Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu își reafirmă linia dură față de Iran, într-un moment în care SUA și Teheranul au început negocieri pentru un acord de pace, semnalând un potențial decalaj de strategie între aliatul israelian și efortul diplomatic american, potrivit Mediafax.
Premierul israelian a scris sâmbătă, într-o postare pe platforma X, că „Israelul, sub conducerea mea, va continua să lupte împotriva regimului terorist al Iranului și a aliaților săi”. Mesajul vine în aceeași zi în care, la Islamabad, au început negocierile dintre delegațiile Statelor Unite și Iranului pentru un „acord total de pace”.
Ulterior, într-un mesaj video publicat de biroul de presă al guvernului pe aceeași platformă, Netanyahu a susținut că Israelul a obținut „realizări istorice” în confruntarea cu Iranul, dar că acțiunile nu s-au încheiat.
„I-am lovit. Dar mai avem lucruri de făcut.”
Netanyahu a descris Iranul drept o amenințare persistentă și a afirmat că Teheranul ar fi încercat să construiască un „inel de încercuire” în jurul Israelului prin grupări armate din Gaza, Liban, Siria, Irak și Yemen.
În același mesaj, premierul israelian a afirmat că Iranul s-ar fi aflat „foarte aproape” de obținerea unei capacități nucleare militare și de dezvoltarea unui amplu program de rachete, vorbind despre riscul ca „mii și mii de rachete” să poată fi lansate zilnic asupra Israelului.
„Eu am dedicat o mare parte din viața mea pentru a preveni un singur lucru: ca acest regim al terorii să obțină o armă nucleară (...).”
Netanyahu a mai declarat că Israelul ar fi ajuns „într-un punct în care Iranul nu mai are o instalație funcțională de îmbogățire a uraniului”, dar a adăugat că Iranul ar încerca să-și reconstruiască aceste capacități, despre care spune că ar fi amplasate „foarte adânc, sub un munte înalt”.
Premierul israelian a afirmat că Statele Unite au luptat alături de Israel „umăr la umăr, aripă la aripă” timp de aproape 40 de zile împotriva unui „inamic comun”. El a invocat și o cooperare strânsă cu președintele Donald Trump, susținând că urmează să facă „pentru Statele Unite ceva fără precedent”, care „va schimba întregul echilibru de putere”, fără a oferi detalii.
În aceeași postare, Netanyahu l-a acuzat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan că „tolerează” Iranul și că ar fi responsabil pentru „masacrele” împotriva cetățenilor kurzi.
Din informațiile prezentate, negocierile SUA–Iran au început la Islamabad, în timp ce Netanyahu transmite că operațiunile Israelului împotriva Iranului și a aliaților săi vor continua. Materialul nu oferă detalii despre conținutul discuțiilor sau despre un calendar al acestora, nici despre măsuri concrete anunțate de Israel în perioada imediat următoare.
Recomandate
Declarația lui Netanyahu ridică miza negocierilor SUA–Iran aflate în desfășurare, pentru că descrie drept „anihilate” două capabilități strategice ale Teheranului, într-un moment în care Washingtonul și Iranul caută o ieșire negociată din conflict, potrivit Agerpres . Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat, într-un discurs televizat, că Israelul a „anihilat” programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului în campania de bombardamente desfășurată împreună cu SUA. El a mai susținut că războiul a slăbit conducerea Iranului și aliații săi regionali. „Am reușit să anihilăm programul nuclear și să anihilăm programul de rachete” ale Iranului. Declarația a fost făcută în timp ce în Pakistan au loc negocieri de pace americano-iraniene. Campania de bombardamente lansată pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului a fost suspendată miercuri, printr-un armistițiu valabil două săptămâni, interval în care părțile caută o încheiere negociată a conflictului. Ce se știe despre situația de pe teren, până la armistițiu În pofida „decimării” conducerii politice și militare iraniene în urma atacurilor aeriene, regimul de la Teheran a continuat până la intrarea în vigoare a armistițiului represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și asupra intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde puterea, potrivit informațiilor transmise. [...]
Negocierile directe SUA–Iran au intrat în faza tehnică, cu miză pe Strâmtoarea Ormuz și sancțiuni , după două sesiuni desfășurate sâmbătă la Islamabad și înaintea unei a treia runde așteptate în aceeași seară sau duminică, potrivit Agerpres . Surse diplomatice citate de EFE vorbesc despre semnale de „optimism”, în timp ce televiziunea de stat iraniană indică schimburi de documente între experți. Discuțiile sunt mediate de Pakistan și urmăresc depășirea armistițiului de două săptămâni intrat în vigoare miercuri, cu obiectivul unui acord mai larg. Un oficial pakistanez a descris atmosfera drept „cordială”, conform AFP. Ce s-a întâmplat la Islamabad și ce urmează Negocierile au început după un blocaj inițial generat de cereri suplimentare formulate de Iran. O sursă diplomatică pakistaneză a indicat că discuțiile au debutat la 16:55, ora locală (18:55, ora României), au continuat până în jurul orei 19:00 (21:00, ora României), au fost întrerupte pentru rugăciune și au fost reluate ulterior, inclusiv printr-o „cină de lucru” între echipele de negociere. Televiziunea de stat iraniană a anunțat că o a treia sesiune este așteptată sâmbătă seară sau duminică, iar agenția iraniană Tasnim susține că discuțiile ar putea continua și duminică, pe fondul unor detalii rămase nesoluționate. Casa Albă a transmis, în reacție la aceste informații, că discuțiile trilaterale SUA–Iran–Pakistan sunt „în desfășurare”. Mizele cu impact economic: Ormuz și regimul sancțiunilor Potrivit Tasnim, unul dintre punctele sensibile rămase în discuție este Strâmtoarea Ormuz, un culoar-cheie pentru transportul maritim, inclusiv energetic, iar partea iraniană ar urmări un „protocol pentru trecerea în siguranță a navelor”. În paralel, negocierile includ și tema ridicării sancțiunilor împotriva Iranului, menționată în contrapropunerea Teheranului, alături de reconstrucția postbelică a țării. Pe agenda medierii se află și găsirea unei soluții privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului — fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare — condiții prezentate ca esențiale pentru un acord de către SUA și Israel. Cine negociază Delegația SUA este condusă de vicepreședintele JD Vance, alături de emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Delegația iraniană este condusă de președintele parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, și de ministrul de externe Abbas Araqchi. Iranul a respins anterior un plan american în 15 puncte, pe care l-a calificat drept „excesiv”, și a transmis o contrapropunere în 10 puncte, prin intermediul Pakistanului. În acest stadiu, informațiile disponibile indică o trecere la schimburi de documente și la detalii tehnice, însă nu există încă un anunț privind un acord sau un calendar ferm pentru finalizarea negocierilor. [...]
Suspiciunile SUA că Beijingul ar putea trece de la sprijin „indirect” la livrări de armament către Iran ridică riscul unei escaladări cu efecte economice imediate, în special pe piața petrolului. Potrivit Antena 3 , serviciile secrete americane ar fi obținut informații că China ar fi trimis în ultimele săptămâni un transport cu sisteme de rachete portabile către Iran, pe fondul conflictului acestuia cu Statele Unite și Israel. Informațiile sunt atribuite unor oficiali americani și sunt prezentate în contextul în care The New York Times arată că Beijingul ar adopta „în secret” o poziție tot mai activă, după ce ar fi permis deja unor companii să transporte către Iran substanțe chimice, combustibil și componente ce pot fi folosite în producția militară. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz și dependența Chinei de petrol Miza economică centrală este legată de fluxurile de țiței prin Strâmtoarea Hormuz, rută critică pentru aprovizionarea globală. Oficialii americani citați spun că China este „puternic dependentă” de petrolul care trece prin Hormuz și, tocmai de aceea, ar fi interesată să nu facă nimic care să prelungească războiul. În același timp, aceeași sursă indică faptul că unii oficiali chinezi ar vedea în sprijinirea Teheranului o oportunitate de a slăbi poziția SUA. China este prezentată și ca principalul partener comercial al Iranului și cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Conform unui raport al Comisiei de Revizuire Economică și de Securitate SUA-China (organism creat de Congresul SUA), achizițiile chineze ar reprezenta aproximativ 90% din petrolul exportat de Iran, generând venituri anuale de „zeci de miliarde de dolari” pentru bugetul iranian și activitățile sale militare. Ce ar însemna o schimbare de linie: de la componente la arme „finite” Materialul notează că China a fost mult timp reticentă să trimită către Iran echipamente militare „finite”, însă în interiorul guvernului ar exista voci care ar dori ca Beijingul să permită companiilor sale să aprovizioneze direct forțele de securitate iraniene. Publicația citată în articol avertizează că, dacă guvernul chinez ar permite expedierea de rachete, acest lucru ar reprezenta o „escaladare semnificativă” și un semnal că cel puțin o parte a conducerii Chinei ar acționa pentru a crește costurile militare ale SUA în regiune. Context: Rusia, informații prin satelit și presiune cumulată asupra SUA În paralel, agențiile americane de informații ar fi obținut dovezi că Rusia a furnizat armatei iraniene informații specifice prin satelit, pentru a ajuta Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice să vizeze nave americane și instalații militare și diplomatice din Orientul Mijlociu. În evaluarea oficialilor americani, sprijinul cumulat din partea adversarilor SUA ar arăta o strategie de „creștere a costurilor” pentru Washington și de blocare a armatei americane într-un conflict prelungit. Reacția Beijingului și ce urmează pe agenda SUA–China Antena 3 amintește că CNN a relatat sâmbătă că China s-ar pregăti să trimită Iranului un transport de rachete în următoarele săptămâni, însă ambasada Chinei în SUA a respins acuzațiile. Declarația purtătorului de cuvânt Liu Pengyu este redată în articol: „China nu a furnizat niciodată arme niciunei părți implicate în conflict; informațiile în cauză sunt neadevărate.” Episodul apare într-un moment sensibil pentru relațiile bilaterale: președintele Donald Trump intenționează să călătorească luna următoare în China pentru o întâlnire cu Xi Jinping, summit așteptat să includă teme comerciale, tehnologice și militare, după ce a fost amânat din cauza războiului din Iran. [...]
Amânarea vizitei premierului Nawaf Salam în SUA expune fragilitatea decizională a Beirutului într-un moment în care se discută negocieri directe cu Israelul , pe fondul presiunii interne din partea Hezbollah și al intensificării loviturilor israeliene, potrivit Digi24 . Nawaf Salam a anunțat că își amână deplasarea „imminentă” la Washington și la Națiunile Unite, invocând nevoia de a rămâne la Beirut pentru a supraveghea activitatea guvernului. O sursă guvernamentală citată de CNN a indicat că premierul era așteptat în SUA în zilele următoare, după ce Israelul și-a exprimat disponibilitatea pentru negocieri directe cu Libanul. Negocieri sub egida SUA, contestate de Hezbollah Președinția libaneză a transmis că marți ar urma să aibă loc la Washington o întâlnire între reprezentanți libanezi, israelieni și americani, „pentru a discuta despre instaurarea unei încetări a focului și despre data începerii negocierilor” între Liban și Israel, sub egida Statelor Unite. În paralel, potrivit AFP, Hezbollah a reafirmat refuzul de a accepta negocieri directe cu Israelul, argumentând că acestea ar încălca „pactul (național), Constituția și legile”, în condițiile în care cele două state sunt oficial în stare de război de decenii. Un deputat al formațiunii, Hassan Fadlallah, a susținut că demersul ar amplifica diviziunile interne într-un moment în care Libanul ar avea nevoie de unitate. Pe aceeași linie, Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem iranian, a avertizat pe X că ignorarea „rolului” Hezbollah ar expune Libanul la „riscuri de securitate ireparabile”. Presiune în stradă și apel la evitarea escaladării interne La Beirut, câteva sute de susținători Hezbollah au protestat în fața sediului guvernului împotriva ideii de negocieri cu Israelul, fluturând steaguri ale partidului și steaguri iraniene. În același timp, Hezbollah și aliatul său, mișcarea Amal, și-au îndemnat simpatizanții să evite manifestațiile „în acest moment delicat”, invocând stabilitatea și evitarea diviziunilor interne. Intensificarea loviturilor și bilanțul victimelor Armata israeliană a anunțat că a vizat peste 200 de ținte ale Hezbollah în Liban în ultimele 24 de ore, inclusiv lansatoare de rachete. Ministerul libanez al Sănătății a raportat victime în sudul țării, inclusiv salvatori, și a denunțat atacuri „sistematice” asupra echipelor de intervenție. Potrivit unui bilanț oficial citat în articol, atacurile aeriene israeliene asupra Libanului au ucis 2.020 de persoane de la începutul războiului (2 martie) și au rănit 6.436. De ce contează Amânarea vizitei premierului sugerează că Beirutul intră în discuțiile de la Washington cu o marjă redusă de manevră politică internă, în timp ce presiunea militară crește. În acest context, orice calendar de negocieri riscă să fie influențat nu doar de dinamica regională (inclusiv armistițiul „fragil” dintre SUA și Iran menționat în articol), ci și de capacitatea autorităților libaneze de a gestiona opoziția internă și riscul de escaladare pe teren. Ce urmează, conform informațiilor disponibile: întâlnirea anunțată la Washington, programată pentru marți, ar trebui să lămurească dacă se poate ajunge la o încetare a focului și când ar putea începe negocierile Liban–Israel sub egida SUA. [...]
Emmanuel Macron cere Iranului să restabilească rapid libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru fluxurile energetice globale, și să folosească discuțiile de la Islamabad pentru o „dezescaladare durabilă”, potrivit Mediafax . Președintele Franței a anunțat pe rețeaua X că a discutat sâmbătă cu omologul său iranian, Massoud Pezeshkian, și i-a cerut să „profite de oportunitatea oferită de discuțiile lansate la Islamabad” pentru a deschide calea către „o dezescaladare durabilă” și „un acord exigent” care să ofere „garanții solide de securitate” pentru regiune, cu implicarea tuturor țărilor vizate. Strâmtoarea Ormuz, miza imediată: navigație și securitate regională Macron a subliniat „necesitatea ca Iranul să restabilească cât mai repede posibil libertatea și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz”, menționând că Franța este „gata să contribuie” la acest obiectiv. În același timp, liderul francez a insistat asupra „importanței respectării depline a armistițiului, inclusiv în Liban”. Contacte cu Turcia și Arabia Saudită, pe fondul discuțiilor trilaterale În contextul în care Statele Unite, Pakistanul și Iranul au început discuții trilaterale, Macron a mai discutat anterior cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, potrivit Le Figaro. Într-un alt mesaj pe X, Macron a spus că a convenit cu Mohammed bin Salman să rămână „în contact strâns” pentru a „contribui la dezescaladare, la libertatea navigației și la încheierea unui acord” în Orientul Mijlociu. El a reiterat și sprijinul pentru încetarea focului, care „trebuie respectată pe deplin” și „extinsă fără întârziere în Liban”, precum și necesitatea reluării „cât mai repede posibil” a unei navigații „complet libere și sigure” în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, armistițiul dintre Iran și Statele Unite a intrat sâmbătă în a patra zi, în timp ce vicepreședintele american JD Vance a sosit la Islamabad, împreună cu o delegație iraniană, pentru discuții directe la un nivel descris ca fără precedent între cele două țări de la Revoluția Islamică din 1979. [...]
Iranul își îngreunează accesul la intrările facilității nucleare subterane de la Isfahan , prin blocaje rutiere și astuparea tunelurilor, într-o mișcare care ar putea complica orice tentativă de intervenție la sol sau de confiscare a uraniului îmbogățit, potrivit The Jerusalem Post , care citează o analiză a Institute for Science and International Security bazată pe imagini satelitare de înaltă rezoluție. Institutul spune că a analizat imagini surprinse miercuri, în care apar „blocaje improvizate” relativ noi la toate cele trei intrări ale facilității subterane: diguri de pământ, grămezi de moloz și elemente ce par a fi garduri. Conform aceleiași analize, aceste blocaje au fost create la sau după 18 martie, deoarece în imagini din acea dată nu erau vizibile. Un element separat, cu potențial impact operațional, este că intrările tunelurilor — care duc către o facilitate despre care institutul suspectează că ar găzdui cea mai mare parte a uraniului îmbogățit al Iranului — ar fi fost umplute și acoperite cu pământ, fără semne că s-ar încerca redeschiderea accesului. Cum arată fortificarea celor trei intrări Potrivit institutului, fiecare acces a fost blocat în mod distinct: Intrarea sudică : drumul ar fi fost obstrucționat de două posibile blocaje, unul din material neidentificat și altul descris ca o grămadă de pământ lată de circa doi metri. În zonă au fost observate două mașini parcate, interpretate ca indiciu de monitorizare de securitate. Intrarea centrală : ar fi cea mai „întărită”. Un blocaj din pământ ar fi finalizat, iar altul în construcție, plus trei blocaje mai mici în apropierea unui punct de control de securitate preexistent. În plus, ar fi fost identificat un blocaj la intrarea către o structură adiacentă pe care institutul o presupune drept „nișă de utilități”, iar zona ar fi fost împrejmuită; în apropiere a fost observat și un utilaj, posibil folosit la mutarea pământului. Intrarea nordică : drumul principal ar fi blocat de o grămadă mare de pământ, iar o rută ocolitoare adiacentă ar fi închisă de încă două blocaje din pământ și moloz; porțile de gard preexistente din apropiere ar fi închise. De ce contează: întârziere și complexitate mai mare pentru acces Institutul apreciază că scopul probabil al blocajelor este să încetinească deplasarea în jurul intrărilor de la Isfahan și să facă „mai complexă” o potențială invazie la sol sau o operațiune de confiscare a uraniului îmbogățit. Deși, teoretic, grămezile de pământ și moloz ar putea fi îndepărtate cu echipamente adecvate, institutul avertizează că acest lucru ar crește semnificativ timpul necesar pentru a ajunge la facilitate. [...]
