmă că oficiali ai Kremlinului ar înclina spre variante de răspuns care urmăresc transferarea responsabilității pentru incident și aruncarea vinei pe Ucraina , în paralel cu testarea reacției NATO la astfel de incursiuni cu drone. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre eventuale negocieri, ci indică direcția de analiză: pe măsură ce astfel de incidente se repetă, crește probabilitatea unor ajustări în arhitectura de apărare aeriană la granița estică a Alianței. [...]
Incursiunile cu drone pe teritoriul României sunt prezentate ca test NATO, cu potențial de a împinge Alianța în decizii de securitate mai costisitoare , într-un context în care Moscova ar urmări să profite de ezitări și dispute între aliați, potrivit unei analize citate de Digi24 . Paul Goble , analist american de politică externă și fost consilier special al Departamentului de Stat al SUA, respectiv analist CIA, susține că ultima incursiune a Rusiei cu drone în România nu ar fi fost un accident, ci o provocare deliberată „menită să testeze unitatea NATO” și să pună presiune pe Republica Moldova, într-o logică de intimidare la graniță. Declarațiile lui Goble sunt relatate de Kyiv Post, publicație citată în material. În această cheie, negarea publică a implicării de către Vladimir Putin ar fi, în opinia lui Goble, o tactică previzibilă: să încetinească reacția occidentală și să mute discuția de la răspuns colectiv la dispute despre responsabilitate și dovezi. Disputa pe „originea dronei” și miza decizională Digi24 relatează că Putin, aflat la un summit la Astana (Kazahstan), a încercat să devieze vina către Ucraina, sugerând că drona care a lovit o clădire rezidențială din Galați s-ar fi abătut de la curs din cauza unei defecțiuni tehnice. În același context, liderul rus a cerut ca România să predea epava pentru o anchetă rusească. Pe de altă parte, anchetatorii români și președintele Nicușor Dan au declarat că epava aparținea unei drone rusești Geran-2 , iar Goble afirmă că, din ce au comunicat autoritățile române după examinare, drona „nu putea veni de altundeva”. „Aprobată de Putin”: ipoteza escaladării controlate Elementul central al evaluării lui Goble este că astfel de acțiuni nu ar fi posibile fără o aprobare politică la vârf, chiar dacă nu neapărat la nivel de detaliu operațional. „Nu știu dacă el personal cunoștea toate detaliile”, a afirmat Goble. „Dar sunt absolut sigur că a aprobat ideea ca dronele rusești să poată fi folosite împotriva României.” De ce contează pentru România și regiune În lectura prezentată, miza nu este doar incidentul punctual, ci efectul asupra funcționării NATO: dacă aliații se blochează în dezbateri despre „cine e vinovat” și „ce dovadă e suficientă”, reacția colectivă întârzie, iar Rusia câștigă timp și spațiu de manevră. În paralel, Goble leagă aceste provocări de „anxietatea” Moscovei față de apropierea Republicii Moldova de București și de Occident. Materialul Digi24 nu indică ce măsuri concrete ar urma să fie adoptate în urma incidentului, dar pune în prim-plan riscul ca astfel de episoade să fie folosite pentru a testa pragurile de răspuns ale Alianței și pentru a amplifica presiunea în vecinătatea estică a României. [...]
Editorialul The Washington Post avertizează că incidentul de la Galați crește riscul de testare a NATO și vine într-un moment în care semnalele de la Washington despre „împărțirea sarcinilor” în Alianță pot fi interpretate ca slăbiciune, potrivit Adevărul . Analiza pornește de la drona rusească intrată în spațiul aerian NATO și prăbușită într-un bloc din Galați, incident care a provocat un incendiu și a rănit două persoane. În editorialul „Putin este încolțit și atacă violent”, publicația americană plasează episodul într-un context mai larg: presiune crescândă asupra Europei, un lider rus mai imprevizibil și o perioadă sensibilă pentru alianța nord-atlantică. Autorii notează explicit că, în condițiile în care „dronele rusești atacă România”, nu este momentul ca Washingtonul să intensifice presiunea asupra aliaților NATO. De ce contează pentru NATO: incident repetat, într-un atac masiv asupra Ucrainei The Washington Post susține că drona căzută la Galați a făcut parte dintr-un atac masiv cu 232 de drone lansate de Rusia asupra Ucrainei în noaptea respectivă. În același timp, editorialul afirmă că acesta este al 28-lea caz în care aparate rusești pătrund în spațiul aerian românesc de când Moscova a început să lovească porturile ucrainene de pe Dunăre. În acest cadru, publicația îl citează pe Dmitri Medvedev, care ar fi transmis europenilor un mesaj de tip avertisment: „Să se pregătească: asta va continua să se întâmple” Interpretarea editorialului este că mesajul nu indică forță, ci mai degrabă slăbiciune și o escaladare riscantă. Contextul invocat: pierderi în război și o Rusie mai agresivă Editorialul citează evaluări ale serviciilor britanice de informații, potrivit cărora aproape jumătate de milion de soldați ruși ar fi fost uciși în luptă din 2022 până în prezent. Un oficial britanic este citat afirmând că Vladimir Putin „merge înapoi pe câmpul de luptă”. Tot ca element de context, Institutul pentru Studiul Războiului este menționat cu o concluzie potrivit căreia Rusia ar fi pierdut teritoriu net în aprilie, o premieră din 2024, în timp ce dronele și rachetele ucrainene ar lovi tot mai adânc în interiorul Rusiei, inclusiv în Moscova. În lectura editorialului, aceste evoluții ar explica recurgerea Kremlinului la gesturi mai riscante, inclusiv incidente care ating teritoriul NATO. Reglementare și sancțiuni: legea privind intervențiile externe și „flota fantomă” Un alt punct al editorialului este semnarea de către Putin a unei legi care permite armatei ruse să intervină în străinătate pentru a „proteja” cetățeni ruși cercetați penal de alte state. Deși Kremlinul ar fi prezentat măsura ca reacție la „rusofobie”, The Washington Post susține că miza reală ar fi protejarea „flotei fantomă” de petroliere folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile. Semnale de la Washington și riscul de interpretare la Moscova Editorialul critică, potrivit Adevărul, mesajele recente transmise de Washington: un emisar al Pentagonului ar fi sugerat la Bruxelles că SUA ar putea reduce forțele pe care le-ar pune la dispoziția NATO într-o criză, prioritizând aliații „care se mișcă cel mai repede”. Unii oficiali europeni ar fi interpretat acest lucru ca presiune suplimentară într-un moment nepotrivit. Concluzia editorialului este că Putin „testează limitele”, iar orice semn de ezitare din partea SUA sau NATO ar fi interpretat de Kremlin ca o slăbiciune, cu potențialul de a invita „un comportament și mai nesăbuit”. [...]
SUA și Mexicul au încheiat prima rundă de negocieri pentru revizuirea regulilor comerciale din NAFTA , cu accent pe reducerea deficitului comercial american și întărirea lanțurilor de aprovizionare ale SUA, potrivit News . Discuțiile bilaterale s-au purtat în cadrul Acordului Nord-American de Liber Schimb (NAFTA) , care include și Canada, însă aceasta „nu a fost încă invitată”, conform informațiilor transmise. Ce urmărește Washingtonul și pe ce s-a negociat Biroul Reprezentantului Comerțului al SUA a precizat într-un comunicat că obiectivul părții americane este „să reducă deficitul comercial cu Mexicul” și „să consolideze lanțurile de aprovizionare ale SUA”. Negocierile s-au concentrat pe: regulile de origine pentru componentele vehiculelor (criteriile care stabilesc unde este considerat „produs” un bun, cu efect direct asupra tarifelor și accesului pe piață); oțel și aluminiu; securitatea economică. Calendarul următoarelor runde Cele două părți vor continua discuțiile pe 16 și 17 iunie, la Washington, pe teme precum chestiunile agricole și regulile de concurență loială. O a treia rundă este programată pentru săptămâna 20 iulie, la Mexico City. [...]
