Știri
Știri din categoria Externe

Benjamin Netanyahu admite că poartă o parte din vină pentru eșecurile de securitate din 7 octombrie 2023, dar încearcă să mute centrul dezbaterii către deciziile luate după atac și către forma anchetei care ar urma să stabilească responsabilitățile, potrivit Digi24. Miza este una de guvernanță și control instituțional: cine conduce investigația și cu ce autoritate, într-un moment în care o parte importantă a societății israeliene cere o comisie de anchetă de stat.
Declarațiile apar într-un interviu pentru „60 Minutes” (CBS), într-o secțiune înregistrată fără microfon, care nu a fost difuzată și este disponibilă doar în transcrierea completă, relatează The Times of Israel.
Întrebat de ce alți responsabili de securitate au demisionat sau au fost demişi, iar el nu, Netanyahu a spus că unele plecări au fost legate de expirarea mandatelor și că doar „unul sau doi” ar fi susținut că și-au asumat responsabilitatea, dar a pus sub semnul întrebării ce înseamnă concret acest lucru.
În același context, premierul israelian a afirmat că responsabilitatea trebuie analizată pe mai multe niveluri și că ea este împărțită în întregul aparat decizional:
„Să ne uităm la eșalonul politic, la eșalonul militar, la eșalonul de securitate. Să ne uităm la toți, și fiecare poartă o anumită responsabilitate. Da, de sus în jos, de la prim-ministru în jos.”
Netanyahu și-a reiterat propunerea pentru o comisie de anchetă numită politic, în locul unei comisii de anchetă de stat – descrisă ca cea mai înaltă formă de anchetă din Israel – pe care a refuzat să o formeze.
Materialul notează că sondajele indică în mod constant sprijinul unei majorități clare a israelienilor pentru o comisie de stat. În plus, Netanyahu ar fi susținut în 2022 o astfel de anchetă privind conduita guvernului anterior. Cu toate acestea, guvernul nu a aprobat încă nicio anchetă, la peste 2,5 ani după atacul din 7 octombrie 2023.
Premierul a susținut că „adevărata problemă” nu este doar ce a precedat atacul, ci ceea ce a urmat, prezentând drept prioritate acțiunile de după 7 octombrie și invocând o strategie „sistematică” pe mai multe „fronturi” împotriva unui „val de teroare” asociat Iranului.
În termeni practici, această repoziționare menține deschis conflictul intern privind mecanismul de investigare: o comisie de stat ar avea o greutate instituțională mai mare, în timp ce o comisie numită politic ar oferi guvernului un control mai direct asupra cadrului și concluziilor anchetei.
Recomandate

Benjamin Netanyahu vrea să reducă la zero componenta financiară a sprijinului militar american pentru Israel , o schimbare care ar putea redesena pe termen mediu relația bugetară dintre cele două state și ar pune presiune pe finanțarea apărării israeliene, potrivit Economica . Într-un interviu la emisiunea „60 Minutes” a CBS News, Netanyahu a spus că își propune „să reducă la zero sprijinul financiar american, componenta financiară a cooperării militare” dintre SUA și Israel. El a susținut că este „absolut” momentul potrivit pentru o posibilă „resetare” a relației financiare SUA–Israel și că vrea să înceapă demersul imediat, fără să aștepte următorul Congres. Miza financiară: ajutor anual de 3,8 miliarde de dolari Netanyahu a indicat că Israelul primește anual aproximativ 3,8 miliarde de dolari (aprox. 17,5 miliarde lei) ca ajutor militar din partea Statelor Unite, conform Agerpres. Totodată, SUA au fost de acord să livreze Israelului un total de 38 miliarde de dolari (aprox. 175 miliarde lei) ca ajutor militar în intervalul 2018–2028. Context politic: sprijinul din SUA s-a erodat după războiul din Gaza Deși ajutorul militar pentru Israel a beneficiat mult timp de un consens bipartizan în Congresul american, sprijinul legislatorilor și al opiniei publice s-a diminuat de la izbucnirea războiului din Gaza , în octombrie 2023, mai notează aceeași sursă. În acest context, intenția lui Netanyahu de a „reseta” relația financiară cu Washingtonul capătă o dimensiune politică internă în SUA, pe lângă cea bugetară. [...]

Benjamin Netanyahu spune că războiul cu Iranul nu e încheiat, iar miza rămasă este „retragearea” uraniului îmbogățit , potrivit HotNews , care citează un extras dintr-un interviu acordat postului CBS. Mesajul indică faptul că, din perspectiva Israelului, obiectivul operațional se mută de la lovituri militare la controlul efectiv al materialelor nucleare și al infrastructurii de îmbogățire. Netanyahu a afirmat că războiul „a permis îndeplinirea multor lucruri”, dar „nu s-a terminat”, deoarece „rămân încă materiale nucleare – uraniu îmbogățit – care trebuie retrase din Iran”. În aceeași logică, premierul israelian a spus că mai există și „instalații de îmbogățire” care trebuie „destructurate”. Întrebat cum ar putea fi „extras” uraniul din Iran, Netanyahu a răspuns că Israelul ar urma să meargă „acolo” și să îl ia. „O să mergem acolo şi o să-l luăm.” Ce schimbă declarația: de la conflict la o problemă de control și implementare Dincolo de retorică, declarația mută accentul pe o chestiune concretă: cine și cum ar putea pune mâna pe stocurile de uraniu îmbogățit și cum ar fi neutralizate instalațiile de îmbogățire. În termeni operaționali, asta sugerează că Israelul condiționează ideea de „final” al războiului de o acțiune fizică asupra materialelor și infrastructurii, nu doar de degradarea lor prin atacuri. Netanyahu a legat această posibilă acțiune de un eventual acord și de o implicare americană, invocând o discuție cu președintele Donald Trump. „Dacă ajungem la un acord, o să mergem acolo şi o să-l luăm. De ce nu? E cea mai bună soluţie.” Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile HotNews relatează că declarațiile provin dintr-un extras al interviului difuzat duminică. Nu sunt oferite detalii despre cadrul unui posibil „acord”, despre mecanismul concret de „retrageare” a uraniului sau despre calendar, astfel că rămâne neclar în ce condiții ar putea fi implementată o astfel de operațiune și cine ar participa efectiv. [...]

Escaladarea din sudul Libanului și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șocuri pe rutele energetice , în timp ce Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la un plan american de încheiere a războiului, aflat în ziua 72, relatează Al Jazeera . Israelul a lovit sâmbătă cel puțin 24 de persoane într-un val de atacuri în Liban, deși un armistițiu intrat în vigoare luna trecută „pare să se mențină” între Iran și SUA, în pofida unor ciocniri navale în apropierea Strâmtorii Hormuz. Avioane israeliene au vizat peste 10 localități din sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat că a lovit în weekend peste 40 de „situri de infrastructură” aparținând Hezbollah . Pe fondul acestei dinamici, SUA așteaptă răspunsul Iranului la cea mai recentă propunere de a pune capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american Donald Trump a spus vineri târziu că se aștepta să primească răspunsul „în acea noapte”, însă până duminică Teheranul nu transmisese un răspuns, potrivit informațiilor prezentate. Strâmtoarea Hormuz: incidente maritime și primele tranzite de LNG din Qatar de la începutul războiului În zona Strâmtorii Hormuz, un vrachier a raportat că a fost lovit de un „proiectil necunoscut” la 23 de mile nautice (aprox. 43 km) nord-est de Doha, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations. Totodată, datele MarineTraffic indică faptul că un petrolier din Qatar care transportă gaz natural lichefiat (LNG) a traversat strâmtoarea în drum spre Pakistan și se afla duminică în Golful Oman. Călătoria este descrisă drept primul tranzit al unei nave qatareze de LNG prin Hormuz de când SUA și Israel au lansat războiul pe 28 februarie. Marea Britanie a mai anunțat că va trimite un distrugător în Orientul Mijlociu înaintea oricărei misiuni internaționale de protejare a navigației în Strâmtoarea Hormuz, o inițiativă care ar urma să fie condusă de Regatul Unit și Franța și separată de desfășurarea militară americană din regiune. Mesaje de descurajare și măsuri de securitate în Golf În Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va viza obiective americane din Orientul Mijlociu și „nave inamice” dacă petrolierele sale sunt atacate, potrivit presei iraniene. Separat, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat că orice țară care aplică sancțiunile SUA împotriva Teheranului va „întâmpina cu siguranță dificultăți” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției Tasnim. În Golf, Bahrain a anunțat sâmbătă arestarea a 41 de persoane despre care spune că fac parte dintr-un grup afiliat IRGC, iar Emiratele Arabe Unite au transmis „solidaritate deplină” cu Bahrainul în acest caz. Diplomație: Pakistan, Qatar și Rusia, pe fundalul așteptării răspunsului Iranului Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a declarat că Islamabadul își va continua eforturile de mediere între SUA și Iran. În paralel, premierul Qatarului s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, iar anterior cu vicepreședintele JD Vance, discuțiile vizând securitatea regională și eforturile de detensionare. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea ca Moscova să supravegheze transferul și depozitarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Sudul Libanului: armistițiu fragil și presiune pentru acces umanitar Hezbollah a anunțat că a lovit duminică un buldozer israelian D9 în zona Khallat Raj, în apropiere de Deir Siryan, în sudul Libanului. La nivel european, comisarul UE pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, a cerut creșterea accesului umanitar în sudul Libanului, unde ostilitățile continuă în pofida armistițiului, subliniind că ajutorul „este pregătit”, dar nu ajunge suficient de des la cei care au nevoie. În Israel, zeci de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu și a operațiunilor militare din sudul Libanului, în timp ce Ministerul de Externe israelian a anunțat deportarea a doi activiști despre care spune că au fost „răpiți” de pe o flotilă cu destinația Gaza. Ce contează pentru economie și transporturi Din informațiile disponibile, tabloul combină două elemente cu impact direct asupra riscului operațional în regiune: intensificarea loviturilor în sudul Libanului și semnale de insecuritate maritimă în proximitatea Strâmtorii Hormuz, punct critic pentru transporturile de energie. În acest context, rămâne esențial răspunsul Teheranului la planul SUA, care ar putea influența dacă tensiunile se reduc sau se prelungesc. [...]

Presiunea pentru interdicții totale ale rețelelor sociale pentru minori riscă să mute costurile de conformare pe umerii platformelor și ai școlilor , în condițiile în care organizații de tineret cer reguli aplicate companiilor, nu blocaje generale, potrivit Mediafax , care citează Euronews. Mai multe guverne europene analizează limitarea accesului la platforme precum Instagram, TikTok sau Fortnite pentru utilizatorii sub 16 ani, argumentând că măsurile ar proteja copiii de conținut nociv și de dependență digitală. Tinerii implicați în dezbatere susțin însă că deciziile sunt luate fără consultarea celor direct afectați. De ce contează: reglementarea se mută de la utilizator la platformă În Franța, mișcarea de tineret Ctrl+Alt+Reclaim a încercat să influențeze proiectul de lege privind restricțiile pentru copiii sub 15 ani, trimițând amendamente senatorilor. Mesajul central: reglementarea platformelor ar fi mai eficientă decât blocarea accesului pentru minori. Activistul Thomas Yaqoubi Reboul spune că mulți adolescenți nu au realizat inițial amploarea restricțiilor propuse, iar reacția s-a schimbat când au înțeles că ar putea pierde accesul la platforme și jocuri folosite zilnic pentru socializare și comunicare. Potrivit activiștilor, rețelele sociale au ajuns să fie „unul dintre puținele spații publice accesibile gratuit” pentru tineri. „Platformele nu devin automat mai sigure la 18 ani” Lauren Bond, reprezentantă a organizației OBESSU, afirmă că elevii percep că responsabilitatea pentru siguranța online este transferată aproape integral asupra lor și că interdicțiile generale nu rezolvă problemele de funcționare ale platformelor. „Rețelele sociale nu devin automat mai sigure când cineva împlinește 18 sau 19 ani” Organizațiile de elevi cer investiții mai mari în educație digitală și introducerea de cursuri despre siguranța online în școli, ca măsură complementară sau alternativă la restricțiile de acces. Alternative propuse: acces gradual și aplicarea legilor UE În Țările de Jos, Niels Zagema, reprezentant al tinerilor într-un consiliu consultativ legat de președinta Comisiei Europene, spune că majoritatea tinerilor consultați nu susțin interdicțiile totale, deși recunosc riscurile dependenței digitale și ale consumului excesiv de conținut online. El propune un model gradual, cu introducerea treptată a copiilor în utilizarea tehnologiei, în funcție de vârstă. Separat, organizații de tineret susțin că Uniunea Europeană are deja instrumente pentru a controla platformele, dar aplicarea este insuficientă. Sunt invocate Digital Services Act și Digital Markets Act , care impun obligații mai stricte marilor companii tehnologice. Activista irlandeză Aisling Maloney argumentează că soluția ar fi reguli mai dure împotriva designului care creează dependență și a exploatării datelor personale, nu excluderea completă a tinerilor din mediul online. [...]

Europa riscă o dezindustrializare accelerată dacă nu reduce dependențele critice de China și nu își întărește instrumentele de protecție a pieței, pe fondul șocurilor energetice legate de escaladarea crizei din Iran, potrivit Libertatea . Avertismentul este formulat de Mark Leonard , director al Consiliului European pentru Relații Externe, într-un articol publicat de The Guardian. Dependențe industriale care pot deveni vulnerabilități strategice Leonard susține că Europa este „extrem de vulnerabilă” la dominația economică a Chinei, mai ales în componentele esențiale ale tranziției energetice: baterii, vehicule electrice, panouri solare și lanțuri de aprovizionare pentru energia eoliană, unde companiile chineze au poziții dominante. „Scara expunerii Europei la dominația Chinei este uluitoare.” În același registru, el indică dependențe cu relevanță directă pentru industrie și apărare: aproximativ 80% din lanțul global de aprovizionare cu drone ar proveni din China; 97% din magneziul folosit în industria europeană de apărare ar proveni din China. Potrivit lui Leonard, astfel de dependențe au fost deja folosite politic de Beijing. Riscul economic: „viitoarele Detroit” în Europa În lipsa unor tarife mai dure care să descurajeze exporturile ieftine din China și să stimuleze producția locală, Europa ar putea ajunge la o „dezindustrializare masivă”, avertizează Leonard. El dă ca exemplu regiunea Baden-Württemberg (unde sunt mărcile Mercedes și Porsche), care ar putea deveni „viitorul Detroit” al Germaniei – o referință la declinul industrial al orașului american. În același timp, textul notează că unii lideri europeni, precum Viktor Orbán și Pedro Sánchez, au mizat pe investiții chineze „masive”, însă acestea „nu s-au materializat”. Ce instrumente ar avea UE la dispoziție Soluția propusă de Leonard este o schimbare de strategie: protejarea pieței interne, investiții mari în tehnologii verzi, inteligență artificială și apărare, plus crearea de rezerve strategice de minerale critice. În plan de reglementare și comerț, el menționează: utilizarea „ bazookăi comerciale ” a UE (măsura anticoerciție), pe care guvernele ar fi evitat-o până acum; propunerea lui Clément Beaune, comisar francez pentru strategie și planificare, privind tarife de 30% pentru produsele chinezești (o poziție descrisă ca mai radicală decât linia oficială a guvernului francez); folosirea legislațiilor Digital Markets Act și Digital Services Act pentru a limita companii precum ByteDance, Tencent și Alibaba. În concluzia sa, Leonard leagă presiunea economică de contextul geopolitic mai larg, argumentând că, într-o lume de „non-ordine” (în care regulile „nu mai contează”), Europa ar trebui să își redefinească rapid strategia pentru a evita să devină mai săracă și mai puțin capabilă să se apere. [...]

Acuzațiile reciproce de încălcare a armistițiului de trei zile mențin blocat frontul diplomatic și prelungesc riscul operațional în regiune , în condițiile în care Kievul și Moscova reclamă atacuri în weekend, după încetarea focului anunțată de președintele american Donald Trump , potrivit Mediafax . Armistițiul a fost comunicat vineri de Trump, într-o postare pe Truth Social, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus duminică seara că, deși Rusia s-ar fi abținut de la atacuri aeriene și cu rachete „la scară largă”, luptele au continuat pe porțiuni ale frontului. „Cu alte cuvinte, armata rusă nu respectă nicio încetare a focului pe front și nici măcar nu încearcă în mod special să o facă”, a spus Zelenski, potrivit Reuters. Victime raportate în Ucraina și reacția Moscovei Oficiali ucraineni au raportat că trei persoane au fost ucise în atacuri cu drone rusești asupra zonelor din apropierea liniei frontului. Alte 15 persoane au fost rănite, dintre care opt în regiunea Harkov și șapte în regiunea Herson. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 57 de drone ucrainene în ultima zi și că a „răspuns cu aceeași monedă” pe câmpul de luptă. Negocierile susținute de SUA, în impas În același timp, negocierile de pace susținute de SUA între Kiev și Moscova sunt descrise ca fiind în impas, pe fondul reorientării atenției Washingtonului către Orientul Mijlociu, unde SUA și Israel au lansat un război împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. În lipsa unui mecanism credibil de verificare și aplicare a armistițiului, schimbul de acuzații reduce șansele ca încetarea focului să se transforme într-o pauză operațională reală și, implicit, într-un punct de relansare a discuțiilor politice. [...]