Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu își reafirmă linia dură față de Iran, într-un moment în care SUA și Teheranul au început negocieri pentru un acord de pace, semnalând un potențial decalaj de strategie între aliatul israelian și efortul diplomatic american, potrivit Mediafax.
Premierul israelian a scris sâmbătă, într-o postare pe platforma X, că „Israelul, sub conducerea mea, va continua să lupte împotriva regimului terorist al Iranului și a aliaților săi”. Mesajul vine în aceeași zi în care, la Islamabad, au început negocierile dintre delegațiile Statelor Unite și Iranului pentru un „acord total de pace”.
Ulterior, într-un mesaj video publicat de biroul de presă al guvernului pe aceeași platformă, Netanyahu a susținut că Israelul a obținut „realizări istorice” în confruntarea cu Iranul, dar că acțiunile nu s-au încheiat.
„I-am lovit. Dar mai avem lucruri de făcut.”
Netanyahu a descris Iranul drept o amenințare persistentă și a afirmat că Teheranul ar fi încercat să construiască un „inel de încercuire” în jurul Israelului prin grupări armate din Gaza, Liban, Siria, Irak și Yemen.
În același mesaj, premierul israelian a afirmat că Iranul s-ar fi aflat „foarte aproape” de obținerea unei capacități nucleare militare și de dezvoltarea unui amplu program de rachete, vorbind despre riscul ca „mii și mii de rachete” să poată fi lansate zilnic asupra Israelului.
„Eu am dedicat o mare parte din viața mea pentru a preveni un singur lucru: ca acest regim al terorii să obțină o armă nucleară (...).”
Netanyahu a mai declarat că Israelul ar fi ajuns „într-un punct în care Iranul nu mai are o instalație funcțională de îmbogățire a uraniului”, dar a adăugat că Iranul ar încerca să-și reconstruiască aceste capacități, despre care spune că ar fi amplasate „foarte adânc, sub un munte înalt”.
Premierul israelian a afirmat că Statele Unite au luptat alături de Israel „umăr la umăr, aripă la aripă” timp de aproape 40 de zile împotriva unui „inamic comun”. El a invocat și o cooperare strânsă cu președintele Donald Trump, susținând că urmează să facă „pentru Statele Unite ceva fără precedent”, care „va schimba întregul echilibru de putere”, fără a oferi detalii.
În aceeași postare, Netanyahu l-a acuzat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan că „tolerează” Iranul și că ar fi responsabil pentru „masacrele” împotriva cetățenilor kurzi.
Din informațiile prezentate, negocierile SUA–Iran au început la Islamabad, în timp ce Netanyahu transmite că operațiunile Israelului împotriva Iranului și a aliaților săi vor continua. Materialul nu oferă detalii despre conținutul discuțiilor sau despre un calendar al acestora, nici despre măsuri concrete anunțate de Israel în perioada imediat următoare.
Recomandate
Vizita discretă a lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă sugerează o relație tot mai complicată cu Donald Trump , potrivit Al Jazeera , care citează evaluările diplomaților Jeffrey Feltman și Michael Ratney. Cei doi spun că premierul israelian a ales un profil public redus la Washington pentru a evita un „moment Zelenskyy” cu președintele SUA — o referință la riscul unei confruntări sau umiliri publice în fața camerelor, care ar putea amplifica tensiunile politice și diplomatice. În interpretarea lor, această prudență indică faptul că relația Netanyahu–Trump a devenit „din ce în ce mai complicată”, ceea ce poate limita spațiul de manevră al Israelului în discuțiile cu administrația americană și poate crește incertitudinea privind coordonarea bilaterală pe dosare sensibile. Schimbul integral de opinii este disponibil în emisiunea „This is America” a Al Jazeera, menționează publicația. [...]
Venezuela a convocat ambasadorul Iranului și a transmis o notă de protest, un semnal de tensiune diplomatică ce poate afecta cooperarea bilaterală construită în jurul energiei și al livrărilor de bunuri strategice , potrivit Agerpres . Ministerul venezuelean al Afacerilor Externe a anunțat, într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, că ambasadorul iranian la Caracas a fost chemat pentru a i se înmâna „o notă de protest” după declarații considerate „disprețuitoare și inadecvate” la adresa instituțiilor și autorităților din Venezuela. Autoritățile venezuelene nu au precizat, la solicitarea AFP, care sunt declarațiile vizate. Totuși, potrivit unei înregistrări video care circulă online, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi spus, referindu-se la negocierile cu SUA, că Iranul „nu este Venezuela”. De ce contează: risc de fricțiuni într-un parteneriat cu miză energetică Episodul este relevant deoarece Caracas și Teheran au menținut, timp de decenii, o cooperare descrisă ca importantă, inclusiv prin acorduri în domenii precum petrochimia, exploatarea minieră, sănătatea și educația, ale căror detalii nu au fost făcute publice. În plan practic, relația a avut și o componentă de sprijin în perioade de criză pentru Venezuela. Agerpres amintește că, în 2020, Iranul a trimis 1,5 milioane de barili de benzină către Venezuela , care traversa o criză economică și nu își putea rafina propriul petrol. Context: repoziționarea Caracasului după reluarea relațiilor cu Washingtonul Materialul plasează tensiunea într-un context politic mai larg: după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, de armata americană, președinta interimară Delcy Rodriguez a reluat relațiile diplomatice cu Washingtonul, rupte în 2019, și guvernează sub presiune americană. În acest cadru, observatori citați de Agerpres vorbesc despre o „tutelă americană”, iar negocieri între putere și opoziție ar urma să înceapă la 1 august, sub supervizare americană. [...]
Donald Trump își calibrează separat dosarele Ucraina și Orientul Mijlociu înaintea unor întâlniri distincte, marți, la Casa Albă, cu Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu, potrivit Mediafax . Agenda discuțiilor vizează, pe de o parte, procesul de pace dintre Rusia și Ucraina, iar pe de altă parte, războiul din Iran și negocierile regionale, într-un moment în care Washingtonul încearcă să gestioneze simultan două crize majore. Întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu ar urma să se concentreze pe războiul din Iran, pe „progresul negocierilor cu Libanul” și pe eforturile de extindere a Acordurilor Abraham , a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN, citat de Mediafax. Trump a admis că el și Netanyahu nu au „un acord deplin și complet” în privința Iranului, dar a susținut că rămân aliniați în linii mari. „Avem o mică diferență, dar destul de apropiată.” Ucraina: discuții despre procesul de pace În întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cei doi lideri vor discuta despre procesul de pace în curs dintre Rusia și Ucraina, potrivit aceluiași oficial. Mesajul transmis este unul de accelerare a demersurilor diplomatice. „Acum este momentul să punem capăt războiului.” Totodată, Trump a minimalizat luni acuzația lui Zelenski potrivit căreia Rusia ar furniza Iranului informații despre bazele militare americane, afirmând că nu crede că acest lucru s-a întâmplat „cu siguranță nu la nivel înalt”. Context: prezență comună la Washington Mediafax mai notează că atât Netanyahu, cât și Zelenski intenționează să participe marți la înmormântarea senatorului Lindsey Graham, programată la Washington. [...]
Ungaria pregătește reducerea voluntară a consumului industrial la orele de vârf după oprirea temporară a centralei nucleare de la Paks , pe fondul secetei și al scăderii record a nivelului Dunării, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Budapesta le va cere marilor consumatori de energie electrică – inclusiv producătorilor de baterii și companiilor din industria auto – să își reducă voluntar consumul între orele 17:00 și 22:00 în zilele caniculare, pentru a sprijini sistemul energetic național afectat de oprirea centralei, a declarat premierul Peter Magyar , potrivit Reuters, preluat de Agerpres. Premierul a spus că centrala atomoelectrică Paks își va opri activitatea începând de joi sau cel târziu de vineri. El a susținut că rețeaua electrică a Ungariei poate susține importuri care să compenseze producția pierdută prin suspendarea activității centralei nucleare. Totuși, Peter Magyar a avertizat că, începând de luni, situația ar putea deveni „critică”, odată cu un val de căldură care ar urma să crească cu aproximativ 20% cererea de electricitate la orele de vârf. În acest context, guvernul îndeamnă și populația să își diminueze consumul, nu doar consumatorii industriali. Centrala de la Paks are patru reactoare rusești, cu o capacitate totală de 2 gigawați, și și-a redus deja producția din cursul zilei de luni la mai puțin de 50% din capacitate. Pe fondul secetei, nivelul Dunării a scăzut la valori record în această săptămână, afectând și transporturile și croazierele fluviale. [...]
FIFA a deschis mai multe proceduri disciplinare împotriva Argentinei , iar sancțiunile posibile merg de la amenzi și restricții pentru suporteri până la suspendări pe mai multe meciuri pentru jucători, potrivit unei analize Al Jazeera . Miza imediată este una de reglementare: cazul poate aduce penalități sportive și obligații suplimentare de organizare și control al mulțimii pentru federația argentiniană. În centrul dosarului se află incidentele de la finala Cupei Mondiale 2026, câștigată de Spania cu 1-0 după prelungiri, dar și episoade din semifinală și acuzații legate de comportamentul fanilor pe parcursul turneului. Ce acuzații a formulat FIFA FIFA a deschis „numeroase” cazuri disciplinare împotriva Argentinei și a federației sale (AFA), care acoperă: acuzații de agresiune în urma încăierării de după finală, vizând doi jucători argentinieni și un membru al staffului tehnic; utilizarea unui eveniment sportiv pentru o demonstrație non-sportivă , după afișarea unui banner cu mesajul „Las Malvinas son Argentinas” („Malvinele sunt argentiniene”) în contextul disputei privind Insulele Falkland/Malvine; „cântece și gesturi discriminatorii” atribuite fanilor; aruncarea de obiecte din tribune în legătură cu mai multe meciuri. Finala, punctul critic: încăierarea și acuzațiile de agresiune Imaginea asociată turneului pentru Argentina, notează publicația, este bătaia de după fluierul final al meciului cu Spania. În acest context: Leandro Paredes este acuzat de trei fapte de agresiune ; Nahuel Molina are două acuzații pentru aceeași faptă; antrenorul secund Roberto Ayala este, la rândul său, acuzat de aceeași infracțiune disciplinară. Tot din episodul finalei derivă și acuzații de comportament nesportiv : Gavi (Spania), Molina și Thiago Almada sunt vizați pentru rolul lor în busculadă, conform Al Jazeera. Ce sancțiuni pot primi jucătorii și stafful Dacă acuzațiile de agresiune sunt confirmate, FIFA poate decide: suspendări pe mai multe meciuri pentru Paredes, cu posibilitatea unei interdicții mai lungi dacă sunt reținute „multiple acte de conduită violentă”; suspendare pentru Molina, probabil mai redusă decât în cazul lui Paredes; interdicție pe bancă sau suspendare de acces pe stadion pentru Ayala, pentru un anumit număr de meciuri. Pentru acuzațiile de comportament nesportiv (Almada și Gavi), sancțiunile ar putea fi mai ușoare — suspendări scurte sau avertismente — dacă nu sunt încadrate ca violență. Ce riscă federația: amenzi, restricții pentru suporteri și obligații de organizare În cazul AFA, opțiunile de sancționare descrise includ: amendă financiară semnificativă ; avertisment sau mustrare oficială ; obligația de a îmbunătăți controlul mulțimii și organizarea meciurilor ; măsuri aplicate și altor echipe naționale în trecut: meciuri cu porțile închise sau limitarea numărului de suporteri la competițiile FIFA. Poate fi Argentina exclusă de la viitoare Cupe Mondiale? Suspendarea de la viitoare ediții este „o opțiune” în arsenalul FIFA, dar este descrisă ca extrem de improbabilă . Totuși, analiza indică faptul că recidiva (în competiții continentale sau la viitoare turnee finale), în special pe componenta ce ține de echipă și suporteri, ar putea amplifica riscul unor sancțiuni mai dure. Ca precedent general, Al Jazeera amintește suspendarea cluburilor engleze din competițiile europene în anii ’80-’90, pe fondul violențelor repetate ale suporterilor, dar subliniază că nu a existat atunci o interdicție echivalentă pentru naționala Angliei la Cupa Mondială sau Campionatul European. [...]
UE înăsprește accesul la protecția temporară pentru bărbații ucraineni de vârstă militară , o schimbare de reglementare care mută o parte din presiunea administrativă de la „admiterea simplificată” către verificări și, în unele cazuri, către procedura de azil, potrivit Agerpres . Măsura a fost aprobată de țările UE la cererea Kievului și urmărește să excludă de la schema de protecție temporară persoanele care ar încerca să evite serviciul militar în contextul războiului Ucrainei împotriva Rusiei. Ce se schimbă, concret, în regulile de intrare Conform acordului, bărbații ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani vor putea beneficia de protecția temporară a UE doar dacă: și-au îndeplinit serviciul militar; sau au fost scutiți oficial. Schimbarea se aplică însă doar bărbaților care sosesc în Uniunea Europeană pentru prima dată. Implicația de reglementare: mai multă verificare, mai puțină „admitere automată” Până acum, refugiații de război din Ucraina au fost admiși în UE în baza Directivei privind protecția temporară, ceea ce a însemnat că cererile nu erau evaluate de la caz la caz. Acest mecanism a făcut obținerea protecției considerabil mai ușoară pentru ucraineni comparativ cu refugiații din alte țări. În viitor, bărbații care fug din Ucraina vor trebui să dovedească îndeplinirea obligațiilor militare prin: un pașaport cu ștampila de ieșire emisă de autoritățile ucrainene; sau un document care confirmă scutirea ori îndeplinirea obligațiilor de serviciu militar. Azilul rămâne posibil, dar cu șanse mai mici Noile reguli nu elimină dreptul de a solicita azil. Totuși, solicitarea de azil înseamnă, potrivit informațiilor citate, perspective „mult mai mici” de a obține protecție și un permis de ședere, comparativ cu protecția temporară. [...]
