Știri
Știri din categoria Externe
Italia a confiscat active de peste 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) într-un dosar de trafic de droguri, într-o acțiune care vizează direct capacitatea mafiei siciliene de a-și reconstrui finanțarea, potrivit Mediafax.
Procurorii antimafia spun că măsura lovește încercările rețelei asociate fostului șef mafiot Matteo Messina Denaro de a-și reface puterea financiară. Confiscările sunt legate de traseul banilor proveniți din traficul de droguri, investigat pe parcursul a zeci de ani.
Printre bunurile confiscate se numără, conform declarațiilor făcute la o conferință de presă și citate de Associated Press:
În același dosar, autoritățile au arestat trei persoane și au dispus confiscarea de bunuri, companii și participații financiare, totalul depășind 200 de milioane de euro.
Operațiunea a implicat peste 150 de ofițeri ai poliției financiare italiene, care au făcut percheziții atât în Italia, cât și în străinătate. Lista țărilor și teritoriilor menționate include Andorra, Gibraltar, Insulele Cayman, Elveția, Liban, Monaco și Spania, ceea ce sugerează o infrastructură financiară transfrontalieră folosită pentru ascunderea și plasarea fondurilor.
Matteo Messina Denaro a murit într-un spital din închisoare la circa nouă luni după arestarea sa din ianuarie 2023, după ce a fugit de justiția italiană timp de trei decenii. El a fost judecat în lipsă și condamnat pentru zeci de crime, inclusiv pentru implicarea în atentatele cu bombă din 1992 în care au fost uciși procurorii antimafia Giovanni Falcone și Paolo Borsellino.
Recomandate
Donald Trump a relansat tema redenumirilor simbolice în plin context electoral , sugerând ca statul New Mexico să fie redenumit „New America”, potrivit news.ro , care citează AFP. Propunerea a fost respinsă imediat de guvernatoarea statului și este descrisă ca o inițiativă percepută mai ales ca o încercare de a muta atenția de la subiecte nepopulare. Trump a făcut sugestia într-o postare pe Truth Social , susținând că „mulți oameni” ar fi propus schimbarea numelui și că „New America” ar fi „mai prestigios și mai frumos” pentru locuitori. Casa Albă a republicat o imagine în care partea „Mexico” din denumirea statului apare tăiată și înlocuită cu „America”, iar presa americană ar fi indicat că ideea ar proveni dintr-o farsă de pe internet. Reacția autorităților din New Mexico: „nu este supus dezbaterii” Guvernatoarea democrată Michelle Lujan Grisham a declarat pentru Fox News că numele statului „nu este supus dezbaterii; este al nostru de mult înainte de înființarea Statelor Unite”. Ea a acuzat, totodată, că președintele încearcă să „distragă atenția americanilor” de la probleme precum creșterea accentuată a prețurilor la benzină. Un tipar recent: lac, golf, strâmtoare Propunerea privind New Mexico vine la câteva zile după ce Trump a semnat un decret prin care lacul Ontario ar urma să fie redenumit „Lake America”, pe fondul războiului comercial cu Canada. În același registru, săptămâna trecută a propus redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”, iar în ianuarie 2025, la începutul celui de-al doilea mandat, a redenumit unilateral Golful Mexicului în „Golful Americii”, decizie contestată de Mexic. Canada a respins, de asemenea, inițiativa privind lacul Ontario. În material se arată că această „obsesie pentru denumiri” este interpretată de observatori și detractori ca o tentativă de a schimba agenda publică, în condițiile în care popularitatea lui Trump este la cel mai scăzut nivel, iar Partidul Republican se teme de o înfrângere severă la alegerile din noiembrie pentru controlul Congresului. [...]
Arestarea unui procuror de rang înalt și cauțiunea de 2,7 milioane de dolari (aprox. 12,2 milioane de lei) ridică presiunea pe curățarea instituțiilor-cheie din Ucraina , într-un dosar care vizează protejarea unor rețele de fraudă online și spălare de bani, potrivit Mediafax . Înalta Curte Anticorupție a Ucrainei a decis plasarea în arest preventiv până la 2 noiembrie a lui Serhii Kropyva, adjunct al șefului Departamentului de Cooperare Internațională din cadrul Parchetului General. El poate fi eliberat dacă achită o cauțiune de 120 de milioane de hrivne, echivalentul a aproximativ 2,7 milioane de dolari (aprox. 12,2 milioane de lei), conform Ukrinform. Miza economică: fraudă prin call-centere și spălare de bani Dosarul vizează protejarea unor call-centere frauduloase. Anchetatorii susțin că o grupare din care ar fi făcut parte și Kropyva primea mită pentru a permite funcționarea centrelor care înșelau ucraineni și cetățeni străini, iar ulterior banii obținuți erau spălați. Cazul face parte din operațiunea „Carthage ”, desfășurată de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO). Potrivit NABU, ar fi fost identificată o organizație infracțională condusă de un oficial din Parchetul General, creată la jumătatea anului 2025, care ar fi inclus procurori în funcție și persoane fără funcții oficiale. Cum ar fi fost „albiți” banii: proprietăți, bunuri și conturi pe numele apropiaților Conform anchetatorilor, banii obținuți ilegal ar fi fost spălați prin mai multe mecanisme, inclusiv: peste 20 de milioane de hrivne (aprox. 450.000 de dolari, adică aprox. 2,0 milioane de lei) cheltuite pe proprietăți imobiliare, bijuterii și alte bunuri de valoare; active de cel puțin 12 milioane de hrivne (aprox. 270.000 de dolari, aprox. 1,2 milioane de lei) trecute pe numele unor terțe persoane, inclusiv proprietăți într-un complex de apartamente din apropierea Munților Carpați, pe teritoriul Ucrainei; peste 10 milioane de hrivne (aprox. 225.000 de dolari, aprox. 1,0 milion de lei) depuse în conturile unor persoane apropiate și prezentate drept venituri legale din activități comerciale. Condiții stricte dacă plătește cauțiunea și interdicții de contact Procurorii anticorupție ceruseră inițial o cauțiune de 200 de milioane de hrivne (aprox. 4,5 milioane de dolari, aprox. 20,3 milioane de lei), în timp ce apărarea a solicitat respingerea cererii, susținând că acuzațiile nu sunt întemeiate și că suma cerută este imposibil de achitat. Dacă va plăti cauțiunea, Kropyva va avea mai multe obligații, inclusiv să se prezinte la convocări, să anunțe schimbarea domiciliului, să predea pașapoartele pentru călătoriile în străinătate și să poarte un dispozitiv electronic de monitorizare. Instanța i-a interzis și să comunice cu martorii, printre care procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravchenko, și prim-adjuncta acestuia, Maria Vdovichenko. Reacția procurorului general: neagă implicarea și anunță măsuri interne În instanță, procurorul SAPO a prezentat informații potrivit cărora Kropyva ar fi avut o relație apropiată cu procurorul general Ruslan Kravchenko, inclusiv prin discuții interceptate care ar indica implicarea lui Kropyva în coordonarea unor lucrări la locuința procurorului general și alte episoade prezentate ca susțineri ale acuzării. Procurorul general a negat orice implicare: „Nu am nicio legătură cu protejarea call-centerelor ilegale, nu am dat instrucțiuni pentru sprijinirea unei asemenea activități și nu mi-am folosit atribuțiile de procuror general în acest scop”. Kravchenko a anunțat că angajatul vizat a fost suspendat și că a cerut pregătirea documentelor pentru demiterea acestuia, precizând că vinovăția urmează să fie stabilită de instanță. Totodată, a dispus verificarea activității Departamentului de Cooperare Internațională și a structurii care se ocupă de combaterea criminalității informatice, precum și testarea cu poligraful a angajaților implicați în coordonarea și investigarea dosarelor privind call-centerele ilegale (cu mențiunea că, în sistemul ucrainean, rezultatele au caracter orientativ). Decizia privind arestarea preventivă poate fi contestată în termen de cinci zile. NABU a anunțat că au fost identificați până acum cinci presupuşi membri ai organizației, iar ancheta continuă pentru a stabili dacă există și alți participanți. [...]
Coreea de Nord își întărește capacitatea navală cu armament nuclear după ce a pus în serviciu al doilea distrugător, într-un moment în care SUA, Coreea de Sud și Japonia au început un exercițiu militar trilateral, potrivit News . Distrugătorul „Kang Kon” a intrat în serviciu duminică, în orașul-port Wonsan (estul țării), la o ceremonie la care au participat Kim Jong Un și fiica sa adolescentă, prezentată de serviciul de informații sud-coreean drept posibilă moștenitoare. Imaginile difuzate de presa de stat o arată pe aceasta alături de Kim, în timpul vizitei la navă și al fotografiilor cu marinarii. Ce schimbă, operațional, intrarea în serviciu a noilor nave „Kang Kon” și „Choe Hyon” (pus în serviciu în iunie) sunt descrise ca distrugătoare de 5.000 de tone, echipate cu rachete cu capacitate nucleară, fiind cele mai avansate nave de război ale Coreei de Nord. Din perspectiva operațională, mesajul transmis este extinderea opțiunilor de descurajare nucleară către componenta navală, nu doar prin mijloace terestre. În discursul de la ceremonie, Kim a susținut că punerea în serviciu, în succesiune, a celor două distrugătoare ar fi amplificat temerile „inamicilor” și ar permite exercitarea descurajării nucleare „într-un mod mai diversificat și mai practic”. „Îngrijorările inamicilor se vor adânci cu siguranţă”, a spus Kim. „Trebuie să stabilim mai clar o forţă de descurajare nucleară puternică şi fiabilă (...)” Contextul regional: exercițiul „Freedom Edge ” și reacția Phenianului Intrarea în serviciu a navei are loc în timp ce SUA, Coreea de Sud și Japonia au început luni exercițiul „Freedom Edge”, programat să dureze cinci zile, în apele din largul insulei Jeju (sudul Coreei de Sud). Armata sud-coreeană a precizat că exercițiul are caracter defensiv și urmărește consolidarea capacității comune de reacție la amenințările nucleare nord-coreene, implicând resurse maritime și aeriene ale celor trei state. Săptămâna trecută, Ministerul de Externe nord-coreean a acuzat SUA de o atitudine mai pronunțat „confruntațională”, invocând atât exercițiul „Freedom Edge”, cât și comentarii raportate ale oficialilor americani privind angajamentul pentru denuclearizarea completă a Coreei de Nord. Ce urmează în relația cu SUA: presiune militară și miză de negociere Materialul notează că această evoluție vine pe fondul intensificării presiunii asupra SUA, după ce Coreea de Nord a respins decizia președintelui Donald Trump de a reduce amploarea unui exercițiu militar major cu Coreea de Sud, gest prezentat ca unul conciliator. Potrivit observatorilor citați, Phenianul ar urmări concesii mai mari din partea Washingtonului. În paralel, sora liderului nord-coreean, Kim Yo Jong, a respins scurtarea exercițiului anual „ Ulchi Freedom Shield ” (încheiat pe 21 august, cu șase zile mai devreme decât era planificat), afirmând că măsura nu îi schimbă „natura provocatoare și agresivă”. În acest context, Coreea de Nord a lansat aproximativ 10 rachete balistice cu rază scurtă de acțiune către mare, ca răspuns la exercițiul comun SUA–Coreea de Sud. News mai arată că negocierile anterioare Kim–Trump au eșuat în 2019 din cauza disputelor privind beneficiile economice pe care Coreea de Nord le-ar fi obținut în schimbul unor măsuri limitate de denuclearizare, iar experții apreciază că, odată cu avansarea programului nuclear și aprofundarea relațiilor cu Rusia și China, Kim ar avea o pârghie de negociere mai mare decât înainte. [...]
Iranul anunță o „zonă interzisă” lângă Ormuz, risc suplimentar pentru transportul maritim potrivit news.ro , într-un moment în care traficul în Golful Persic este deja „foarte redus” din cauza blocării strâmtorii de către Teheran și a blocadei maritime americane asupra porturilor iraniene. Măsura ar urma să fie instituită „în următoarele zile” în partea exterioară a strâmtorii Ormuz , începând „de la linia blocadei marinei americane” și acoperind „anumite sectoare ale Golfului”, a declarat la televiziunea de stat Mohsen Rezaï, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, citat de AFP. Un element cu impact direct asupra operatorilor maritimi este avertismentul că „orice navă” care intră în noua zonă va fi inclusă „pe o listă de sancțiuni”, conform aceleiași declarații. Escaladare pe mare și presiune pe rutele din Golf În ultimele zile, atacurile reciproce s-au concentrat „în principal pe mare”, mai ales în zona strâmtorii Ormuz. Deși luna august a adus o „scădere semnificativă” a atacurilor, ostilitățile au fost reluate în 30, „la inițiativa Washingtonului”, iar Teheranul a răspuns vizând vecinii săi, așa cum a procedat de la începutul conflictului declanșat de o ofensivă americano-israeliană la sfârșitul lunii februarie. Pe fondul blocării Ormuz de către Iran și al blocadei americane asupra porturilor iraniene, traficul maritim rămâne la un nivel scăzut, ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru navele comerciale care tranzitează regiunea. Atacuri și replici: versiuni contradictorii Potrivit Washingtonului, Iranul a vizat inițial un portavion și un distrugător american, care „au scăpat de multiple atacuri iraniene neprovocate”. Armata americană a răspuns sâmbătă lovind trei petroliere despre care susține că au legături cu Gărzile Revoluției. Ulterior, această forță armată iraniană a afirmat că a țintit, ca replică, trei petroliere în strâmtoarea Ormuz și „trei nave afiliate Americii (...) în alte zone”. Duminică dimineață, Teheranul a anunțat și atacarea unei drone navale „care încerca să pătrundă” în strâmtoare, afirmație respinsă de Centcom . „O minciună sfruntată. Nicio navă americană nu a fost atacată astăzi.” Mesaje de descurajare și „preț economic” invocat În plan politic, Teheranul a transmis că nu mai acceptă logica „ripostelor proporționale”, iar oficiali iranieni au amenințat cu răspunsuri mai rapide și mai dure în cazul unor noi atacuri asupra intereselor Iranului. De partea americană, șeful Centcom, Brad Cooper, a avertizat că loviturile asupra navelor iraniene vor atrage costuri mai mari pentru Teheran, formulând explicit ideea unui „preț economic” în escaladarea de pe mare. În acest context, declararea unei „zone interzise” lângă Ormuz adaugă un nou strat de incertitudine pentru navigație, într-o zonă unde confruntarea militară se mută tot mai mult pe rutele maritime. [...]
Victoria AfD în Saxonia-Anhalt deschide o perioadă de negocieri care poate bloca guvernarea regională , punând presiune suplimentară pe cancelarul Friedrich Merz și pe coaliția sa de la Berlin, potrivit news.ro . Scrutinul plasează extrema dreaptă într-o poziție favorabilă să conducă o regiune germană pentru prima dată după 1945, relatează AFP, citată de publicație. AfD (Alternativa pentru Germania), partid anti-imigrație și pro-rus, a obținut 44% din voturi, în timp ce CDU, partidul cancelarului, a rămas sub 18%. Formațiunea este condusă în land de Ulrich Siegmund (35 de ani), care a ironizat rezultatul, spunând că Merz a fost „un foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD”. Conform proiecțiilor televiziunii publice germane, AfD mai are nevoie de trei mandate în parlamentul regional pentru a atinge majoritatea absolută de 42 de mandate. În acest context, opțiunile rămân deschise între atragerea unor aleși din alte partide sau negocieri pentru o formulă de alianță, inclusiv cu BSW, o mică formațiune de stânga pro-rusă, aflată în poziția de a înclina balanța. Blocaj politic la nivel regional, cu efecte în lanț CDU exclude o alianță cu AfD, la fel ca restul clasei politice, însă liderii AfD au vorbit despre „mâna întinsă”. În lipsa unei colaborări cu extrema dreaptă, singura variantă prin care CDU ar putea rămâne la guvernare în Saxonia-Anhalt ar fi o coaliție „improbabilă” cu toate celelalte partide, inclusiv cu extrema stângă. În interiorul CDU apar deja semnale contradictorii: deputatul Sepp Müller a spus că AfD este cea care „are mandatul de a forma un guvern” în regiune. În paralel, vicecancelarul social-democrat Lars Klingbeil, ministru de Finanțe în coaliția lui Merz, a numit victoria AfD un „semnal adresat Berlinului”. Presiune pe Merz înaintea următoarelor alegeri regionale Merz urmează să se întâlnească luni cu conducerea partidului pentru a analiza înfrângerea, înainte de a se adresa presei. Contextul politic este deja tensionat: cancelarul este descris ca slăbit de dispute în coaliție, pe fondul unei economii stagnante, al inflației legate de războiul din Orientul Mijlociu, al tensiunilor cu Statele Unite și al amenințării ruse, care alimentează o reînarmare accelerată. În plus, la 20 septembrie sunt programate alte două alegeri regionale. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, AfD conduce în sondaje în fața SPD (35–37% față de 28–32%), iar la Berlin CDU, AfD și Die Linke sunt „la un pas” unele de altele, potrivit aceleiași surse. [...]
Votul României pentru o rezoluție ONU privind „corectarea hărților” a deschis un nou front diplomatic , după ce Ucraina a protestat că noua reprezentare cartografică promovată la ONU arată Crimeea separat de restul Ucrainei, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , spune că România a votat „pentru” și insistă că „Crimeea este în Ucraina”. Într-o postare pe X, Țoiu afirmă că România a susținut rezoluția Adunării Generale a ONU care promovează o reprezentare „mai exactă” a lumii pe hărți și argumentează că felul în care sunt desenate hărțile influențează percepțiile. În același mesaj, ea leagă „corectarea distorsiunilor istorice” de exemple precum dimensiunea Africii și statutul Crimeei. De ce a reacționat Ucraina Ucraina s-a abținut la votul din 4 septembrie, după ce noua hartă, bazată pe proiecția „Equal Earth” (un tip de proiecție cartografică ce urmărește să redea mai fidel suprafețele), a reprezentat Crimeea cu gri, într-o culoare diferită de cea a restului Ucrainei. Deși Crimeea nu este colorată la fel ca Rusia, reprezentarea cromatică sugerează o separare față de Ucraina, notează articolul. În context, Mediafax amintește că Rusia a ocupat și a anexat ilegal Crimeea în 2014, însă peninsula rămâne teritoriu ucrainean în dreptul internațional, potrivit The Kyiv Independent. Deputata ucraineană Kira Rudik a criticat reprezentarea, numind-o „rușinoasă”. Ce prevede rezoluția și cum s-a votat Rezoluția „Correct the Map ”, propusă de Togo cu sprijinul Uniunii Africane, a fost adoptată cu 164 de voturi pentru. Ucraina s-a abținut, alături de Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Documentul susține renunțarea treptată la proiecția Mercator, folosită de aproape 500 de ani, în favoarea unor reprezentări care redau mai fidel suprafața continentelor. Un exemplu menționat este diferența de scară dintre Africa și Groenlanda, care pe Mercator pot părea apropiate ca dimensiune, deși Africa este în realitate de aproximativ 14 ori mai mare. Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la proiecția Mercator și nu modifică statutul juridic al teritoriilor sau frontierele recunoscute internațional. [...]
