Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu admite că poartă o parte din vină pentru eșecurile de securitate din 7 octombrie 2023, dar încearcă să mute centrul dezbaterii către deciziile luate după atac și către forma anchetei care ar urma să stabilească responsabilitățile, potrivit Digi24. Miza este una de guvernanță și control instituțional: cine conduce investigația și cu ce autoritate, într-un moment în care o parte importantă a societății israeliene cere o comisie de anchetă de stat.
Declarațiile apar într-un interviu pentru „60 Minutes” (CBS), într-o secțiune înregistrată fără microfon, care nu a fost difuzată și este disponibilă doar în transcrierea completă, relatează The Times of Israel.
Întrebat de ce alți responsabili de securitate au demisionat sau au fost demişi, iar el nu, Netanyahu a spus că unele plecări au fost legate de expirarea mandatelor și că doar „unul sau doi” ar fi susținut că și-au asumat responsabilitatea, dar a pus sub semnul întrebării ce înseamnă concret acest lucru.
În același context, premierul israelian a afirmat că responsabilitatea trebuie analizată pe mai multe niveluri și că ea este împărțită în întregul aparat decizional:
„Să ne uităm la eșalonul politic, la eșalonul militar, la eșalonul de securitate. Să ne uităm la toți, și fiecare poartă o anumită responsabilitate. Da, de sus în jos, de la prim-ministru în jos.”
Netanyahu și-a reiterat propunerea pentru o comisie de anchetă numită politic, în locul unei comisii de anchetă de stat – descrisă ca cea mai înaltă formă de anchetă din Israel – pe care a refuzat să o formeze.
Materialul notează că sondajele indică în mod constant sprijinul unei majorități clare a israelienilor pentru o comisie de stat. În plus, Netanyahu ar fi susținut în 2022 o astfel de anchetă privind conduita guvernului anterior. Cu toate acestea, guvernul nu a aprobat încă nicio anchetă, la peste 2,5 ani după atacul din 7 octombrie 2023.
Premierul a susținut că „adevărata problemă” nu este doar ce a precedat atacul, ci ceea ce a urmat, prezentând drept prioritate acțiunile de după 7 octombrie și invocând o strategie „sistematică” pe mai multe „fronturi” împotriva unui „val de teroare” asociat Iranului.
În termeni practici, această repoziționare menține deschis conflictul intern privind mecanismul de investigare: o comisie de stat ar avea o greutate instituțională mai mare, în timp ce o comisie numită politic ar oferi guvernului un control mai direct asupra cadrului și concluziilor anchetei.
Recomandate
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu riscă să tensioneze cooperarea de securitate dintre Israel și Franța , într-un moment în care Parisul încearcă să recapete controlul după violențele de stradă din weekend, potrivit Focus . Premierul israelian a acuzat guvernul francez de „eșec” în combaterea „islamului extremist”, susținând că tulburările au fost „inflamate” de musulmani extremiști, într-un interviu acordat marți postului francofon i24News. Netanyahu a afirmat că politicienii francezi nu s-ar fi pregătit „la timp” și că „au renunțat”, fără să ofere detalii concrete despre măsuri sau despre baza acestor acuzații. Întrebat ce sfat ar da Franței, Netanyahu a spus că ar trebui să „se apere”, să nu urmeze o politică de „liniștire” și să „lupte împotriva extremiștilor”. El a adăugat că i-ar fi transmis președintelui Emmanuel Macron , după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, că dacă nu sunt combătuți „acolo”, vor ajunge „la Paris”, afirmând că „exact asta se întâmplă acum”. Publicația notează că Netanyahu nu a prezentat dovezi pentru această legătură. Contextul din Franța: violențe, pagube și măsuri de ordine publică În weekend, în Franța au avut loc revolte violente la marginea unor demonstrații împotriva costului ridicat al vieții și a problemelor din sistemul de educație. Conform informațiilor citate, mii de magazine au fost jefuite, primării și secții de poliție au fost atacate, iar mai multe clădiri au fost incendiate. Ca reacție, luni au fost impuse interdicții de circulație pe timp de noapte în mai multe orașe mari, iar în Paris și în alte localități acestea au fost prelungite marți. Sunt anunțate noi proteste pentru sâmbătă, iar ministrul apărării Sébastien Lecornu a vorbit despre un dispozitiv de poliție „masiv”. Ce recunoaște guvernul francez Guvernul a admis „omisiuni” după violențe, în condițiile în care a raportat aproape 1.000 de membri ai forțelor de ordine răniți și 3.000 de magazine jefuite. Ministrul de interne Laurent Nuñez a descris situația drept o „pierdere a controlului” în mai multe mari orașe. În acest cadru, intervenția publică a lui Netanyahu mută discuția dinspre gestionarea ordinii publice spre o dispută politică pe tema extremismului, cu potențial de a complica dialogul bilateral pe securitate. [...]
China își extinde presiunea asupra Taiwanului prin sancțiuni și „zonă gri” maritimă , o combinație care poate ridica riscurile operaționale pentru transportul comercial din jurul insulei și, implicit, pentru lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit Ziarul Financiar . Beijingul își intensifică presiunea diplomatică asupra Taipeiului și își extinde tacticile maritime din așa-numita „zonă gri” – acțiuni care se opresc înaintea unui conflict armat deschis – într-o campanie pe care analiștii o descriu drept o încercare de a izola Taiwanul și de a-și afirma controlul asupra teritoriului insulei. Sancțiuni și blocaje de vizite: presiune pe relațiile externe ale Taiwanului Săptămâna trecută, China a impus sancțiuni ministrului comunicațiilor din Paraguay și ministrului de externe din Belize, motivând că aceștia au vizitat Taipei și s-au întâlnit cu oficiali taiwanezi. Măsura este prezentată ca un pas fără precedent îndreptat împotriva aliaților Taiwanului, potrivit Financial Times, citat de Ziarul Financiar. În paralel, reprezentanții Taiwanului se confruntă cu obstacole suplimentare la deplasările externe. În aprilie, Seychelles, Mauritius și Madagascar au blocat zborul care îl transporta pe președintele Lai Ching-te spre Eswatini, ceea ce a dus la anularea unei vizite – prima situație de acest tip pentru Taipei, din cauza lipsei accesului la spațiul aerian. Lai a ajuns ulterior în Eswatini luna următoare, „potrivit unor relatări”, zburând în secret cu avionul regelui. „Zona gri” pe mare: mai mulți actori și interferențe cu nave comerciale În apele din estul Taiwanului, China a sporit manevrele navelor pazei de coastă și ale altor nave guvernamentale, parte din activitățile de „zonă gri”. Analiștii apreciază că, luate împreună, aceste acțiuni urmăresc să rupă Taiwanul de puținii aliați rămași și să demonstreze jurisdicția Beijingului asupra insulei. William Yang, analist senior pentru Asia de Nord-Est la Crisis Group , a descris această dinamică drept o campanie de presiune intensificată, menită să izoleze Taiwanul și să limiteze relațiile pe care „puterile de mijloc” și statele mai mici le au cu Taipei. „Toate acestea sunt forme ale campaniei de presiune intensificate de Beijing, care urmărește izolarea internațională a Taiwanului și limitarea relațiilor pe care puterile de mijloc și statele mai mici le au cu Taipei.” În iunie, Ministerul Transporturilor din China a anunțat o operațiune specială de aplicare a legii pe mare și de cartografiere a fundului mării, cu participarea mai multor instituții, inclusiv paza de coastă. Pentru prima dată, paza de coastă chineză a „inspectat de la distanță” nave aflate în apele din estul Taiwanului. Presa de stat chineză a prezentat operațiunea ca pe o modalitate de a crea un „model de guvernanță în apropierea țărmului” în apele din jurul Taiwanului, menit să arate statelor străine că China exercită jurisdicție asupra zonei, potrivit unei note de cercetare semnate de Erik Green ( International Institute for Strategic Studies ), citată în articol. Green a mai precizat că patrulele au continuat cel puțin până luna trecută. Ministrul adjunct de externe al Taiwanului, Chen Ming-chi, a spus că navele chineze interferează cu navele comerciale taiwaneze și a avertizat asupra riscurilor de escaladare. „Nu contribuie la menținerea păcii și stabilității. Exercițiile lor se apropie tot mai mult. Cred că este periculos.” Context: presiunea s-a intensificat după preluarea mandatului de către Lai Guvernul Partidului Comunist Chinez revendică suveranitatea asupra Taiwanului și a amenințat că va prelua insula prin forță dacă Taipei se opune, cerând în același timp altor state să nu recunoască Taiwanul ca națiune suverană. Ofensiva diplomatică și exercițiile militare chineze s-au intensificat de când Lai Ching-te a preluat președinția, în 2024, lider pe care China îl consideră „un separatist periculos”. Odată cu sancțiunile anunțate săptămâna trecută, China a avertizat cele 12 state care întrețin relații oficiale cu Taiwanul să nu se lase „manipulate și folosite de forțele separatiste”. Ministerul de Externe de la Taipei a condamnat decizia, afirmând că Beijingul nu are dreptul să intervină în relațiile diplomatice ale Taiwanului. [...]
Schimbul de trupuri ale militarilor căzuți rămâne unul dintre puținele canale funcționale de coordonare între Rusia și Ucraina , într-un nou episod relatat de Agerpres : Ucraina a primit 252 de trupuri, iar Rusia 25, operațiunea având loc la punctul de trecere Novaia Guta , la granița dintre Belarus și Ucraina. Agenția ucraineană responsabilă de aceste schimburi a precizat că a primit 252 de trupuri „care, potrivit părții ruse, aparțin unor militari ucraineni”, urmând ca acestea să fie identificate. Moscova a anunțat, la rândul său, că a recuperat trupurile a 25 de soldați. Ambele părți au mulțumit Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru sprijinul acordat în derularea operațiunii. Discrepanța de raport și explicația invocată Vladimir Rogov, președintele comisiei de resort din cadrul Camerei Civice a Rusiei, a susținut pe Telegram că raportul este „practic același ca în luna septembrie”, indicând un raport de 1:10. În septembrie, potrivit aceleiași relatări, Ucraina a primit 252 de trupuri, iar Rusia 23. În material se arată că această diferență este atribuită, în general, avansurilor teritoriale ale forțelor ruse, în timp ce trupele ucrainene nu au reușit întotdeauna să recupereze trupurile celor uciși în timpul retragerii. Belarus, coridor pentru operațiuni umanitare Tot joi, mai multe familii ruse și ucrainene s-au reunit după ce au trecut granița dintre Belarus și Ucraina în ambele direcții, potrivit agenției belaruse oficiale BELTA, preluată de EFE. Conform BELTA, 11 persoane au călătorit din Rusia în Ucraina pentru a se reuni cu familiile lor, iar trei s-au întors din Ucraina în Rusia. Agenția belarusă a mai precizat că este vorba în principal despre persoane în vârstă și cu mobilitate redusă, iar coridorul umanitar a fost organizat la punctul de control Novaia Guta, folosit curent pentru astfel de tranzite. Luna trecută, potrivit exemplului citat, 15 persoane au ajuns în Ucraina din Rusia, iar trei s-au întors în Rusia. [...]
Volodimir Zelenski cere menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și rachete antiaeriene mai performante , avertizând că orice relaxare a presiunii economice ar întări capacitatea Moscovei de a continua războiul, potrivit Antena 3 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor dintre Kiev și Washington, după decizii atribuite lui Donald Trump privind sancțiunile și accesul la servicii critice pentru Ucraina. Într-un interviu acordat CNN la Kiev, Zelenski a spus că disputele recente cu Trump „nu sunt personale”, dar a insistat că ridicarea sancțiunilor ar avea un efect direct: ar consolida poziția lui Vladimir Putin. În același timp, liderul ucrainean a cerut „rachete mai bune” pentru apărarea aeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare care limitează capacitatea Ucrainei de a doborî rachete balistice, chiar dacă primește avertizări privind atacurile. Sancțiunile, linia roșie a Kievului Zelenski a legat explicit eficiența sancțiunilor de echilibrul de putere din război și a respins ideea relaxării lor, în contextul în care Trump ar fi suspendat unele sancțiuni, decizie care a atras critici inclusiv din propriul partid, notează articolul. „Cred că, dacă ridicăm sancțiunile, îl vom face mai puternic. Nu este ceva personal între mine și președintele Trump și, desigur, sunt împotriva oricărei ridicări a sancțiunilor.” Tot în acest context, Zelenski l-a acuzat pe Trump că este „de partea greșită a istoriei”, după ce acesta a anunțat un acord pentru achiziționarea de combustibil rusesc, ceea ce ar răsturna eforturile internaționale de izolare a Rusiei. Negocieri și „înghețarea” frontului, fără cedări teritoriale Președintele ucrainean a făcut aluzie la posibilitatea „înghețării” actualelor linii ale frontului pentru un armistițiu care să oprească uciderile și să permită discuții, dar a exclus cedarea de teritorii și recunoașterea zonelor ocupate ca parte a Rusiei. „Pământul nostru este foarte important pentru că este vorba despre oameni. Nu este vorba despre kilometri.” În paralel, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , a discutat timp de trei ore cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, iar Putin a acceptat organizarea unor discuții în noiembrie, fără detalii concrete, potrivit informațiilor din articol. Zelenski a spus că întâlnirea sa de la Oslo a fost „productivă”, dar că nu este convins de angajamentul lui Putin față de pace. Presiune militară și fricțiuni operaționale: Starlink /Starshield și interceptoarele Articolul menționează că accesul forțelor ucrainene la Starlink (serviciu de internet prin satelit operat de compania lui Elon Musk) a fost restricționat. Zelenski a afirmat că schimbul de informații ar fi fost restabilit, însă Starshield (varianta de nivel militar a SpaceX) „nu a fost încă restabilit pe deplin”. În același timp, Rusia a lansat „sute de drone și rachete balistice” asupra Ucrainei în cursul nopții, în pofida afirmației lui Trump că administrația sa este „mai aproape ca niciodată” de soluționarea războiului. Miza imediată pentru Kiev, așa cum o formulează Zelenski, rămâne dublă: menținerea sancțiunilor pentru a limita resursele Rusiei și accelerarea livrărilor de capabilități antiaeriene, într-un moment în care intensitatea atacurilor pune presiune pe apărarea Ucrainei. [...]
România și SUA vor să împingă Parteneriatul strategic spre investiții, nu doar spre securitate , după discuțiile de joi dintre ministrul de Externe Dan Neculăescu și ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg , potrivit News . Mesajul central: pe lângă aprofundarea cooperării în apărare și securitate, cele două părți urmăresc „extinderea pilonului economic” prin proiecte reciproc avantajoase. Ministrul a transmis pe platforma X că a avut „un schimb de opinii substanțial” despre următorii pași ai Parteneriatului strategic și a indicat explicit direcția economică drept prioritate complementară agendei de securitate. „Avem un obiectiv comun clar: aprofundarea cooperării noastre strânse în domeniul apărării şi securităţii şi extinderea pilonului economic prin proiecte reciproc avantajoase.” În același context, Dan Neculăescu a mai afirmat că „legătura transatlantică este esențială” și că România va continua să acționeze pentru „a transforma NATO 3.0 în realitate”, formulare care sugerează o agendă de adaptare a Alianței la noile condiții de securitate, fără ca articolul să detalieze măsuri concrete. Guvernul: investițiile americane, pe agenda discuțiilor Tot joi, premierul Luca Niculescu l-a primit la Palatul Victoria pe ambasadorul Darryl Nirenberg. Șeful Guvernului a spus că relația cu SUA este „o prioritate fundamentală”, depășind cadrul formal al parteneriatului strategic. Potrivit informațiilor din articol, discuțiile au vizat: securitatea României și importanța prezenței militare americane, pe care premierul a mulțumit-o și a spus că își dorește să o vadă consolidată; necesitatea de a face „mai mult” pentru a atrage investiții americane în România, punct asupra căruia părțile au convenit. Din datele disponibile în sursă nu reiese un calendar, o listă de proiecte sau ținte de investiții, însă semnalul politic este că Bucureștiul încearcă să echilibreze agenda bilaterală, astfel încât componenta economică să capete greutate comparabilă cu cea de securitate. [...]
China și Rusia își aliniază public pozițiile împotriva „ingerințelor externe” în Eurasia , într-un mesaj politic care poate influența climatul de securitate și, implicit, predictibilitatea economică în regiune, potrivit Economica . Documentul comun publicat de agenția chineză Xinhua, în contextul vizitei premierului Li Qiang în Rusia, afirmă că Beijingul „sprijină Rusia” în menținerea securității și stabilității, precum și a „suveranității și integrității sale teritoriale”, opunându-se „oricărei ingerințe a forțelor externe în afacerile interne ale Rusiei”. Li Qiang s-a întâlnit miercuri la Sankt Petersburg cu premierul rus Mihail Mișustin și cu președintele Vladimir Putin. În aceeași zi, Putin l-a primit în același oraș pe emisarul american Steve Witkoff, într-un moment de intensificare a contactelor diplomatice pe fondul războiului din Ucraina, notează Agerpres . Mesajul central: „ingerințele externe” ca factor de instabilitate În comunicatul comun, China și Rusia susțin că „se vor sprijini întotdeauna cu fermitate” în chestiuni care țin de „interesele fundamentale” ale fiecăreia. Totodată, documentul indică drept principală cauză a instabilității din Eurasia „ingerințele externe distructive”, formulare care, potrivit textului, poate fi aplicată mai multor focare de tensiune, inclusiv Ucrainei și Iranului. Posibilă întâlnire trilaterală în noiembrie, în China Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a vorbit după aceste întrevederi despre o posibilă reuniune între Vladimir Putin și președinții SUA și Chinei, Donald Trump și Xi Jinping, în China, în noiembrie, în marja unui summit internațional la Shenzhen. Ușakov a declarat că partea chineză, ca gazdă a summitului APEC, „se ocupă de pregătirea” întâlnirii. [...]
