Știri
Știri din categoria Externe
Washingtonul transmite sprijin pentru România la NATO, dar Marco Rubio evită o poziție publică, după incidentul în care o dronă de origine rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, potrivit Adevărul.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a răspuns unei întrebări despre atacul cu drone rusești din România. Corespondentul politic american Leonardo Feldman a relatat pe platforma X că a încercat să obțină o reacție oficială, însă fără succes:
„L-am întrebat pe Secretarul de Stat despre atacul cu drone rusești din România. Nu a răspuns”.
În schimb, ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reacționat public vineri, condamnând „incursiunea” pe teritoriul României și exprimând solidaritate cu un aliat NATO.
„Suntem alături de România, aliat NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său”.
Whitaker a transmis și un mesaj de sprijin pentru persoanele rănite în urma exploziei provocate de dronă:
„Gândurile noastre sunt alături de răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”.
Publicația plasează incidentul și în contextul unei analize din The Washington Post, care descrie un moment sensibil pentru alianța nord-atlantică și avertizează asupra presiunilor în creștere asupra Europei.
Totodată, analistul Paul Goble a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că incursiunea dronei pe teritoriul României nu ar fi fost un accident, ci o acțiune intenționată pentru a testa unitatea NATO și a pune presiune pe Republica Moldova.
Într-o analiză citată de Adevărul, agenția AFP arată că reacția NATO ar putea viza consolidarea apărării flancului estic, îmbunătățirea capacităților de interceptare a dronelor și, eventual, consultări în baza Articolului 4, fără activarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă).
Recomandate
Rusia condiționează o „anchetă obiectivă” de accesul la fragmentele dronei prăbușite la Galați, iar mesajul Kremlinului mută discuția din zona responsabilității directe în cea a probelor tehnice și a schimbului de informații între state, potrivit Digi24 . Vladimir Putin a declarat, răspunzând unei întrebări a presei la Moscova, că Rusia este pregătită să desfășoare „o anchetă obiectivă” dacă i se vor oferi rămășițele dronei căzute în România. Liderul de la Kremlin a insistat că resturile nu ar fi fost cercetate și că proveniența unui aparat de zbor nu poate fi stabilită fără expertizarea acestuia. În același context, Putin a invocat exemple de drone ucrainene care ar fi survolat Finlanda, Polonia și statele baltice, susținând că reacțiile inițiale în acele cazuri ar fi fost similare cu cele din România. El a sugerat ca România să împărtășească informații despre incident și, eventual, fragmente de dronă, pentru ca Moscova să își poată face propria anchetă. Reacții externe și miza de securitate pentru NATO Putin a respins și declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , care a acuzat Rusia că ar fi depășit încă o limită prin acest incident, afirmând că aceasta nu ar fi examinat personal resturile dronei, potrivit Reuters. Separat, NATO a acuzat Moscova de comportament „imprudent” și a transmis că va „apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat”, după ce România a anunțat că o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc de apartamente dintr-un stat membru al alianței, în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine. [...]
Editorialul The Washington Post avertizează că incidentul de la Galați crește riscul de testare a NATO și vine într-un moment în care semnalele de la Washington despre „împărțirea sarcinilor” în Alianță pot fi interpretate ca slăbiciune, potrivit Adevărul . Analiza pornește de la drona rusească intrată în spațiul aerian NATO și prăbușită într-un bloc din Galați, incident care a provocat un incendiu și a rănit două persoane. În editorialul „Putin este încolțit și atacă violent”, publicația americană plasează episodul într-un context mai larg: presiune crescândă asupra Europei, un lider rus mai imprevizibil și o perioadă sensibilă pentru alianța nord-atlantică. Autorii notează explicit că, în condițiile în care „dronele rusești atacă România”, nu este momentul ca Washingtonul să intensifice presiunea asupra aliaților NATO. De ce contează pentru NATO: incident repetat, într-un atac masiv asupra Ucrainei The Washington Post susține că drona căzută la Galați a făcut parte dintr-un atac masiv cu 232 de drone lansate de Rusia asupra Ucrainei în noaptea respectivă. În același timp, editorialul afirmă că acesta este al 28-lea caz în care aparate rusești pătrund în spațiul aerian românesc de când Moscova a început să lovească porturile ucrainene de pe Dunăre. În acest cadru, publicația îl citează pe Dmitri Medvedev, care ar fi transmis europenilor un mesaj de tip avertisment: „Să se pregătească: asta va continua să se întâmple” Interpretarea editorialului este că mesajul nu indică forță, ci mai degrabă slăbiciune și o escaladare riscantă. Contextul invocat: pierderi în război și o Rusie mai agresivă Editorialul citează evaluări ale serviciilor britanice de informații, potrivit cărora aproape jumătate de milion de soldați ruși ar fi fost uciși în luptă din 2022 până în prezent. Un oficial britanic este citat afirmând că Vladimir Putin „merge înapoi pe câmpul de luptă”. Tot ca element de context, Institutul pentru Studiul Războiului este menționat cu o concluzie potrivit căreia Rusia ar fi pierdut teritoriu net în aprilie, o premieră din 2024, în timp ce dronele și rachetele ucrainene ar lovi tot mai adânc în interiorul Rusiei, inclusiv în Moscova. În lectura editorialului, aceste evoluții ar explica recurgerea Kremlinului la gesturi mai riscante, inclusiv incidente care ating teritoriul NATO. Reglementare și sancțiuni: legea privind intervențiile externe și „flota fantomă” Un alt punct al editorialului este semnarea de către Putin a unei legi care permite armatei ruse să intervină în străinătate pentru a „proteja” cetățeni ruși cercetați penal de alte state. Deși Kremlinul ar fi prezentat măsura ca reacție la „rusofobie”, The Washington Post susține că miza reală ar fi protejarea „flotei fantomă” de petroliere folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile. Semnale de la Washington și riscul de interpretare la Moscova Editorialul critică, potrivit Adevărul, mesajele recente transmise de Washington: un emisar al Pentagonului ar fi sugerat la Bruxelles că SUA ar putea reduce forțele pe care le-ar pune la dispoziția NATO într-o criză, prioritizând aliații „care se mișcă cel mai repede”. Unii oficiali europeni ar fi interpretat acest lucru ca presiune suplimentară într-un moment nepotrivit. Concluzia editorialului este că Putin „testează limitele”, iar orice semn de ezitare din partea SUA sau NATO ar fi interpretat de Kremlin ca o slăbiciune, cu potențialul de a invita „un comportament și mai nesăbuit”. [...]
Convocarea ambasadorilor ruși de către Franța și Austria ridică miza diplomatică a incidentului de securitate din România , după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați, potrivit G4Media . Reacția celor două capitale indică o consolidare a răspunsului european în fața unor episoade care ating direct teritoriul unui stat membru NATO și UE. Franța a anunțat convocarea ambasadorului Federației Ruse la Paris, după ce ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot , a condamnat public incidentul, pe care l-a numit un „act iresponsabil”, potrivit Le Figaro. Șeful diplomației franceze a legat explicit decizia de faptul că drona s-a prăbușit pe teritoriul unui stat membru NATO și al Uniunii Europene. Austria a adoptat o măsură similară: ministrul austriac de Externe, Beate Meinl-Reisinger, a anunțat vineri convocarea reprezentantului diplomatic al Kremlinului la Viena, pentru a transmite protestul față de ceea ce a numit strategia de escaladare a Rusiei. Oficialul austriac a afirmat pe rețelele sociale că Europa nu se va lăsa intimidată de astfel de manifestări agresive la adresa securității continentale. Ce s-a întâmplat la Galați și de ce contează pentru aliați Incidentul a avut loc în noaptea de joi spre vineri, la ora 01:52, când o dronă rusească lansată în cadrul atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre a pătruns în spațiul aerian al României. Aparatul ar fi evoluat la joasă altitudine pe o distanță de aproximativ 10 kilometri, după care s-a prăbușit peste un bloc din municipiul Galați, provocând un incendiu, pagube materiale și rănirea a doi civili. Din perspectiva aliaților europeni, faptul că un astfel de incident se produce pe teritoriul României mută discuția din zona „riscurilor colaterale” ale războiului din Ucraina către o problemă de securitate directă pentru UE și NATO, cu consecințe diplomatice imediate. Contextul intern: explicațiile MApN și criticile privind reacția Potrivit informațiilor prezentate, incidentul a generat critici legate de răspunsul autorităților de la București și de comunicarea publică. Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au explicat ulterior că cele patru minute în care drona s-a aflat pe radar în spațiul național au fost insuficiente pentru o interceptare sigură. În același context, MApN a arătat că piloții avioanelor F-16 ridicate în aer nu au putut doborî ținta din cauza managementului riscurilor, invocând pericolul ca resturile exploziei deasupra unei zone urbane dens populate să producă distrugeri suplimentare, dar și restricții legale privind utilizarea armamentului în condiții în care muniția ar putea ricoșa în spațiul aerian al Ucrainei. [...]
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate pentru NATO , după ce premierul britanic Keir Starmer a condamnat „o încălcare gravă a spațiului aerian al Alianței”, în contextul în care o dronă rusească s-a prăbușit pe o clădire rezidențială din România, potrivit Digi24 . Starmer a legat direct incidentul de riscurile mai largi generate de războiul din Ucraina, afirmând că atacurile Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile „amenință securitatea întregului nostru continent”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, premierul britanic a transmis că o dronă rusă a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili, și a acuzat Moscova de lipsă de respect față de viața civililor, dreptul internațional și suveranitatea vecinilor. „Noaptea trecută, o dronă rusă a pătruns în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili. De nenumărate ori, Rusia a demonstrat că nu are niciun respect pentru viața civililor, dreptul internațional sau suveranitatea vecinilor săi. Suntem alături de Ucraina, România și toți aliații NATO.” De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe gestionarea riscului la granița estică Din perspectiva Alianței, incidentul descris de Starmer ca „încălcare gravă” amplifică presiunea politică pentru măsuri de protecție și reacție pe flancul estic, într-un context în care atacurile din proximitatea graniței cu Ucraina pot produce efecte directe pe teritoriul unui stat membru NATO. Digi24 notează că prăbușirea dronei pe o clădire rezidențială din Galați este o premieră în România de la declanșarea războiului din Ucraina. [...]
Incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO cresc presiunea pentru ajustări de apărare aeriană , inclusiv prin posibile acorduri cu Ucraina și Republica Moldova, potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) citate de Antena 3 . Evaluarea vine după incidentul de la Galați , unde o dronă rusească de tip Gheran-2 a lovit un bloc și a rănit civili, descris ca primul caz de la începutul războiului în care un atac cu drone lansate de Rusia rănește civili pe teritoriul unui stat NATO. În analiza ISW, frecvența tot mai mare a intrărilor dronelor rusești în spațiul aerian aliat este interpretată ca un semnal că Vladimir Putin ar fi adoptat o „politică iresponsabilă”, acceptând riscul ca dronele să ajungă pe teritoriul NATO ca „o consecință acceptabilă” a campaniei de atacuri aeriene asupra Ucrainei. „Putin pare să accepte acum riscul de a provoca victime în rândul civililor din țările NATO ca o consecință acceptabilă a campaniei de atacuri aeriene a Rusiei”, se arată în raportul ISW. Ce indică datele invocate de ISW despre România Potrivit cifrelor menționate în analiza citată, de la începutul invaziei ruse în Ucraina (24 februarie 2022) și până în prezent: drone rusești ar fi încălcat spațiul aerian al României de cel puțin 28 de ori ; fragmente de dronă ar fi căzut pe teritoriul României de cel puțin 47 de ori . Aceste episoade, coroborate cu incidentul de la Galați, mută discuția din zona „incidentelor de frontieră” spre una cu implicații directe pentru protecția civililor și pentru modul în care NATO își organizează apărarea aeriană în proximitatea războiului. Posibile consecințe operaționale: acorduri de apărare aeriană ISW susține că, în contextul „restricțiilor privind operațiunile de apărare aeriană ale României”, NATO ar putea fi nevoită să ia în calcul negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova , prezentate ca o chestiune de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile sunt accidentale sau intenționate. Contextul de comunicare: Moscova ar testa reacția NATO Experții ISW mai afirmă că oficiali ai Kremlinului ar înclina spre variante de răspuns care urmăresc transferarea responsabilității pentru incident și aruncarea vinei pe Ucraina , în paralel cu testarea reacției NATO la astfel de incursiuni cu drone. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre eventuale negocieri, ci indică direcția de analiză: pe măsură ce astfel de incidente se repetă, crește probabilitatea unor ajustări în arhitectura de apărare aeriană la granița estică a Alianței. [...]
Incursiunile cu drone pe teritoriul României sunt prezentate ca test NATO, cu potențial de a împinge Alianța în decizii de securitate mai costisitoare , într-un context în care Moscova ar urmări să profite de ezitări și dispute între aliați, potrivit unei analize citate de Digi24 . Paul Goble , analist american de politică externă și fost consilier special al Departamentului de Stat al SUA, respectiv analist CIA, susține că ultima incursiune a Rusiei cu drone în România nu ar fi fost un accident, ci o provocare deliberată „menită să testeze unitatea NATO” și să pună presiune pe Republica Moldova, într-o logică de intimidare la graniță. Declarațiile lui Goble sunt relatate de Kyiv Post, publicație citată în material. În această cheie, negarea publică a implicării de către Vladimir Putin ar fi, în opinia lui Goble, o tactică previzibilă: să încetinească reacția occidentală și să mute discuția de la răspuns colectiv la dispute despre responsabilitate și dovezi. Disputa pe „originea dronei” și miza decizională Digi24 relatează că Putin, aflat la un summit la Astana (Kazahstan), a încercat să devieze vina către Ucraina, sugerând că drona care a lovit o clădire rezidențială din Galați s-ar fi abătut de la curs din cauza unei defecțiuni tehnice. În același context, liderul rus a cerut ca România să predea epava pentru o anchetă rusească. Pe de altă parte, anchetatorii români și președintele Nicușor Dan au declarat că epava aparținea unei drone rusești Geran-2 , iar Goble afirmă că, din ce au comunicat autoritățile române după examinare, drona „nu putea veni de altundeva”. „Aprobată de Putin”: ipoteza escaladării controlate Elementul central al evaluării lui Goble este că astfel de acțiuni nu ar fi posibile fără o aprobare politică la vârf, chiar dacă nu neapărat la nivel de detaliu operațional. „Nu știu dacă el personal cunoștea toate detaliile”, a afirmat Goble. „Dar sunt absolut sigur că a aprobat ideea ca dronele rusești să poată fi folosite împotriva României.” De ce contează pentru România și regiune În lectura prezentată, miza nu este doar incidentul punctual, ci efectul asupra funcționării NATO: dacă aliații se blochează în dezbateri despre „cine e vinovat” și „ce dovadă e suficientă”, reacția colectivă întârzie, iar Rusia câștigă timp și spațiu de manevră. În paralel, Goble leagă aceste provocări de „anxietatea” Moscovei față de apropierea Republicii Moldova de București și de Occident. Materialul Digi24 nu indică ce măsuri concrete ar urma să fie adoptate în urma incidentului, dar pune în prim-plan riscul ca astfel de episoade să fie folosite pentru a testa pragurile de răspuns ale Alianței și pentru a amplifica presiunea în vecinătatea estică a României. [...]
