Știri
Știri din categoria Externe

Amânarea vizitei premierului Nawaf Salam în SUA expune fragilitatea decizională a Beirutului într-un moment în care se discută negocieri directe cu Israelul, pe fondul presiunii interne din partea Hezbollah și al intensificării loviturilor israeliene, potrivit Digi24.
Nawaf Salam a anunțat că își amână deplasarea „imminentă” la Washington și la Națiunile Unite, invocând nevoia de a rămâne la Beirut pentru a supraveghea activitatea guvernului. O sursă guvernamentală citată de CNN a indicat că premierul era așteptat în SUA în zilele următoare, după ce Israelul și-a exprimat disponibilitatea pentru negocieri directe cu Libanul.
Președinția libaneză a transmis că marți ar urma să aibă loc la Washington o întâlnire între reprezentanți libanezi, israelieni și americani, „pentru a discuta despre instaurarea unei încetări a focului și despre data începerii negocierilor” între Liban și Israel, sub egida Statelor Unite.
În paralel, potrivit AFP, Hezbollah a reafirmat refuzul de a accepta negocieri directe cu Israelul, argumentând că acestea ar încălca „pactul (național), Constituția și legile”, în condițiile în care cele două state sunt oficial în stare de război de decenii. Un deputat al formațiunii, Hassan Fadlallah, a susținut că demersul ar amplifica diviziunile interne într-un moment în care Libanul ar avea nevoie de unitate.
Pe aceeași linie, Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem iranian, a avertizat pe X că ignorarea „rolului” Hezbollah ar expune Libanul la „riscuri de securitate ireparabile”.
La Beirut, câteva sute de susținători Hezbollah au protestat în fața sediului guvernului împotriva ideii de negocieri cu Israelul, fluturând steaguri ale partidului și steaguri iraniene. În același timp, Hezbollah și aliatul său, mișcarea Amal, și-au îndemnat simpatizanții să evite manifestațiile „în acest moment delicat”, invocând stabilitatea și evitarea diviziunilor interne.
Armata israeliană a anunțat că a vizat peste 200 de ținte ale Hezbollah în Liban în ultimele 24 de ore, inclusiv lansatoare de rachete. Ministerul libanez al Sănătății a raportat victime în sudul țării, inclusiv salvatori, și a denunțat atacuri „sistematice” asupra echipelor de intervenție.
Potrivit unui bilanț oficial citat în articol, atacurile aeriene israeliene asupra Libanului au ucis 2.020 de persoane de la începutul războiului (2 martie) și au rănit 6.436.
Amânarea vizitei premierului sugerează că Beirutul intră în discuțiile de la Washington cu o marjă redusă de manevră politică internă, în timp ce presiunea militară crește. În acest context, orice calendar de negocieri riscă să fie influențat nu doar de dinamica regională (inclusiv armistițiul „fragil” dintre SUA și Iran menționat în articol), ci și de capacitatea autorităților libaneze de a gestiona opoziția internă și riscul de escaladare pe teren.
Ce urmează, conform informațiilor disponibile: întâlnirea anunțată la Washington, programată pentru marți, ar trebui să lămurească dacă se poate ajunge la o încetare a focului și când ar putea începe negocierile Liban–Israel sub egida SUA.
Recomandate

Declarațiile lui Donald Trump despre un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina riscă să rămână fără efect practic , în condițiile în care niciuna dintre părți nu a confirmat un acord, iar Kievul susține că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice au continuat, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a afirmat luni, 12 octombrie, în fața reporterilor, că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice „pentru că el le-a spus să fie de acord”, deși anunțul său din ziua precedentă ar fi luat prin surprindere ambele guverne. Trump nu a oferit detalii despre termenii înțelegerii și nici despre mecanisme de aplicare sau monitorizare. „Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că am spus: «Sunteți de acord» – de asta.” Fără confirmare de la Kiev și Moscova, cu acuzații de atacuri în curs Întrebat despre atacuri rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene după anunțul său, Trump a spus că nu este sigur dacă Moscova a încălcat presupusul acord. În același timp, a sugerat – fără să prezinte dovezi sau exemple concrete – că încălcări ar fi existat „de ambele părți”. Volodîmîr Zelenski a declarat luni, prin legătură video la Warsaw Security Forum , că Rusia ar fi lovit infrastructură energetică ucraineană după anunțul lui Trump, inclusiv o centrală electrică în Harkiv și o facilitate de producție de gaze. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu ar fi atacat rafinării rusești peste noapte, dar Rusia „nu a reciprocizat”. Liderul ucrainean a spus că Kievul este pregătit să respecte un armistițiu energetic dacă Rusia face același lucru și a cerut Washingtonului să se asigure că Moscova se conformează. Kyiv Post notează că Kremlinul nu a confirmat acceptarea propunerii, iar până acum nu au fost anunțate public condiții agreate în comun sau aranjamente de monitorizare. Contextul economic: relaxarea temporară a sancțiunilor pe motorina rusească Insistența lui Trump că există un armistițiu energetic vine pe fondul criticilor legate de o înțelegere a administrației sale care permite exporturi de motorină rusească. Aranjamentul, anunțat după o convorbire cu Vladimir Putin vineri, 9 octombrie, ar fi relaxat temporar sancțiunile SUA asupra importurilor de motorină rusească, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor la combustibili. Decizia a atras obiecții atât din partea democraților, cât și a republicanilor, care au avertizat că venituri suplimentare din energie ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a apărat acordul, susținând că guverne europene continuă să cumpere energie rusească în timp ce critică decizia Washingtonului. Un grup bipartizan de șapte senatori americani a cerut administrației să revină asupra măsurii, invocând riscul de a oferi Moscovei resurse financiare suplimentare în timp ce atacurile asupra civililor ucraineni continuă. Ce urmează În lipsa confirmărilor oficiale din partea Kievului și Moscovei și a unor termeni publici privind aplicarea, „armistițiul energetic” invocat de Trump rămâne, deocamdată, o declarație politică. În plan practic, evoluția depinde de două elemente menționate în material: oprirea efectivă a loviturilor asupra infrastructurii energetice și apariția unui mecanism credibil de verificare și respectare a unei eventuale înțelegeri. [...]

Atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina pun sub semnul întrebării orice „armistițiu energetic” anunțat la Washington , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit instalații energetice ucrainene la scurt timp de la declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Agerpres . Zelenski a spus că atacurile au avut loc după „anunțul surpriză” al lui Trump privind un armistițiu energetic, despre care liderul american a afirmat că ar fi fost încheiat între Kiev și Moscova. Informațiile prezentate de Agerpres sunt atribuite agenției AFP, însă articolul integral este disponibil doar abonaților, ceea ce limitează detaliile publice despre amploarea atacurilor, locațiile vizate și eventualele întreruperi de alimentare cu energie. [...]

Washingtonul ar fi încercat să transfere către Israel riscul politic al unui atac asupra Iranului înainte de alegerile din SUA , potrivit informațiilor prezentate de news.ro . Miza ar fi fost evitarea unor costuri electorale pentru președintele american Donald Trump în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congres. Potrivit materialului, surse citate de ziarul israelian Maariv au susținut că, în discuțiile din ultimele două săptămâni dintre SUA și Israel, partea americană ar fi făcut presiuni pentru o operațiune israeliană unilaterală împotriva Iranului. Informația a fost preluată de „ The Jerusalem Post ”, însă a fost ulterior dezmințită de doi oficiali americani și un oficial israelian. Ce ar fi urmărit SUA, potrivit relatărilor din presă Conform articolului citat, Washingtonul ar fi preferat ca Israelul să își asume „riscurile politice” ale unei operațiuni militare înaintea alegerilor din SUA, în loc ca o acțiune americană să genereze consecințe politice negative pentru Trump. În același timp, oficialii americani ar fi considerat că Israelul ar putea fi interesat să lovească Iranul înaintea propriilor alegeri, în timp ce o operațiune americană în aceeași perioadă electorală ar fi fost mai costisitoare politic la Washington. Retragerea cererii și poziția neclară a lui Netanyahu Sursele citate de Maariv au mai afirmat că SUA ar fi renunțat la această cerere, „cel puțin pentru moment”. Poziția premierului Benjamin Netanyahu ar rămâne neclară, în condițiile în care, în ultima săptămână, agenda sa a fost descrisă ca fiind „foarte axată pe securitate”, cu întâlniri și vizite „sensibile”. Dezmințiri după apariția articolului După publicarea informației, doi oficiali americani și un oficial israelian au negat, potrivit „The Jerusalem Post”, că SUA ar fi cerut Israelului să atace Iranul înainte de alegeri. Declarațiile ar fi fost făcute corespondentului la Washington al postului israelian Canal 12, Barak Ravid. Informațiile rămân, așadar, la nivel de relatări din presă și surse anonime, contestate oficial, fără detalii publice care să permită verificarea independentă a discuțiilor invocate. [...]

Lipsa avertizărilor despre rachete balistice ridică riscul operațional pentru apărarea Kievului , pe fondul suspiciunilor că SUA ar fi redus schimbul de informații cu Ucraina, potrivit Daily Mail . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că „nu a existat nicio avertizare din partea partenerilor” înainte ca cinci rachete balistice să lovească Kievul peste noapte, în timp ce Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone și rachete. În Harkiv, atacurile au lăsat patru morți și zeci de răniți, conform aceleiași surse. Într-o declarație pe platforma X, Zelenski a argumentat că avertizările bazate pe informații despre lansarea rachetelor balistice sunt esențiale pentru salvarea de vieți. „Datele de informații despre lansările rachetelor balistice rusești ajută la salvarea de vieți, iar acesta este unul dintre cele mai critice aspecte. Când există o avertizare, tocmai aceasta ajută la prevenirea uciderilor.” Presiune politică și semne de întrebare la Washington În primul briefing, noul secretar de presă al Casei Albe, Katie Zacharia , a refuzat să nege că Washingtonul ar fi oprit schimbul de informații cu Kievul. Întrebată direct dacă SUA au oprit fluxul de informații către Ucraina, ea a răspuns: „Va trebui să revin asupra acestui lucru.” Zelenski nu a indicat explicit SUA sau pe președintele Donald Trump, însă publicația notează că, de regulă, Statele Unite avertizează Kievul când sunt lansate rachete balistice, iar momentul este „conspicu” în contextul tensiunilor politice. Ce s-a întâmplat în noaptea atacului Potrivit materialului, sirenele de raid aerian ar fi pornit abia după ce cinci explozii zguduiseră deja capitala ucraineană. Atacul a inclus „peste o sută” de arme diferite, inclusiv drone cu propulsie și muniții rătăcitoare (drone care pot „pândi” zona înainte de a lovi ținta). Daily Mail mai scrie că cele cinci rachete balistice de tip Iskander ar fi fost lansate din regiunea Briansk din Rusia, aflată la granița cu Ucraina. În acest context, viteza mare și distanța scurtă până la Kiev pot reduce timpul de avertizare. Kievul spune că informațiile americane „încă” circulă Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat la Warsaw Security Forum că schimbul de informații cu SUA continuă și a sugerat că întârzierea ar putea fi explicată de tipul de armament folosit de Rusia. „Da, continuăm această cooperare. Și este adevărat că în atacul de aseară a existat o întârziere, dar este din cauza tipului special de armament folosit de partea rusă.” Context: „armistițiul energetic” și escaladarea atacurilor Articolul plasează episodul pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Kievului pentru concesii către Moscova și al discuțiilor despre un „armistițiu energetic”. Zelenski a spus că Ucraina nu a lovit rafinării rusești sau sectorul energetic după ce Trump a anunțat duminică un astfel de armistițiu, dar a acuzat Rusia că a continuat atacurile asupra infrastructurii energetice și critice a Ucrainei. În același mesaj, Zelenski a avertizat că încetinirea ajutorului pentru Ucraina și îngreunarea apărării împotriva rachetelor balistice „nu vor ajuta” la apropierea păcii. [...]

Casa Albă i-a cerut demisia ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor acuzații de conduită necorespunzătoare cu potențiale implicații de integritate în relația diplomație–business , potrivit Ziarul Financiar . Decizia vine după relatări apărute în presa americană și preluate de Financial Times, care indică suspiciuni legate de promovarea intereselor unui grup energetic grec și de o solicitare către un donator înstărit privind achitarea unei facturi de 100.000 de dolari (aprox. 477.000 lei) la American Express. „I-am cerut ambasadoarei Guilfoyle să demisioneze. A fost un atu extraordinar pentru echipă şi îi dorim mult succes în continuare”, a declarat Katie Zacharia, noua purtătoare de cuvânt a Casei Albe, în cadrul unei conferinţe de presă de marţi, potrivit Financial Times. Ce acuzații sunt invocate Potrivit relatărilor The Wall Street Journal, menționate în material, acuzațiile includ: promovarea unui grup energetic din Grecia care ar fi suportat costurile unui zbor cu avion privat în perioada mandatului; oferirea de a ajuta un donator bogat dacă acesta ar fi achitat o datorie de 100.000 de dolari aferentă unui card American Express. Poziția apărării: acuzațiile sunt respinse Avocații lui Guilfoyle au respins acuzațiile de corupție. Ei susțin că solicitarea de plată către donator ar fi vizat o factură restantă pentru servicii prestate înainte ca aceasta să intre în administrația americană și că persoana respectivă era un client cu datorii neachitate. În plus, reprezentanții săi afirmă că Guilfoyle nu l-a pus, în cele din urmă, pe donator în legătură cu oficiali ai administrației americane, iar utilizarea zborurilor private ar fi fost conformă cu regulile aplicabile și aprobată de Departamentul de Stat . De ce contează: risc de integritate într-o zonă sensibilă, energia Cazul are relevanță și prin prisma rolului Greciei pentru interesele strategice și energetice ale SUA în sud-estul Europei, context în care orice suspiciune de amestec între funcția diplomatică și interese de afaceri poate deveni un subiect de integritate și control instituțional. Kimberly Guilfoyle, fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., a negat acuzațiile prin intermediul avocaților săi, iar solicitarea de demisie apare pe fondul unor critici mai largi la adresa modului în care administrația americană gestionează relațiile cu mediul de afaceri și cu donatorii, potrivit informațiilor citate. [...]

Donald Trump spune că ia în calcul retragerea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor controverse care riscă să complice relațiile diplomatice și să alimenteze o anchetă internă la Departamentul de Stat , potrivit HotNews . Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare revocarea lui Guilfoyle, președintele american a răspuns: „Analizăm situația.” Trump a mai spus că administrația „nu [este] mulțumită” de ea, conform CNBC, citat de aceeași sursă. De ce contează: un posibil recul operațional în diplomația SUA la Atena Semnalul public transmis de Trump sugerează că mandatul lui Guilfoyle la Atena ar putea deveni instabil, într-un moment în care ambasadorul este un canal-cheie de lucru între guverne. O eventuală retragere ar însemna, practic, reluarea procedurilor de numire și confirmare pentru un înlocuitor și o perioadă de tranziție care poate încetini agenda bilaterală. Declarațiile vin după o serie de dezvăluiri ale The Wall Street Journal despre comportamentul lui Guilfoyle înainte și după numirea sa ca ambasadoare, notează HotNews. Ce acuzații și episoade sunt invocate în spațiul public Potrivit relatării, The Wall Street Journal a scris că, la o cină din martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi atribuit căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan presiunilor administrației Trump și ar fi afirmat că Washingtonul ar putea impune schimbări similare și în alte țări, inclusiv în Grecia. Tot WSJ a publicat o relatare bazată pe înregistrări în care Guilfoyle ar fi spus că oameni de afaceri greci îi plătesc călătorii de lux și ar fi cerut unui om de afaceri american să-i procure o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos. Într-un fragment redat de HotNews, Guilfoyle îi spune omului de afaceri: „Știi, pot să-ți pun lumea la picioare. O meriți. (...) O să te ajut să câștigi o grămadă de bani” Publicația mai notează că inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea a acceptat cadouri sau favoruri de la oameni de afaceri. Separat, WSJ a relatat că Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) făcută cu cardul de credit înainte de audierea de confirmare din Senat, în iulie 2025, iar în schimb i-ar fi oferit acces la Casa Albă și la înalți oficiali ai administrației Trump. Context: cine este Kimberly Guilfoyle Guilfoyle a fost logodită anterior cu Donald Trump Jr., iar după despărțire Trump a numit-o pe fosta prezentatoare Fox News în funcția de ambasador, potrivit HotNews. Ea a fost procuroare în California și a fost căsătorită cu actualul guvernator al statului, democratul Gavin Newsom, menționat ca posibil candidat la prezidențialele din 2028. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump nu a anunțat o decizie finală, ci doar că situația este „analizată”. Rămâne de văzut dacă administrația va iniția formal procedura de retragere și cum va evolua investigația inspectorului general al Departamentului de Stat, menționată în relatare. [...]