Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu susține că Israelul a eliminat riscul unei invazii din partea Hezbollah, în urma operațiunilor militare desfășurate de la începutul războiului, potrivit Agerpres. Declarația a fost făcută duminică, în timpul unei vizite în sudul Libanului, cu o încărcătură operațională și politică: este prima deplasare a premierului israelian în zonă de la debutul conflictului, pe 2 martie, împotriva mișcării libaneze pro-iraniene.
Vizita și mesajul transmis indică o încercare de a consolida percepția de control asupra frontierei nordice și de a justifica, în plan intern și extern, eficiența acțiunilor armatei israeliene în raport cu amenințările venite dinspre Hezbollah.
Informațiile sunt relatate de AFP, preluate de Agerpres. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre contextul exact al vizitei și despre elementele invocate pentru susținerea afirmației nu sunt accesibile în materialul public.
Recomandate
Israelul riscă să iasă din parametrii armistițiului din Gaza , după ce premierul Benjamin Netanyahu a spus că a ordonat armatei să preia controlul asupra a 70% din Fâșie, deși acordul în vigoare din octombrie prevede o retragere în spatele unei „linii galbene”, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost surprinse într-o înregistrare difuzată de o televiziune israeliană, iar Netanyahu a afirmat că Israelul „controlează acum 60%” din teritoriul Fâșiei Gaza și că directiva sa este să se ajungă la 70%. În același context, el a spus: „În acest moment, ținem Hamas de gât”. Ce se schimbă față de armistițiul din octombrie Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, „sub presiunea SUA”, la doi ani de la declanșarea războiului început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. În termenii acordului, forțele israeliene ar trebui să se retragă în spatele unei „linii galbene” – linia de demarcație dintre zona controlată de Hamas și cea controlată de forțele israeliene – care ar lăsa Israelului controlul asupra „puțin peste 50%” din teritoriu. Afirmația premierului privind extinderea controlului la 70% indică o abatere de la această arhitectură a armistițiului și crește riscul de escaladare într-un moment în care Israelul și Hamas se acuză reciproc de încălcarea acordului, iar loviturile israeliene „continuă fără încetare”, conform informațiilor citate. Negocierile pentru faza a doua, blocate Prima fază a armistițiului a dus la eliberarea ultimilor ostatici din Gaza răpiți de Hamas, în schimbul palestinienilor deținuți de Israel. Trecerea la a doua fază – care ar trebui să însemne dezarmarea Hamas și o retragere progresivă a armatei israeliene – „bate pasul pe loc de săptămâni”, potrivit aceleiași surse. Netanyahu mai declarase pe 15 mai că armata și-a mărit controlul asupra Fâșiei Gaza, susținând atunci că Israelul ajunsese la 60% și adăugând: „Mâine, vom vedea”. Presiune umanitară în enclava rămasă sub control Hamas Potrivit articolului, peste două milioane de palestinieni din Gaza s-ar îngrămădi în zona aflată încă sub controlul Hamas, unde situația umanitară rămâne „catastrofală”, conform unui semnal de alarmă lansat la ONU pe 22 mai de trei ONG-uri internaționale, care acuză Israelul că nu își respectă obligațiile. În lipsa unor detalii suplimentare despre implementarea ordinului invocat de Netanyahu, rămâne de urmărit dacă armata israeliană va încerca efectiv să atingă pragul de 70% și cum va influența acest lucru negocierile pentru faza a doua a armistițiului. [...]
Armata israeliană anticipează că Iranul ar putea lovi mai dur frontul intern în următorul conflict , pe fondul incertitudinii legate de un posibil acord SUA–Iran care, potrivit evaluărilor militare, ar putea ocoli problema rachetelor balistice, relatează The Jerusalem Post . Comandamentul Frontului Intern (Home Front Command) din cadrul IDF a transmis că pornește de la premisa că Iranul își adaptează tacticile după fiecare confruntare și va reprezenta „o amenințare și mai mare” pentru teritoriul israelian atunci când cele două părți vor ajunge din nou în război. Deși nu există o dată pentru un viitor conflict, îngrijorarea este legată atât de riscul de pagube pe plan intern, cât și de parametrii unui acord negociat de administrația Trump. În evaluarea IDF, cea mai mare amenințare pentru frontul intern rămân rachetele balistice iraniene, descrise ca fiind „mari, rapide, precise și puternice”. Publicația notează că „toate indicii” arată că un eventual acord Trump–Iran ar ignora în mare parte sau complet această componentă, ceea ce complică planificarea de apărare civilă și nivelul de pregătire necesar. Incertitudine operațională: cât timp rămâne IDF în „regim de război” Această situație a lăsat IDF, în special Comandamentul Frontului Intern, într-o perioadă prelungită de incertitudine privind gradul de mobilizare: dacă trebuie să rămână pregătită pentru o revenire la „regim de război” sau dacă poate elibera o parte din personalul de rezervă din structurile de urgență, pentru a reveni la viața civilă. Comandamentul a precizat că planificase inițial un război de 30–60 de zile, însă, potrivit relatării, SUA – nu Israel – au influențat momentele de început, escaladare, pauză și încheiere ale conflictului. În plus, politica americană ar fi oscilat, Donald Trump impunând la un moment dat un plafon de patru săptămâni, apoi extinzându-l la șase săptămâni, pe fondul riscurilor persistente de reluare a luptelor după încetarea focului din 7 aprilie. Context: de ce pagubele din 2026 au fost mai mici decât în 2025 Potrivit IDF, pagubele suferite de Israel în războiul din 2026 au fost mai reduse decât în iunie 2025. Explicațiile invocate includ: îmbunătățirea apărării Israelului; implicarea mai mare a SUA în conflictul din 2026; decizia Iranului de a lansa mai multe rachete către Emiratele Arabe Unite și alte 11 state arabe și musulmane decât către Israel. În același timp, publicația consemnează că loviturile simultane ale Israelului și SUA asupra Iranului ar fi redus capacitatea Teheranului de a trage același volum de rachete, iar atunci când a făcut-o, peste 60% (iar „potrivit unora, mult mai mult”) dintre rachete au fost direcționate către alte țări, nu către Israel. În logica IDF, tocmai această combinație de factori – care ar putea să nu se repete identic într-un conflict viitor – alimentează temerea că Iranul ar putea reveni cu tactici și lovituri mai puternice asupra frontului intern israelian. [...]
ONU a inclus Serviciul Penitenciar Israelian pe lista sa pentru violență sexuală în conflicte, iar Israel a răspuns prin înghețarea relațiilor cu Biroul secretarului general. Informația, obținută în exclusivitate de The Jerusalem Post , ridică miza diplomatică într-un moment în care mecanismul ONU de monitorizare are consecințe reputaționale și politice pe termen de cel puțin un an pentru entitățile vizate. Potrivit publicației, Serviciul Penitenciar Israelian va fi inclus pe lista pentru 2026, alături de alte autorități israeliene care au intrat într-un „cadru de monitorizare” ce poate duce la includeri viitoare. O țară sau un grup armat rămâne pe lista secretarului general al ONU minimum un an; Hamas a fost adăugat în august 2025. Ce înseamnă includerea pe lista ONU și de ce contează Lista secretarului general vizează părți „suspectate credibil” de tipare de violență sexuală în conflicte armate. În cazul de față, materialul notează că decizia vine după evaluări ale reprezentantei ONU pentru violența sexuală în conflict, Pramila Patten, care au stabilit că există „motive rezonabile” ca Hamas să fi comis violuri și violență sexuală în timpul atacului din 7 octombrie și în perioada captivității ostaticilor în Gaza. În paralel, Israel susține că, după includerea Hamas, ar fi existat presiuni puternice asupra secretarului general pentru a include și Israel pe listă. Publicația amintește că, în august 2025, António Guterres a pus Israel „sub observație” pentru o posibilă includere, invocând „îngrijorări semnificative” privind presupuse tipare de abuz, acuzații pe care Israel le neagă. Reacția Israelului: înghețarea relațiilor cu Biroul lui Guterres În urma deciziei, Israel a anunțat înghețarea relațiilor cu Biroul secretarului general al ONU și anularea vizitei planificate în Israel a Pramilei Patten. Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a declarat pentru publicație că Israelul este pus „pe aceeași listă” cu Hamas și ISIS și a catalogat decizia drept o „rușine morală” și un colaps al credibilității ONU. „Secretarul general al ONU a pus Israelul pe aceeași listă neagră cu Hamas, ISIS și cele mai depravate organizații teroriste din lume.” Danon a mai spus că Israelul a cooperat cu ONU, a furnizat documente, date și răspunsuri detaliate la acuzațiile din rapoarte și proiecte transmise, invitând totodată personal ONU să viziteze țara și „să examineze” ceea ce Israel numește acuzații false. În pofida acestor demersuri, susține el, secretarul general a decis includerea. Context politic și presiuni interne la ONU Materialul plasează decizia și în contextul finalului de mandat al lui Guterres, care se încheie la 31 decembrie 2026, menționând că includerea are loc în timpul unei competiții pentru conducerea organizației. O sursă apropiată subiectului, citată de publicație, afirmă că Israelul vede mișcarea ca pe o încercare de „ultimă lovitură” a lui Guterres. Totodată, articolul indică o criză fiscală majoră la ONU, descrisă drept cea mai severă problemă de lichiditate din istoria de 80 de ani a organizației, alimentată de 1,56 miliarde de dolari (aprox. 7,2 miliarde lei) în cotizații neplătite de statele membre. Ecouri în presă și acuzații paralele Publicația notează că informația apare la puțin peste două săptămâni după ce The New York Times a publicat un articol de opinie semnat de Nicholas Kristof despre un presupus „tipar de violență sexuală” comis de actori israelieni (soldați, coloniști, anchetatori Shin Bet și, mai ales, gardieni de penitenciar). Ministerul israelian de Externe a calificat textul drept „una dintre cele mai grave calomnii” și a susținut că publicarea lui face parte dintr-o campanie menită să ducă la includerea Israelului pe lista secretarului general. În același context, articolul menționează o investigație independentă de doi ani a Comisiei Civile a Israelului privind violența sexuală și de gen comisă în timpul atacului din 7 octombrie și împotriva ostaticilor, care ar fi concluzionat că aceasta a fost „sistematică, răspândită și integrală” atacului. Ce urmează Pe termen scurt, înghețarea relațiilor cu Biroul secretarului general și anularea vizitei reprezentantei ONU indică o deteriorare operațională a dialogului instituțional. Pe termen mediu, includerea pe listă pentru minimum un an amplifică presiunea diplomatică și reputațională, în condițiile în care Israel contestă temeiul acuzațiilor și legitimitatea comparației cu organizații teroriste, iar ONU se află simultan într-o perioadă de tranziție de leadership și tensiuni bugetare. [...]
Spania își retrage sprijinul pentru întărirea apărării comerciale a UE față de China , complicând efortul Bruxelles-ului de a construi o linie comună înaintea unei dezbateri-cheie despre relația economică cu Beijingul, potrivit Politico . Ministrul spaniol al economiei și comerțului, Carlos Cuerpo, a declarat joi, la Berlin, că „nu a existat un sprijin politic specific pentru niciun non-paper în acest stadiu”, distanțând Madridul de o inițiativă condusă de Franța care urmărea consolidarea instrumentelor UE de apărare comercială împotriva Chinei. Schimbarea de poziție vine după ce, vinerea trecută, Spania s-a numărat printre economiile mari care au semnat un document de poziție trimis Comisiei Europene , prin care se cerea blocului să-și întărească apărarea comercială, să folosească mai mult capacitățile de investigație și să ia în calcul un nou instrument pentru a aborda distorsiunile de piață. Documentul a fost co-semnat și de Italia, Țările de Jos și Lituania. În câteva zile, însă, Madridul a început să susțină că textul ar fi fost discutat doar la nivel tehnic. De ce contează: UE intră în dezbaterea despre China fără consens între statele mari Retragerea rapidă a sprijinului de către Spania evidențiază dificultatea de a armoniza pozițiile statelor membre față de China, într-un moment în care Comisia Europeană se pregătește pentru o dezbatere menită să declanșeze o reevaluare a legăturilor UE–China și să propună măsuri de protecție pentru industriile europene, afectate de un val de exporturi chineze foarte competitive. În timp ce Franța, Belgia, Țările de Jos și Lituania sunt prezentate ca susținători ai unei linii mai dure, alte țări cu relații mai calde cu Beijingul — între care Cehia, Germania și Slovacia — sunt prudente față de o abordare mai confruntațională. Madridul cere „mai multă angajare” cu Beijingul Cuerpo a pledat pentru dialog cu autoritățile chineze și pentru o abordare „de la egal la egal” atât cu China, cât și cu SUA, în marja unei reuniuni a miniștrilor din cele șase mari economii ale UE: Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Spania și Polonia. Oficialul spaniol a indicat și obiectivele urmărite prin această „angajare”: reducerea dezechilibrelor bilaterale în comerț și discutarea agendei de „securitate economică”, inclusiv în ceea ce privește atragerea investițiilor chineze astfel încât acestea să genereze valoare adăugată în Europa. Spania este descrisă drept unul dintre statele UE mai prietenoase cu China: premierul Pedro Sánchez a vizitat Beijingul de patru ori în patru ani, iar țara este printre cele mai receptive la investiții chineze, în special în sectoarele panourilor solare și auto. [...]
UE vrea să lege orice negocieri de pace cu Rusia de retragerea trupelor ruse din Transnistria și din regiunile separatiste ale Georgiei , o condiționare care ar ridica miza politică a unui eventual acord și ar extinde agenda de securitate dincolo de Ucraina, potrivit G4Media . Declarația îi aparține Kajei Kallas , Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, făcută înaintea reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE. Kallas a cerut ca viitoarele negocieri cu Rusia privind războiul din Ucraina să includă solicitări explicite pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria (Republica Moldova), precum și din Abhazia și Osetia de Sud (Georgia), relatează IPN și Radio Chișinău, citate de Agerpres. Ce condiții pune șefa diplomației UE Kallas a susținut că UE trebuie să își definească „clar” propriile interese și cerințe înainte de a se așeza la masa negocierilor cu Rusia. În același cadru, ea a afirmat că eventualele limitări militare impuse Ucrainei într-un acord de pace ar trebui aplicate „în mod simetric” și Rusiei. Totodată, șefa diplomației europene a legat tema retragerii trupelor ruse de securitatea europeană și a cerut încetarea imixtiunilor în procesele electorale din diferite state, conform aceleiași relatări. Avertisment privind „capcana” reprezentării la negocieri Kallas a avertizat și asupra unei „capcane” pe care Rusia ar încerca să o întindă UE în discuțiile despre cine ar urma să reprezinte Uniunea în negocierile de pace pentru Ucraina. „Mi se pare că Rusia vrea să cădem într-o capcană, să discutăm despre cine va vorbi cu ei, în timp ce ei deja aleg cine este potrivit și cine nu.” [...]
Italia a confiscat active de peste 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) într-un dosar de trafic de droguri , într-o acțiune care vizează direct capacitatea mafiei siciliene de a-și reconstrui finanțarea, potrivit Mediafax . Procurorii antimafia spun că măsura lovește încercările rețelei asociate fostului șef mafiot Matteo Messina Denaro de a-și reface puterea financiară. Confiscările sunt legate de traseul banilor proveniți din traficul de droguri, investigat pe parcursul a zeci de ani. Ce a fost confiscat și ce indică dimensiunea rețelei Printre bunurile confiscate se numără, conform declarațiilor făcute la o conferință de presă și citate de Associated Press: 12 kilograme de lingouri de aur; milioane de euro în numerar; ceasuri de lux; aproximativ 20 de proprietăți de lux. În același dosar, autoritățile au arestat trei persoane și au dispus confiscarea de bunuri, companii și participații financiare, totalul depășind 200 de milioane de euro. Componenta operațională: percheziții în mai multe jurisdicții Operațiunea a implicat peste 150 de ofițeri ai poliției financiare italiene, care au făcut percheziții atât în Italia, cât și în străinătate. Lista țărilor și teritoriilor menționate include Andorra, Gibraltar, Insulele Cayman, Elveția, Liban, Monaco și Spania, ceea ce sugerează o infrastructură financiară transfrontalieră folosită pentru ascunderea și plasarea fondurilor. Context: cine a fost Matteo Messina Denaro Matteo Messina Denaro a murit într-un spital din închisoare la circa nouă luni după arestarea sa din ianuarie 2023, după ce a fugit de justiția italiană timp de trei decenii. El a fost judecat în lipsă și condamnat pentru zeci de crime, inclusiv pentru implicarea în atentatele cu bombă din 1992 în care au fost uciși procurorii antimafia Giovanni Falcone și Paolo Borsellino . [...]
