Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea din sudul Libanului și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șocuri pe rutele energetice, în timp ce Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la un plan american de încheiere a războiului, aflat în ziua 72, relatează Al Jazeera.
Israelul a lovit sâmbătă cel puțin 24 de persoane într-un val de atacuri în Liban, deși un armistițiu intrat în vigoare luna trecută „pare să se mențină” între Iran și SUA, în pofida unor ciocniri navale în apropierea Strâmtorii Hormuz. Avioane israeliene au vizat peste 10 localități din sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat că a lovit în weekend peste 40 de „situri de infrastructură” aparținând Hezbollah.
Pe fondul acestei dinamici, SUA așteaptă răspunsul Iranului la cea mai recentă propunere de a pune capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american Donald Trump a spus vineri târziu că se aștepta să primească răspunsul „în acea noapte”, însă până duminică Teheranul nu transmisese un răspuns, potrivit informațiilor prezentate.
În zona Strâmtorii Hormuz, un vrachier a raportat că a fost lovit de un „proiectil necunoscut” la 23 de mile nautice (aprox. 43 km) nord-est de Doha, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations.
Totodată, datele MarineTraffic indică faptul că un petrolier din Qatar care transportă gaz natural lichefiat (LNG) a traversat strâmtoarea în drum spre Pakistan și se afla duminică în Golful Oman. Călătoria este descrisă drept primul tranzit al unei nave qatareze de LNG prin Hormuz de când SUA și Israel au lansat războiul pe 28 februarie.
Marea Britanie a mai anunțat că va trimite un distrugător în Orientul Mijlociu înaintea oricărei misiuni internaționale de protejare a navigației în Strâmtoarea Hormuz, o inițiativă care ar urma să fie condusă de Regatul Unit și Franța și separată de desfășurarea militară americană din regiune.
În Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va viza obiective americane din Orientul Mijlociu și „nave inamice” dacă petrolierele sale sunt atacate, potrivit presei iraniene. Separat, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat că orice țară care aplică sancțiunile SUA împotriva Teheranului va „întâmpina cu siguranță dificultăți” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției Tasnim.
În Golf, Bahrain a anunțat sâmbătă arestarea a 41 de persoane despre care spune că fac parte dintr-un grup afiliat IRGC, iar Emiratele Arabe Unite au transmis „solidaritate deplină” cu Bahrainul în acest caz.
Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a declarat că Islamabadul își va continua eforturile de mediere între SUA și Iran. În paralel, premierul Qatarului s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, iar anterior cu vicepreședintele JD Vance, discuțiile vizând securitatea regională și eforturile de detensionare.
În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea ca Moscova să supravegheze transferul și depozitarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului.
Hezbollah a anunțat că a lovit duminică un buldozer israelian D9 în zona Khallat Raj, în apropiere de Deir Siryan, în sudul Libanului. La nivel european, comisarul UE pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, a cerut creșterea accesului umanitar în sudul Libanului, unde ostilitățile continuă în pofida armistițiului, subliniind că ajutorul „este pregătit”, dar nu ajunge suficient de des la cei care au nevoie.
În Israel, zeci de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu și a operațiunilor militare din sudul Libanului, în timp ce Ministerul de Externe israelian a anunțat deportarea a doi activiști despre care spune că au fost „răpiți” de pe o flotilă cu destinația Gaza.
Din informațiile disponibile, tabloul combină două elemente cu impact direct asupra riscului operațional în regiune: intensificarea loviturilor în sudul Libanului și semnale de insecuritate maritimă în proximitatea Strâmtorii Hormuz, punct critic pentru transporturile de energie. În acest context, rămâne esențial răspunsul Teheranului la planul SUA, care ar putea influența dacă tensiunile se reduc sau se prelungesc.
Recomandate
Iranul ridică miza pentru traficul prin Hormuz , avertizând că statele care aplică sancțiuni împotriva Teheranului „vor avea probleme” când navele lor tranzitează strâmtoarea, într-un moment în care incidentele maritime continuă să alimenteze riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global, potrivit CNN . Declarația îi aparține generalului de brigadă Amir Akraminia, purtător de cuvânt al armatei iraniene, citat de presa de stat. El a spus că, „de acum înainte”, țările care urmează SUA în aplicarea sancțiunilor „vor avea probleme” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz . De ce contează: risc operațional pentru transport și energie Strâmtoarea Hormuz este un punct de trecere critic pentru comerțul global, iar orice amenințare la adresa libertății de navigație se traduce, în practică, prin risc operațional pentru companiile de transport și pentru lanțurile de aprovizionare, inclusiv în energie. În același timp, avertismentul Teheranului vine pe fondul discuțiilor dintre mai multe state privind o inițiativă comună de protejare a transportului maritim în zonă. În acest context, Marea Britanie a anunțat că va desfășura o navă de război în Orientul Mijlociu, înaintea unei posibile misiuni de protecție a transportului în Strâmtoarea Hormuz. Incidente recente pe mare, în pofida armistițiului Pe lângă mesajul politic, fluxul de știri indică și evenimente care pot amplifica tensiunile în zonă. O navă de tip bulk carrier (transport vrac) a raportat că a fost lovită de un proiectil necunoscut în Golful Persic, în largul Qatarului, potrivit UK Maritime Trade Operations Center (UKMTO), agenție maritimă britanică. Incidentul a provocat un incendiu minor, stins ulterior, iar UKMTO a precizat că nu au fost raportate victime sau impact asupra mediului. Separat, CNN notează că imagini satelitare arată fum ieșind în continuare dintr-o navă sub pavilion iranian, la o zi după ce ar fi fost lovită de un avion de vânătoare american. Ce urmează În paralel, SUA așteaptă un răspuns de la Teheran la cea mai recentă propunere pentru încheierea conflictului, în timp ce state din regiune, inclusiv Qatar, cer soluționarea crizei „prin mijloace pașnice și dialog”, potrivit unei declarații qatareze citate de CNN. În lipsa unei dezescaladări, riscul pentru navigația comercială în jurul Hormuz rămâne ridicat, iar măsurile de protecție militară pot deveni mai vizibile în zonă. [...]
Iran a transmis, prin Pakistan , răspunsul la o propunere americană de încheiere a războiului , un pas procedural care poate debloca sau, dimpotrivă, poate bloca rapid următoarea rundă de negocieri, în funcție de reacția Washingtonului, relatează Al Jazeera . Potrivit agenției iraniene de stat IRNA , răspunsul Teheranului la propunerea SUA a fost trimis „prin mediatorul Pakistan”. În planul propus, prima etapă a negocierilor ar urma să se concentreze pe încetarea ostilităților. Din Islamabad, corespondentul Al Jazeera Kamal Hyder a spus că autoritățile pakistaneze au confirmat primirea răspunsului iranian și că următorul punct cheie este momentul în care documentul va fi transmis către SUA, urmat de reacția Washingtonului. Ce urmează și de ce contează pentru evoluția conflictului Faptul că Pakistanul confirmă primirea răspunsului indică intrarea discuțiilor într-o fază de „curierat diplomatic”, în care calendarul și formulările devin decisive: dacă mesajul ajunge rapid la partea americană și este considerat acceptabil, negocierile pot începe cu tema imediată a opririi luptelor; dacă nu, procesul poate intra în impas. În acest stadiu, informațiile disponibile nu includ conținutul răspunsului Iranului și nici o poziție oficială a SUA, astfel că miza imediată rămâne reacția Washingtonului după ce primește documentul. [...]
Administrația SUA caută o formulă rapidă de dezescaladare cu Iranul , iar Qatarul își consolidează rolul de canal de comunicare în negocieri, potrivit Adevărul . Secretarul de Stat Marco Rubio și emisarul special al Casei Albe Steve Witkoff s-au întâlnit sâmbătă, la Miami, cu premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, pentru a discuta perspectivele unei înțelegeri care ar putea duce la oprirea războiului cu Iranul, relatează Axios, citând două surse apropiate discuțiilor. Miza întrevederii a fost, potrivit acelorași surse, conturarea unui memorandum de înțelegere care să deschidă un proces de dezescaladare și să creeze baza unui acord mai amplu între Washington și Teheran. În paralel, mai multe state din regiune își coordonează eforturile pentru apropierea pozițiilor celor două părți. Qatarul, tot mai activ ca mediator În ecuația de mediere, Qatarul, Pakistanul, Egiptul, Turcia și Arabia Saudită își sincronizează demersurile diplomatice. Unul dintre interlocutorii citați de Axios a declarat: „Mediatorii fac apel la dezescaladare și la concentrarea asupra unei soluții negociate.” Axios mai notează că SUA și Iranul discută în prezent un document scurt care să consfințească oprirea ostilităților și să permită continuarea negocierilor politice într-un cadru mai larg, iar Qatarul și-a asumat un rol de mediere „tot mai activ”. Totuși, până în dimineața zilei de 9 mai, administrația americană aștepta încă un răspuns final din partea Teheranului. Deși Pakistanul este considerat oficial principalul intermediar între SUA și Iran de la începutul conflictului, sursele citate susțin că Doha desfășoară în paralel o activitate diplomatică discretă, iar la Casa Albă partea qatareză este percepută drept unul dintre cei mai eficienți interlocutori în comunicarea cu autoritățile iraniene. Coordonare regională și semnale care neliniștesc aliații SUA Înaintea întâlnirii de la Miami, premierul Qatarului a fost la Washington, unde a discutat cu vicepreședintele american J.D. Vance. Inițial, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani urma să revină direct la Doha, dar și-a schimbat programul și a plecat în Florida. În timpul vizitei, a avut și o convorbire telefonică cu ministrul saudit de Externe, pentru coordonarea eforturilor regionale de mediere. În același timp, Axios atrage atenția că decizii și declarații ale președintelui Donald Trump alimentează îngrijorări în rândul aliaților tradiționali ai Washingtonului, inclusiv prin reducerea prezenței militare americane în Germania, amenințări privind diminuarea efectivelor SUA în alte regiuni europene și încercări de a minimaliza recentele atacuri iraniene din Golful Persic. Publicația arată că, deși Washingtonul și Teheranul par să se apropie treptat de o posibilă ieșire din conflict, aceste poziții au reaprins temeri în Europa, Orientul Mijlociu și Indo-Pacific privind predictibilitatea SUA ca aliat într-o viitoare criză internațională. [...]
Qatarul a făcut primul pas spre deblocarea exporturilor de LNG din Golf , după ce un petrolier încărcat la Ras Laffan a tranzitat strâmtoarea Ormuz , un coridor-cheie pentru piața globală de energie, potrivit Antena 3 . Mișcarea este relevantă pentru prețuri și aprovizionare, într-un context în care fluxurile din regiune au fost puternic afectate de la finalul lunii februarie. Nava Al Kharaitiyat, care transporta gaze naturale lichefiate (LNG), „pare să fi tranzitat” strâmtoarea Ormuz și se află în Golful Oman, conform datelor de urmărire a navelor analizate de Bloomberg, citate în material. Următoarea destinație indicată de navă este Pakistanul. Tranzitul este prezentat drept un semnal „provizoriu” că livrările de energie ar putea fi reluate din Golful Persic, după ce zona a fost „în mare parte paralizată” de la sfârșitul lunii februarie. Datele mai arată că petrolierul ar fi folosit o rută nordică de-a lungul coastei iraniene, rută care, potrivit informațiilor citate, este în prezent aprobată de Teheran. De ce contează pentru piața energiei Înainte de conflict, regiunea primea, de regulă, aproximativ trei transporturi de LNG pe zi. Antena 3 notează însă că acest singur tranzit, deși notabil, rămâne doar o fracțiune din nivelurile de export de dinainte de război, ceea ce sugerează că revenirea la normal ar putea fi lentă sau incertă. Materialul mai arată că traversarea reușită vine după mai multe încercări anterioare ale Qatarului de a trece nave prin strâmtoare, încercări care s-au încheiat cu întoarceri din cauza preocupărilor de securitate. Context: blocajul Ormuz și efectele în Asia Potrivit articolului, „blocada efectivă” a strâmtorii Ormuz de către forțele americane și iraniene a redus semnificativ aprovizionarea globală cu LNG, ceea ce a dus la creșteri de preț și la penurii de energie în Asia. Qatar este un actor major în această piață: țara a produs anul trecut aproape o cincime din aprovizionarea mondială cu LNG, conform informațiilor din material. În același timp, Antena 3 menționează că cel puțin două petroliere ale Abu Dhabi National Oil Co . au traversat recent strâmtoarea, iar incapacitatea Qatarului de a-și transporta produsele a fost un factor important în perturbările pieței. Ce urmează Reluarea tranzitului este, deocamdată, un semnal punctual, nu o revenire completă a fluxurilor. În paralel, un vas militar din forțele navale britanice se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a fi pregătit să se alăture unei misiuni internaționale de protejare a navigației în strâmtoarea Ormuz, potrivit AFP și dpa, citate de Agerpres. [...]
Rusia ar fi propus livrarea a 5.000 de drone „cu fir” către Iran , într-un plan care vizează creșterea capacității Teheranului de a lovi ținte americane în Golful Persic, inclusiv prin atacuri „în roiuri”, potrivit Antena 3 . Miza operațională este o tehnologie descrisă ca fiind mai greu de contracarat prin război electronic, ceea ce ar putea complica apărarea antiaeriană și protecția forțelor navale în zonă. Informația este atribuită de Antena 3 unei relatări din The Economist , preluată de The Moscow Times, care citează un document al Direcției Principale de Informații a armatei ruse (GRU). Conform documentului, Vladimir Putin ar fi decis să sprijine Iranul și cu instructori, pentru a-i antrena pe iranieni să folosească aceste drone împotriva soldaților americani. Ce presupune planul descris Documentul citat ar indica faptul că planul Kremlinului ar include: furnizarea către Iran a 5.000 de drone cu rază scurtă de acțiune , ghidate prin fibră optică; un număr nespecificat de sisteme similare, dar ghidate prin satelit , cu rază mai lungă de acțiune. Antena 3 notează că dronele cu fibră optică sunt descrise ca „invulnerabile la războiul electronic”, adică mai puțin expuse bruiajului (interferențelor) care afectează, de regulă, legăturile radio dintre dronă și operator. Scenariul de utilizare: atacuri „în roiuri” și ținte navale Potrivit aceleiași relatări, o diagramă din document ar schița un mod de operare în care operatori iranieni, instruiți de ruși, ar lansa roiuri de 5–6 drone din poziții ascunse pentru a ataca nave amfibii de asalt americane . Documentul ar fi fost elaborat în primele săptămâni ale războiului declanșat în Iran, după atacurile asupra Teheranului din 28 februarie, într-un moment în care era luată în calcul și o posibilă invazie terestră americană. Antena 3 menționează că documentul ar fi inclus și o hartă a unor insule din largul coastelor Iranului, inclusiv insula Kharg, descrisă ca un terminal petrolier important. Resursa umană: operatori recrutați din studenți și grupuri aliate Conform documentului GRU citat, ar fi fost propusă recrutarea de operatori de drone din: rândul celor aproximativ 10.000 de studenți iranieni care studiază în Rusia; rândul tadjicilor; rândul alawiților – sirieni loiali fostului regim al lui Bashar al-Assad, refugiat între timp la Moscova, potrivit textului. Context: modernizarea dronelor Shahed Antena 3 mai arată că, la sfârșitul lunii martie, servicii de informații occidentale au raportat că Rusia se pregătea să trimită Iranului versiuni modernizate ale dronelor Shahed, descrise ca fiind mai bine adaptate războiului modern și capabile să își schimbe constant cursul, ceea ce ar face mai dificilă interceptarea lor de către apărarea antiaeriană. Informațiile provin dintr-un lanț de relatări bazat pe un document de informații menționat în presă; articolul nu indică o confirmare independentă publică a conținutului documentului sau a livrărilor efective. [...]
Mărturia din procesul OpenAI readuce în prim-plan riscurile de guvernanță și conflict de interese într-un ecosistem în care liderii din tehnologie combină influența corporativă cu relații personale greu de separat, potrivit Antena 3 . Într-un tribunal federal din Oakland (California), Shivon Zilis , fostă membră a boardului OpenAI, a vorbit despre relația neobișnuită cu Elon Musk și despre contextul în care au ajuns să aibă patru copii, pe fondul procesului prin care Musk încearcă să blocheze transformarea OpenAI într-o companie cu scop lucrativ . Zilis și Musk au depus mărturie în dosarul care vizează schimbarea structurii OpenAI, iar declarațiile ei conturează o relație personală care s-a intersectat cu poziții de conducere în companii din același cerc: Zilis l-a cunoscut pe Musk după ce acesta a devenit consilier la OpenAI în 2016 și a ocupat ulterior funcții de conducere și la Tesla și Neuralink. Ce a spus Shivon Zilis în instanță Potrivit mărturiei, în 2020 Musk i-a propus să îi doneze spermă, după ce ea i-a spus că își dorește să devină mamă. „Îmi doream foarte mult să fiu mamă, iar Elon mi-a făcut această ofertă în acea perioadă și am acceptat” Zilis a mai declarat că Musk îi încuraja pe cei din jur să aibă copii și observase că ea nu avea încă o familie. Ea a spus și că avusese o relație scurtă cu Musk cu aproximativ un deceniu înainte, însă în 2020 nu mai existau legături romantice între ei. Totodată, a invocat probleme de sănătate care i-ar fi schimbat planurile și ar fi determinat-o să renunțe la ideea unei familii „tradiționale”. Confidențialitate și implicații pentru conducerea OpenAI Un element relevant pentru guvernanța organizației este faptul că, inițial, cei doi ar fi convenit ca paternitatea lui Musk pentru primii doi copii să rămână „strict confidențială”, iar rolul lui în viața copiilor „nu urma neapărat să fie unul activ”. Ulterior, Zilis a spus că Musk participă activ la viața celor patru copii, iar familia petrece împreună câteva ore în fiecare săptămână. Zilis a afirmat că acordul de confidențialitate ar fi fost și motivul pentru care nu i-a spus imediat lui Sam Altman că gemenii născuți în 2021 erau copiii lui Musk. După ce informația a devenit cunoscută, Altman și președintele OpenAI, Greg Brockman, ar fi dorit ca Zilis să rămână în board, iar relațiile ar fi rămas bune cel puțin până în 2023. Zilis a părăsit consiliul de administrație în martie 2023, în perioada în care Musk lansa xAI, companie de inteligență artificială care dezvoltă un chatbot concurent pentru ChatGPT. Miza economică: trecerea OpenAI la model cu scop lucrativ și controlul Procesul readuce în discuție vechi dezbateri despre transformarea OpenAI într-o companie cu scop lucrativ, pe care conducerea o considera necesară încă din 2017 pentru a putea atrage investiții de „miliarde de dolari”, potrivit documentelor prezentate în instanță. În același dosar, emailuri prezentate în tribunal ar indica faptul că Musk ar fi dorit mai mult control asupra OpenAI, inclusiv locuri suplimentare în board și chiar integrarea companiei în Tesla. Într-un schimb de mesaje citat în instanță, Zilis ar fi scris că o astfel de mutare „ar rezolva imediat problema finanțării”. În final, Musk și ceilalți cofondatori (Sam Altman, Greg Brockman și Ilya Sutskever) nu ar fi ajuns la un acord, iar un email prezentat în proces ar indica drept motiv principal faptul că ceilalți lideri nu voiau ca Musk „să aibă control” asupra activității companiei. [...]
