Știri
Știri din categoria Externe
ONU a inclus Serviciul Penitenciar Israelian pe lista sa pentru violență sexuală în conflicte, iar Israel a răspuns prin înghețarea relațiilor cu Biroul secretarului general. Informația, obținută în exclusivitate de The Jerusalem Post, ridică miza diplomatică într-un moment în care mecanismul ONU de monitorizare are consecințe reputaționale și politice pe termen de cel puțin un an pentru entitățile vizate.
Potrivit publicației, Serviciul Penitenciar Israelian va fi inclus pe lista pentru 2026, alături de alte autorități israeliene care au intrat într-un „cadru de monitorizare” ce poate duce la includeri viitoare. O țară sau un grup armat rămâne pe lista secretarului general al ONU minimum un an; Hamas a fost adăugat în august 2025.
Lista secretarului general vizează părți „suspectate credibil” de tipare de violență sexuală în conflicte armate. În cazul de față, materialul notează că decizia vine după evaluări ale reprezentantei ONU pentru violența sexuală în conflict, Pramila Patten, care au stabilit că există „motive rezonabile” ca Hamas să fi comis violuri și violență sexuală în timpul atacului din 7 octombrie și în perioada captivității ostaticilor în Gaza.
În paralel, Israel susține că, după includerea Hamas, ar fi existat presiuni puternice asupra secretarului general pentru a include și Israel pe listă. Publicația amintește că, în august 2025, António Guterres a pus Israel „sub observație” pentru o posibilă includere, invocând „îngrijorări semnificative” privind presupuse tipare de abuz, acuzații pe care Israel le neagă.
În urma deciziei, Israel a anunțat înghețarea relațiilor cu Biroul secretarului general al ONU și anularea vizitei planificate în Israel a Pramilei Patten. Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a declarat pentru publicație că Israelul este pus „pe aceeași listă” cu Hamas și ISIS și a catalogat decizia drept o „rușine morală” și un colaps al credibilității ONU.
„Secretarul general al ONU a pus Israelul pe aceeași listă neagră cu Hamas, ISIS și cele mai depravate organizații teroriste din lume.”
Danon a mai spus că Israelul a cooperat cu ONU, a furnizat documente, date și răspunsuri detaliate la acuzațiile din rapoarte și proiecte transmise, invitând totodată personal ONU să viziteze țara și „să examineze” ceea ce Israel numește acuzații false. În pofida acestor demersuri, susține el, secretarul general a decis includerea.
Materialul plasează decizia și în contextul finalului de mandat al lui Guterres, care se încheie la 31 decembrie 2026, menționând că includerea are loc în timpul unei competiții pentru conducerea organizației. O sursă apropiată subiectului, citată de publicație, afirmă că Israelul vede mișcarea ca pe o încercare de „ultimă lovitură” a lui Guterres.
Totodată, articolul indică o criză fiscală majoră la ONU, descrisă drept cea mai severă problemă de lichiditate din istoria de 80 de ani a organizației, alimentată de 1,56 miliarde de dolari (aprox. 7,2 miliarde lei) în cotizații neplătite de statele membre.
Publicația notează că informația apare la puțin peste două săptămâni după ce The New York Times a publicat un articol de opinie semnat de Nicholas Kristof despre un presupus „tipar de violență sexuală” comis de actori israelieni (soldați, coloniști, anchetatori Shin Bet și, mai ales, gardieni de penitenciar). Ministerul israelian de Externe a calificat textul drept „una dintre cele mai grave calomnii” și a susținut că publicarea lui face parte dintr-o campanie menită să ducă la includerea Israelului pe lista secretarului general.
În același context, articolul menționează o investigație independentă de doi ani a Comisiei Civile a Israelului privind violența sexuală și de gen comisă în timpul atacului din 7 octombrie și împotriva ostaticilor, care ar fi concluzionat că aceasta a fost „sistematică, răspândită și integrală” atacului.
Pe termen scurt, înghețarea relațiilor cu Biroul secretarului general și anularea vizitei reprezentantei ONU indică o deteriorare operațională a dialogului instituțional. Pe termen mediu, includerea pe listă pentru minimum un an amplifică presiunea diplomatică și reputațională, în condițiile în care Israel contestă temeiul acuzațiilor și legitimitatea comparației cu organizații teroriste, iar ONU se află simultan într-o perioadă de tranziție de leadership și tensiuni bugetare.
Recomandate
Congresmeni americani avertizează că importurile de motorină rusească pot declanșa procese și anchete după acordul Trump–Putin privind livrări „masive” către piața americană, pe fondul unor interdicții prevăzute de legislația SUA, potrivit Agerpres . Avertismentul a fost transmis prin scrisori semnate de șase senatori americani (între care republicanul Thom Tillis) și un deputat democrat. Țintele sunt șefii unor mari bănci din SUA – inclusiv JPMorgan Chase și Bank of America – dar și autoritățile a trei porturi din Texas și ale portului New York/New Jersey. Demersul vine după ce, la începutul lunii octombrie, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au încheiat un acord pentru livrarea unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Conform informațiilor citate, un prim petrolier încărcat cu motorină rusească este deja în drum spre New York. Ce invocă parlamentarii: interdicții legale și condiții neîndeplinite Congresmenii susțin că legislația americană în vigoare interzice importul de motorină rusească până când președintele SUA certifică în fața Congresului, între altele, că: „Rusia a încetat ostilitățile militare în Ucraina”; Rusia „nu reprezintă nicio amenințare militară imediată pentru membrii NATO”; Rusia „recunoaște dreptul ucrainenilor de a-și alege guvernul”. În plus, aleșii afirmă că legea interzice și orice exceptare de la sancțiuni care ar modifica semnificativ politica externă a SUA față de Rusia înainte ca o astfel de exceptare să fie examinată de Congres – o condiție pe care, potrivit lor, guvernul nu a îndeplinit-o. Miza pentru companii: risc juridic și presiune politică În scrisori, parlamentarii avertizează că, în acest context, orice import de motorină rusească în SUA „ridică importante probleme juridice” și ar putea duce la acțiuni în justiție și anchete parlamentare. Ei mai susțin că permiterea vânzării libere a motorinei rusești pe piețele mondiale ar afecta interesele de securitate ale SUA și ar reprezenta o „trădare” a Ucrainei, care se apără în fața războiului Rusiei. [...]
Volodimir Zelenski a cerut prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale cu 90 de zile , o decizie care menține Ucraina pe un regim juridic excepțional și prelungește constrângerile pentru populație și economie în condiții de război, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean a transmis luni, 26 octombrie, Parlamentului de la Kiev ( Rada Supremă ) un proiect de lege prin care solicită extinderea celor două măsuri, care ar urma să expire pe 31 octombrie. Dacă vor fi aprobate de parlamentari, legea marțială și mobilizarea generală ar rămâne în vigoare până la 29 ianuarie 2027, potrivit informațiilor comunicate de serviciul de presă al Radei Supreme și citate de agenția Xinhua, prin Agerpres . De ce contează: Ucraina intră în al cincilea an de regim excepțional Legea marțială și mobilizarea generală au fost instituite imediat după invazia rusă din februarie 2022 și au fost prelungite în repetate rânduri. Noua solicitare indică faptul că autoritățile de la Kiev consideră în continuare necesare instrumentele excepționale care permit armatei și instituțiilor statului să funcționeze în condiții de război. Dacă proiectul va fi adoptat, Ucraina va intra în al cincilea an consecutiv sub regimul legii marțiale, în contextul în care luptele cu Rusia continuă pe mai multe fronturi. Context: discuții despre reluarea negocierilor de pace În paralel, Zelenski a anunțat că negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–Statele Unite sunt programate pentru luna noiembrie, cu obiectivul reluării discuțiilor de pace, care până acum nu au produs un acord de încheiere a războiului, potrivit unei relatări anterioare a Adevărul . Săptămâna trecută, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit la Oslo cu Zelenski și lideri europeni, apoi a avut o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin. După aceste contacte, Kievul și Moscova și-au exprimat disponibilitatea de a relua negocierile directe, cu medierea Washingtonului, pe fondul demersurilor diplomatice descrise de Adevărul . [...]
Rusia spune că își continuă ofensiva chiar dacă reia discuțiile de pace, dar acceptă armistiții locale umanitare , potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov . Mesajul Moscovei este că eventualele pauze de foc ar fi limitate și punctuale, fără efect asupra ritmului operațiunilor militare. Peskov a afirmat că Rusia ar lua în calcul „absolut” armistiții temporare „în scopuri umanitare”, însă a precizat că reluarea negocierilor trilaterale cu Ucraina și SUA „nu implică nicio restricție” asupra acțiunilor de luptă. El a adăugat că forțele ruse continuă „lovituri masive” asupra complexului militar-industrial al Ucrainei. Armistițiu local în Oleșki , pentru ajutor și evacuări Declarațiile vin înaintea unui armistițiu localizat în Oleșki, oraș aflat sub ocupație rusă în regiunea Herson, programat să intre în vigoare pe 29 octombrie, conform Casei Albe. Scopul ar fi facilitarea livrărilor de ajutor umanitar și evacuarea civililor, iar oficiali ruși și ucraineni ar coordona operațiunea. Casa Albă estimează că în oraș au mai rămas între 1.700 și 2.000 de persoane, inclusiv vârstnici și aproximativ 50 de copii, față de o populație de circa 24.000 înainte de invazia pe scară largă. Publicația notează că locuitorii au raportat lipsuri severe de alimente, apă potabilă și medicamente. Potrivit Casei Albe, civilii ar urma să poată alege evacuarea fie către teritoriu controlat de Ucraina, fie către Rusia. Avocatul poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, care a condus echipa de negociere a Kievului, a confirmat acordul și a spus că implementarea se va face în etape. Negocieri după 4 noiembrie, fără așteptări de „breakthrough” Kyiv Post relatează că impulsul diplomatic recent urmează întâlnirilor din 21 octombrie, la Sankt Petersburg, dintre emisarul special american Steve Witkoff, Jared Kushner și președintele rus Vladimir Putin, după consultări anterioare cu oficiali ucraineni și europeni la Oslo. Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că Moscova este pregătită să reia negocierile trilaterale cu Ucraina și SUA după 4 noiembrie, după sărbătoarea rusă „Ziua Unității Naționale”. El a avertizat însă că nu ar trebui așteptat un progres rapid, următoarea rundă fiind descrisă mai degrabă ca un prilej de a „explora pozițiile” părților. Delegații la nivel tehnic ar putea avea întâlniri pregătitoare în Abu Dhabi sau în Elveția, potrivit informațiilor din articol. De ce contează Semnalul transmis de Kremlin este că discuțiile de pace, chiar dacă sunt reluate cu mediere americană, nu ar schimba cadrul operațional al războiului, iar eventualele armistiții ar fi strict instrumente umanitare, limitate geografic și temporal. În acest context, orice „pauză” negociată local riscă să rămână o excepție, nu începutul unei dezescaladări mai largi. [...]
Marea Britanie rămâne în afara noii bănci canadiene de finanțare a apărării , o decizie care menține separate două instrumente publice de investiții și creditare în domeniul militar, dar lasă deschisă cooperarea între ele, potrivit Mediafax , care citează surse Reuters. Cele două guverne au convenit, într-o declarație de duminică, să înființeze „două instituții distincte, dar complementare”, care să se sprijine reciproc în privința oportunităților de investiții și a provocărilor strategice. În același timp, Londra nu va intra în Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) , inițiativa condusă de Canada. „Am colaborat îndeaproape pentru a analiza modul în care Mecanismul Multilateral de Apărare (MDM) și Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) pot contribui cel mai bine la atingerea obiectivelor noastre comune. Am convenit să elaborăm un cadru de cooperare care să servească intereselor ambelor instituții”, se arată în declarație, potrivit Reuters. De ce nu intră Marea Britanie în DSRB: puncte cheie fără acord Potrivit unei surse Reuters citate în material, Marea Britanie și Canada nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor elemente considerate esențiale pentru funcționarea noii bănci, între care: amplasarea sediului DSRB; nivelul achizițiilor comune; acordarea de împrumuturi membrilor; regulile privind aderarea viitoare a noilor membri. Cum se împart rolurile între MDM și DSRB În arhitectura convenită, cele două instrumente ar urma să aibă roluri diferite: MDM se va concentra pe accelerarea investițiilor în domeniul apărării ; DSRB ar urma să completeze acest efort prin sprijinirea investițiilor în industriile de apărare și în lanțurile de aprovizionare , cu un accent mai mare pe împrumuturi suverane individuale (credite acordate statelor). În perioada următoare, cele două părți ar urma să elaboreze cadrul de cooperare dintre MDM și DSRB, fără ca materialul să ofere un calendar sau detalii despre forma concretă a acestuia. [...]
Confirmarea unei întâlniri Rusia–Ucraina cu mediere americană în noiembrie redeschide, măcar procedural, canalul de negociere într-un moment în care discuțiile de pace sunt blocate de la începutul anului, potrivit Mediafax . Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu la televiziunea națională, că Ucraina este „gata să discute” și a indicat că temele pot fi împărțite între nivelul politic și cel tehnic. În relatarea preluată de Mediafax de la Le Figaro, președintele ucrainean a precizat că o eventuală discuție despre teritorii trebuie purtată „la nivel de conducere”, în timp ce alte subiecte pot fi lăsate grupurilor tehnice. Rusia anunțase anterior, vineri, că o astfel de întâlnire este planificată pentru noiembrie la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în cadrul eforturilor recente ale SUA de a relansa discuțiile de pace. În același timp, negocierile directe dintre Rusia și Ucraina avuseseră loc și în 2025, fără să ducă la o soluție, fiecare parte menținându-și condițiile. Liniile roșii ale Kievului și blocajul de la vârf Zelenski a respins din nou o serie de cerințe rusești și a spus că garanțiile de securitate cerute de Ucraina aliaților occidentali, dimensiunea armatei și alegerea alianțelor „nu sunt negociabile”. El a reiterat și ideea că discuția despre teritoriile revendicate de Moscova poate fi făcută doar la nivel de lideri, adică într-o întâlnire Zelenski–Vladimir Putin. Potrivit informațiilor citate, Kremlinul a respins în repetate rânduri o întâlnire între cei doi înainte de un acord final de pace, ceea ce menține un blocaj pe componenta politică a negocierilor. Miza imediată: armistițiul energetic Președintele ucrainean a reluat apelul pentru un armistițiu energetic , pe fondul temerilor Kievului privind o nouă campanie de atacuri aeriene rusești în iarnă, similară celei din 2025. Rusia respinge o pauză a luptelor înainte de un acord substanțial, argumentând că un armistițiu ar permite Ucrainei să se reînarmeze. Deocamdată, informațiile disponibile indică doar intenția și cadrul general al întâlnirii din noiembrie, fără detalii despre agendă, format sau rezultate așteptate. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
