Știri
Știri din categoria Externe
Incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO cresc presiunea pentru ajustări de apărare aeriană, inclusiv prin posibile acorduri cu Ucraina și Republica Moldova, potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) citate de Antena 3. Evaluarea vine după incidentul de la Galați, unde o dronă rusească de tip Gheran-2 a lovit un bloc și a rănit civili, descris ca primul caz de la începutul războiului în care un atac cu drone lansate de Rusia rănește civili pe teritoriul unui stat NATO.
În analiza ISW, frecvența tot mai mare a intrărilor dronelor rusești în spațiul aerian aliat este interpretată ca un semnal că Vladimir Putin ar fi adoptat o „politică iresponsabilă”, acceptând riscul ca dronele să ajungă pe teritoriul NATO ca „o consecință acceptabilă” a campaniei de atacuri aeriene asupra Ucrainei.
„Putin pare să accepte acum riscul de a provoca victime în rândul civililor din țările NATO ca o consecință acceptabilă a campaniei de atacuri aeriene a Rusiei”, se arată în raportul ISW.
Potrivit cifrelor menționate în analiza citată, de la începutul invaziei ruse în Ucraina (24 februarie 2022) și până în prezent:
Aceste episoade, coroborate cu incidentul de la Galați, mută discuția din zona „incidentelor de frontieră” spre una cu implicații directe pentru protecția civililor și pentru modul în care NATO își organizează apărarea aeriană în proximitatea războiului.
ISW susține că, în contextul „restricțiilor privind operațiunile de apărare aeriană ale României”, NATO ar putea fi nevoită să ia în calcul negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, prezentate ca o chestiune de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile sunt accidentale sau intenționate.
Experții ISW mai afirmă că oficiali ai Kremlinului ar înclina spre variante de răspuns care urmăresc transferarea responsabilității pentru incident și aruncarea vinei pe Ucraina, în paralel cu testarea reacției NATO la astfel de incursiuni cu drone.
Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre eventuale negocieri, ci indică direcția de analiză: pe măsură ce astfel de incidente se repetă, crește probabilitatea unor ajustări în arhitectura de apărare aeriană la granița estică a Alianței.
Recomandate
NATO spune că nu vede o amenințare iminentă asupra unui stat membru , deși Rusia își intensifică atât atacurile asupra Ucrainei, cât și „acțiunile hibride” în Europa, potrivit Mediafax . Mesajul are relevanță directă de securitate pentru regiune și pentru mediul economic european, prin riscul de escaladare și prin presiunea pe măsurile de protecție și reziliență. Un oficial NATO a explicat că, în pofida „rezistenței foarte puternice” întâmpinate de Rusia în Ucraina, Moscova își intensifică acțiunile, inclusiv pe componenta „hibridă” – un termen folosit pentru operațiuni sub pragul războiului deschis, precum sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare sau presiuni indirecte. Declarațiile oficialului sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. „În timp ce se confruntă cu o rezistență foarte puternică din partea Ucrainei, rușii își intensifică atacurile asupra acesteia, precum și acțiunile hibride în Europa.” „În acest moment, nu observăm nicio amenințare iminentă de atac.” De ce contează: semnal de vigilență, fără alarmă oficială Poziția NATO vine după o evaluare a serviciilor secrete americane, care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea” Alianței prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. În acest context, mesajul NATO încearcă să țină echilibrul între două obiective: menținerea vigilenței și evitarea unei escaladări prin retorică de criză. Oficialul a mai spus că NATO rămâne „vigilentă” și că Alianța continuă să lucreze „non-stop” pentru securitatea cetățenilor săi, reiterând sprijinul pentru Ucraina. Context regional: avertismentul Poloniei și poziția României Declarația NATO este plasată și pe fondul avertismentului premierului polonez Donald Tusk , care a spus că Polonia și Alianța trebuie să fie pregătite pentru scenarii diferite și că o provocare rusească împotriva unui stat membru nu poate fi exclusă. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe , a efectuat o vizită în Rusia și a avut o întâlnire scurtă cu oficiali ai serviciilor de informații ruse, avertizând Moscova să nu recurgă la astfel de demersuri, potrivit informațiilor citate în material. În același cadru, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că ipoteza unui atac al Rusiei nu este susținută de probe în acest moment. „Există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” [...]
Un referendum din 27 septembrie poate limita capacitatea Elveției de a aplica sancțiuni și de a coopera cu NATO , dacă inițiativa pentru „neutralitate strictă” va trece, potrivit Recorder . Aproximativ o mie de persoane s-au adunat sâmbătă la Berna, în fața Palatului Federal, pentru a susține modificarea Constituției astfel încât neutralitatea să se aplice „fără excepție”. Inițiativa, intitulată „Salvarea neutralității elvețiene”, îi reproșează guvernului cooperarea cu NATO și alinierea la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, pe fondul războiului din Ucraina, conform AFP (citată de Recorder). La miting au fost afișate mesaje precum „Nu NATO!”, „Da neutralității elvețiene!” și „Să dăm o șansă păcii”. Ce ar schimba inițiativa, dacă este adoptată Organizația suveranistă Pro Suisse a strâns semnăturile necesare pentru declanșarea votului popular. Propunerea cere garantarea în Constituție a unei neutralități aplicate „fără excepție”, ceea ce ar avea efecte directe asupra politicii externe, inclusiv: ar împiedica aprofundarea relațiilor cu NATO; ar exclude orice alianță militară, cu excepția situației unui atac extern; ar interzice impunerea de sancțiuni, cu excepția celor decise de Organizația Națiunilor Unite. De ce se opun guvernul, parlamentul și majoritatea partidelor Guvernul și parlamentul au respins inițiativa, considerând-o „prea dogmatică” și de natură să reducă marja de manevră a Elveției într-un context de tensiuni geopolitice în creștere. Și majoritatea partidelor mari s-au pronunțat împotrivă, argumentând că propunerea ar slăbi capacitatea țării de a-și adapta politica externă. Singura excepție menționată este Uniunea Democratică de Centru (UDC, dreapta populistă), principala forță politică din Elveția, asociată cu inițiativa încă de la lansare. Context: neutralitatea, sub presiune după 2022 și acuzații de influență rusă Elveția este recunoscută drept țară neutră din 1815, iar neutralitatea sa este permanentă și armată. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a relansat însă dezbaterea privind neparticiparea la conflicte externe. În ultimele săptămâni, presa elvețiană și-a exprimat îngrijorarea privind o posibilă influență rusă în spatele campaniei, denumită de unii opozanți „inițiativa Putin”, în condițiile în care mai mulți promotori sunt cunoscuți pentru poziții proruse. Fostul diplomat Jean-Daniel Ruch a cerut, totuși, ca dezbaterea să nu fie „demonizată”, potrivit relatării. [...]
Kremlinul transmite că Elveția nu mai este un loc acceptabil pentru negocieri de pace , invocând pierderea „aproape totală” a încrederii în neutralitatea Bernei, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică un obstacol de reglementare și de organizare pentru eventuale runde viitoare de discuții privind războiul din Ucraina, în condițiile în care Elveția se oferise să găzduiască următoarea întâlnire. Declarația îi aparține ambasadorului Rusiei la Berna, Serghei Garmonin , și vine după informații potrivit cărora Ministerul elvețian de Externe ar fi pregătit să găzduiască o nouă rundă de negocieri. „Disponibilitatea Elveției de a-și oferi bunele oficii nu înseamnă că Rusia este pregătită să le folosească. Încrederea noastră în Elveția ca loc pentru contacte politice importante este aproape epuizată.” De ce respinge Moscova Elveția: neutralitatea, pusă sub semnul întrebării Diplomatul rus susține că poziția Moscovei față de politica externă elvețiană „nu s-a schimbat” și acuză Berna de o linie „neprietenenoasă” față de Rusia. Printre motivele invocate se numără: „înghețarea ilegală a activelor rusești”, potrivit ambasadorului; faptul că Elveția a adoptat aproape toate sancțiunile impuse Moscovei de Statele Unite și Uniunea Europeană. „Prin urmare, Elveția a renunțat la neutralitatea sa. Acest lucru nu poate să nu influențeze modul în care abordăm relațiile cu această țară.” Context: ultima rundă de la Geneva nu a produs un acord Cele mai recente negocieri trilaterale Rusia–Statele Unite–Ucraina au avut loc la Geneva, în perioada 17–18 februarie 2026, fiind intermediate de administrația americană. Elveția a asigurat cadrul pentru dialog, fără a participa direct la negocieri. La finalul discuțiilor nu a fost anunțat niciun acord major. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a descris negocierile drept „dificile, dar constructive”, în timp ce autoritățile ucrainene au transmis că progresele au fost limitate. Părțile au convenit să continue contactele, fără stabilirea unei date pentru următoarea rundă. În ansamblu, poziția Moscovei indică faptul că, în lipsa unei schimbări de abordare a Elveției privind sancțiunile și activele rusești, Berna riscă să fie exclusă ca opțiune pentru discuții „cheie”, ceea ce poate împinge negocierile către alte locații sau formate. [...]
Declarațiile Rusiei despre „drepturile vorbitorilor de rusă” reiau un tipar folosit înaintea invaziei din Ucraina , iar Bucureștiul le tratează ca pe un semnal că Moscova își pierde influența în Republica Moldova, potrivit Antena 3 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a reacționat după ce ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov , a sugerat că Republica Moldova ar putea avea „soarta Ucrainei”. Țoiu a spus la Digi24 că astfel de declarații reprezintă, de fapt, o recunoaștere a pierderii influenței ruse în regiune și a adăugat că „și-au pierdut și controlul”. Miza: parcursul european al Republicii Moldova și presiunea diplomatică în UE Șefa diplomației române a susținut că cetățenii Republicii Moldova sunt pe „drumul ireversibil” al aderării la Uniunea Europeană. În același context, ea a indicat drept rezultat al ultimilor ani deschiderea a două „clustere” de negociere (grupuri tematice de capitole din procesul de aderare) și a afirmat că obiectivul este deschiderea tuturor până la finalul anului, pentru avansarea negocierilor de aderare. Țoiu a subliniat însă că, dincolo de voința internă din Republica Moldova, este necesară „munca diplomatică” în interiorul Uniunii Europene pentru alinierea tuturor statelor membre la un acord privind acest parcurs. Acuzațiile ambasadorului rus: „monitorizăm” și referiri la sprijin pentru Ucraina În material este redată și poziția ambasadorului rus la Chișinău, care, într-un interviu acordat presei de stat de la Moscova, a declarat că Rusia „monitorizează” situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova. Antena 3 notează că afirmațiile amintesc de discursul Kremlinului dinaintea invaziei Ucrainei din 2022. Ozerov a mai acuzat că Occidentul ar folosi deja teritoriul Republicii Moldova pentru Forțele Armate ale Ucrainei, lucru care, în formularea sa, „nu poate decât să provoace îngrijorare” în rândul locuitorilor locali. În replică, Oana Țoiu a afirmat că Rusia investește „sute de milioane” în propagandă pentru a vulnerabiliza percepția față de NATO și Uniunea Europeană și că aceeași dinamică ar fi folosită și în raport cu Republica Moldova. [...]
Mesajul Phenianului că își consolidează arsenalul nuclear prelungește riscul de tensiuni regionale , cu efect direct asupra stabilității din Asia de Nord-Est și, implicit, asupra costurilor de securitate și a predictibilității pentru companii și piețe, potrivit Mediafax . Coreea de Nord a transmis luni că politica „ostilă” a Statelor Unite „nu s-a schimbat deloc” și a prezentat armele nucleare drept o „garanție absolută” a suveranității țării, afirmând că această capacitate va continua să fie consolidată. Mesajul indică faptul că regimul de la Phenian nu intenționează să își modifice poziția față de Washington și își menține strategia de dezvoltare a capabilităților nucleare. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Phenian , citat de presa de stat KCNA, orice așteptare privind o diminuare a tensiunilor din regiune este „lipsită de sens”, relatează Reuters. De ce contează: semnal de continuitate, nu de deschidere Poziția exprimată sugerează că Phenianul nu vede, în acest moment, motive pentru o schimbare a politicii sale nucleare sau pentru o apropiere de Statele Unite. În termeni practici, mesajul reduce probabilitatea unei detensionări pe termen scurt și menține un nivel ridicat de incertitudine într-o zonă critică pentru lanțuri de aprovizionare și rute comerciale. Ce urmează, pe baza declarațiilor Din comunicarea oficială reiese că direcția rămâne aceeași: politica față de SUA este prezentată ca neschimbată; programul nuclear este descris ca element central al securității și suveranității; așteptările privind reducerea tensiunilor sunt respinse explicit. [...]
Kremlinul condiționează orice summit Trump–Putin–Zelenski de un acord de pace pregătit pentru semnare , ceea ce mută discuția din zona „diplomației de imagine” în cea a negocierilor tehnice și reduce șansele unei întâlniri rapide, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că o întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski ar avea sens doar pentru a „parafa” un acord, nu pentru a-l negocia de la zero. Peskov a descris ajungerea la o înțelegere drept un „proces foarte complex”, cu multe elemente de luat în calcul, potrivit Kyiv Post. „Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri.” În același timp, Kremlinul a acuzat Kievul că refuză ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului, semnalând că diferențele de fond rămân, iar un summit fără un text de acord agreat în prealabil este, în logica Rusiei, inutil. De ce apare acum reacția Moscovei Potrivit informațiilor citate, reacția Kremlinului vine în contextul în care directorul CIA, John Ratcliffe , ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski. Ideea unui astfel de summit a fost lansată de Trump încă din august 2025, când afirma că pregătirile sunt în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc. Ce indică poziționările recente despre negocieri Publicația „The Wall Street Journal” a relatat că Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori și pe comandanții militari. În timpul vizitei, Ratcliffe s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din securitate, inclusiv cu șeful SVR, Serghei Narîșkin, și cu directorul FSB, Alexandr Bortnikov. „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-ar fi prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești și ar fi cerut Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească. Totuși, declarațiile Kremlinului sugerează că Putin este „încă departe” de a accepta discuții în formatul propus. Dinspre Ucraina, șeful Biroului Prezidențial, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie. În paralel, adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a afirmat că Putin ar fi ordonat pregătirea unor scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv. Pe fondul acestor semnale, Kremlinul își menține și cererea ca Ucraina să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean; forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu, conform informațiilor din material. [...]
