Știri
Știri din categoria Externe
ONU a inclus Serviciul Penitenciar Israelian pe lista sa pentru violență sexuală în conflicte, iar Israel a răspuns prin înghețarea relațiilor cu Biroul secretarului general. Informația, obținută în exclusivitate de The Jerusalem Post, ridică miza diplomatică într-un moment în care mecanismul ONU de monitorizare are consecințe reputaționale și politice pe termen de cel puțin un an pentru entitățile vizate.
Potrivit publicației, Serviciul Penitenciar Israelian va fi inclus pe lista pentru 2026, alături de alte autorități israeliene care au intrat într-un „cadru de monitorizare” ce poate duce la includeri viitoare. O țară sau un grup armat rămâne pe lista secretarului general al ONU minimum un an; Hamas a fost adăugat în august 2025.
Lista secretarului general vizează părți „suspectate credibil” de tipare de violență sexuală în conflicte armate. În cazul de față, materialul notează că decizia vine după evaluări ale reprezentantei ONU pentru violența sexuală în conflict, Pramila Patten, care au stabilit că există „motive rezonabile” ca Hamas să fi comis violuri și violență sexuală în timpul atacului din 7 octombrie și în perioada captivității ostaticilor în Gaza.
În paralel, Israel susține că, după includerea Hamas, ar fi existat presiuni puternice asupra secretarului general pentru a include și Israel pe listă. Publicația amintește că, în august 2025, António Guterres a pus Israel „sub observație” pentru o posibilă includere, invocând „îngrijorări semnificative” privind presupuse tipare de abuz, acuzații pe care Israel le neagă.
În urma deciziei, Israel a anunțat înghețarea relațiilor cu Biroul secretarului general al ONU și anularea vizitei planificate în Israel a Pramilei Patten. Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a declarat pentru publicație că Israelul este pus „pe aceeași listă” cu Hamas și ISIS și a catalogat decizia drept o „rușine morală” și un colaps al credibilității ONU.
„Secretarul general al ONU a pus Israelul pe aceeași listă neagră cu Hamas, ISIS și cele mai depravate organizații teroriste din lume.”
Danon a mai spus că Israelul a cooperat cu ONU, a furnizat documente, date și răspunsuri detaliate la acuzațiile din rapoarte și proiecte transmise, invitând totodată personal ONU să viziteze țara și „să examineze” ceea ce Israel numește acuzații false. În pofida acestor demersuri, susține el, secretarul general a decis includerea.
Materialul plasează decizia și în contextul finalului de mandat al lui Guterres, care se încheie la 31 decembrie 2026, menționând că includerea are loc în timpul unei competiții pentru conducerea organizației. O sursă apropiată subiectului, citată de publicație, afirmă că Israelul vede mișcarea ca pe o încercare de „ultimă lovitură” a lui Guterres.
Totodată, articolul indică o criză fiscală majoră la ONU, descrisă drept cea mai severă problemă de lichiditate din istoria de 80 de ani a organizației, alimentată de 1,56 miliarde de dolari (aprox. 7,2 miliarde lei) în cotizații neplătite de statele membre.
Publicația notează că informația apare la puțin peste două săptămâni după ce The New York Times a publicat un articol de opinie semnat de Nicholas Kristof despre un presupus „tipar de violență sexuală” comis de actori israelieni (soldați, coloniști, anchetatori Shin Bet și, mai ales, gardieni de penitenciar). Ministerul israelian de Externe a calificat textul drept „una dintre cele mai grave calomnii” și a susținut că publicarea lui face parte dintr-o campanie menită să ducă la includerea Israelului pe lista secretarului general.
În același context, articolul menționează o investigație independentă de doi ani a Comisiei Civile a Israelului privind violența sexuală și de gen comisă în timpul atacului din 7 octombrie și împotriva ostaticilor, care ar fi concluzionat că aceasta a fost „sistematică, răspândită și integrală” atacului.
Pe termen scurt, înghețarea relațiilor cu Biroul secretarului general și anularea vizitei reprezentantei ONU indică o deteriorare operațională a dialogului instituțional. Pe termen mediu, includerea pe listă pentru minimum un an amplifică presiunea diplomatică și reputațională, în condițiile în care Israel contestă temeiul acuzațiilor și legitimitatea comparației cu organizații teroriste, iar ONU se află simultan într-o perioadă de tranziție de leadership și tensiuni bugetare.
Recomandate
China își consolidează sprijinul pentru Cuba în plin val de sancțiuni americane , pe fondul înăspririi presiunii Washingtonului asupra Havanei, inclusiv prin restricții asupra petrolului și măsuri punitive suplimentare, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe Wang Yi a salutat „rezistența” poporului cubanez la „blocade” și „interferențe străine”, în timpul unei întâlniri cu omologul său cubanez, Bruno Rodriguez Parrilla, desfășurată la New York, în marja reuniunilor de la Națiunile Unite. Discuția a avut loc miercuri, iar anunțul a fost făcut joi de biroul lui Wang Yi, conform AFP. În același context, șeful diplomației chineze a reafirmat angajamentul Beijingului față de un sistem internațional „centrat pe ONU” și opoziția față de „orice formă de politică de putere și intimidare”. Presiunea SUA asupra Cubei: petrol, sancțiuni și dosare în justiție Cuba se află sub embargo american din 1962 , iar, potrivit informațiilor citate, administrația Trump a intensificat recent presiunea asupra insulei. Printre măsurile menționate: din ianuarie, Washingtonul a impus o „blocadă totală” asupra petrolului; la 1 mai, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv care înăsprește sancțiunile împotriva Cubei, descrisă drept o „amenințare extraordinară” la adresa securității naționale a SUA; tot în mai, justiția americană l-a inculpat pe fostul președinte Raul Castro, într-un caz care datează din 1996, legat de uciderea unor americani. Ajutor alimentar și mesaj economic: Beijingul promite sprijin pentru dezvoltare Pe lângă mesajul politic, China a indicat și o dimensiune economică a sprijinului. Președintele cubanez Miguel Diaz-Canel a anunțat sosirea unui transport inițial de 15.000 de tone de orez trimis de China, despre care a spus că Beijingul ar fi promis în total 60.000 de tone. Wang Yi a afirmat că China „va continua” să sprijine Cuba și să contribuie la „dezvoltarea economiei cubaneze” și la îmbunătățirea condițiilor de viață. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendarul sau condițiile acestui sprijin. [...]
Comisia Europeană ar urma să propună pe 16 iunie deschiderea primului capitol de negocieri de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina , un pas care poate debloca calendarul extinderii UE, dar rămâne condiționat de unanimitatea statelor membre și de ritmul reformelor din țările candidate, potrivit Adevărul . Propunerea vizează lansarea primului pachet de negocieri – capitolul „Fundamentals” – și urmează să fie discutată la Bruxelles în Consiliul Afaceri Generale (reuniunea miniștrilor afacerilor europene). Conform informațiilor citate de Adevărul din Euractiv , calendarul ar permite ca liderii UE să aprobe decizia două zile mai târziu, în cadrul Consiliului European. Ce înseamnă „Fundamentals” și de ce contează Primul capitol acoperă elemente considerate de bază pentru aderare, între care funcționarea instituțiilor democratice, criteriile economice și respectarea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. În practică, deschiderea lui este un semnal politic și procedural că negocierile intră într-o etapă mai aplicată, cu evaluări și condiționalități pe reforme. Aceeași sursă indică faptul că alte capitole de negociere ar putea fi deschise în iulie , dacă decizia din iunie trece de statele membre. Unanimitatea UE și rolul Ungariei în deblocare Procesul a fost frânat în ultimele luni în principal de opoziția fostului premier ungar Viktor Orbán, notează materialul. După schimbarea guvernării la Budapesta, noul executiv a transmis semnale de poziționare mai moderată față de extindere. În acest context, premierul ungar Péter Magyar ar urma să meargă la Bruxelles în această săptămână și ar putea lega susținerea extinderii de deblocarea fondurilor europene anterior suspendate pentru Ungaria din cauza încălcării normelor UE sub guvernarea Orbán, potrivit informațiilor din articol. Ținta politică versus riscul de reforme întârziate Subiectul a fost discutat recent și între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru deschiderea tuturor celor șase „clustere” (grupuri tematice de capitole) și speră ca primul să fie lansat în iunie. În paralel, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Taras Kacika, a susținut anterior că Ucraina ar putea închide majoritatea capitolelor în 12–18 luni și ar putea ajunge în 2027 la etapa semnării tratatului de aderare. Totuși, experți citați în material avertizează că ritmul reformelor rămâne o vulnerabilitate, cu restanțe menționate precum reforma justiției, modificări ale Codului de procedură penală, reforma Biroului de Investigații de Stat și rolul experților internaționali în selecția pentru funcții-cheie. Context: cum se ia decizia și ce urmează Negocierile de aderare sunt organizate pe șase grupuri tematice, iar deschiderea fiecărui grup necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre . Orice stat poate bloca avansul dacă apreciază că țara candidată nu mai respectă reformele asumate. Pentru Republica Moldova, articolul reamintește reperele procesului: cererea de aderare a fost depusă la 3 martie 2022, statutul de țară candidată a fost acordat la 23 iunie 2022, iar în iunie 2024 UE a aprobat cadrul de negociere și a organizat prima conferință interguvernamentală, care a marcat începerea formală a negocierilor. [...]
UE amână numirea unui negociator-șef și își mută accentul pe sancțiuni , semnalând că, în evaluarea Bruxellesului, nu există încă premise operaționale pentru discuții de pace credibile cu Moscova, potrivit Digi24 . Înalți oficiali și diplomați europeni, citați de dpa, spun că șefa diplomației UE, Kaja Kallas , împreună cu state membre-cheie, inclusiv Germania, nu consideră utilă în acest moment desemnarea unei persoane care să conducă eventualele negocieri dintre Ucraina și Rusia. Discuțiile au avut loc în marja unei reuniuni informale a miniștrilor de externe ai UE, în Cipru. De ce contează: UE prioritizează „strategia” înaintea „persoanelor” Mesajul transmis de oficialii europeni este că blocul comunitar vrea să stabilească mai întâi o abordare comună: ce ar trebui discutat cu Rusia și cum ar putea UE sprijini eforturile diplomatice pentru a opri războiul declanșat de Moscova în Ucraina. În această logică, numirea unui negociator-șef ar veni abia după clarificarea mandatului și a obiectivelor. În paralel, aceeași sursă indică faptul că la nivelul UE persistă scepticismul privind disponibilitatea președintelui rus Vladimir Putin de a intra în negocieri. Următorul pas: un nou pachet de sancțiuni, cu ținte în finanțe și industria de armament În timp ce discuția despre un reprezentant special rămâne în așteptare, pregătirile pentru sancțiuni suplimentare continuă. Potrivit informațiilor obținute de dpa, Comisia Europeană și serviciul diplomatic al UE ar urma să prezinte joi statelor membre propuneri pentru un al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar viza: sectorul financiar; furnizorii industriei de armament. Context: nume vehiculate, dar fără consens politic Dezbaterea privind oportunitatea numirii unui reprezentant al UE pentru eventuale discuții cu Moscova s-a intensificat în capitalele europene. Printre numele vehiculate se numără, potrivit unor surse citate de dpa, Angela Merkel , președintele finlandez Alexander Stubb și Mario Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene. Vladimir Putin a sugerat public și numele fostului cancelar german Gerhard Schroeder, însă ideea a fost respinsă atât de guvernul german, cât și de oficiali ai UE. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că europenii vor decide cine va vorbi în numele lor. [...]
Concentrarea de forțe navale americane în Caraibe ridică presiunea operațională asupra Pentagonului , pe fondul unor misiuni prelungite care, potrivit Antena 3 , ar putea permite SUA să acționeze rapid împotriva Cubei dacă președintele Donald Trump ar da undă verde finală. Potrivit relatării, Pentagonul ar fi petrecut luni întregi poziționând trupe și armament pentru un posibil atac, după ce presiunile economice și politice nu ar fi reușit să răstoarne guvernul comunist de la Havana. În acest context, prezența întărită a Marinei SUA în regiune este descrisă ca fiind cea mai mare din lume în afara Orientului Mijlociu, ceea ce ar reduce timpul de reacție pentru o eventuală operațiune. Ce capabilități sunt deja în zonă Materialul indică o desfășurare care include atât platforme de lovire, cât și mijloace de supraveghere: grupul de atac al portavionului USS Nimitz , intrat în Caraibe în luna mai, împreună cu distrugătoare și crucișătoare capabile să lanseze rachete de precizie asupra țintelor de pe uscat; drone avansate și aeronave de supraveghere care ar fi „înconjurat” Cuba timp de luni, conform site-urilor de urmărire a zborurilor; nave amfibii și escortele USS Kearsarge , care transportă 2.500 de pușcași marini , aflate în largul coastei Virginiei și pregătite pentru o nouă desfășurare, cu posibilitatea de a înlocui nave care se întorc acasă. În același timp, sursa notează că, pentru o invazie terestră de amploare, Pentagonul ar avea nevoie de trupe suplimentare. „Fereastra” de acțiune, limitată de uzura flotei și a echipajelor Un element central al analizei este constrângerea de timp: mai multe dintre cele mai mari nave de război desfășurate în vară se apropie de 10 luni pe mare , peste intervalul obișnuit de șase–șapte luni . Această prelungire ar alimenta îngrijorări privind suprasolicitarea echipajelor și ar pune presiune pe o forță navală care, potrivit textului, derulează și o blocadă a navelor iraniene în Golful Persic . Un oficial din domeniul apărării, citat sub protecția anonimatului, avertizează că desfășurările consecutive lungi se acumulează și complică recondiționarea și reparațiile după revenirea navelor. Context politic și semnale publice În material este citat și secretarul de stat Marco Rubio , care a susținut că situația Cubei reprezintă un risc de securitate pentru SUA: „Cuba se află în mare pericol. A avea un stat eșuat la 90 de mile de țărmurile noastre reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Statelor Unite.” De asemenea, Mark Cancian, fost oficial al Pentagonului și analist senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, apreciază că prezența portavionului ar putea avea în primul rând rol de descurajare, dar ar putea fi folosită dacă ar fi necesar. El enumeră drept scenarii posibile lovituri aeriene pentru neutralizarea apărării antiaeriene sau țintirea conducerii. Casa Albă ar fi trimis întrebări Pentagonului, însă Marina a refuzat să comenteze desfășurările, iar Comandamentul Sudic al Forțelor Navale nu a răspuns unei solicitări de comentarii, potrivit articolului. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Din datele prezentate, miza imediată nu este doar decizia politică, ci și sustenabilitatea operațională: menținerea unei prezențe navale mari pentru perioade peste normele uzuale poate reduce flexibilitatea de rotație a navelor și poate amplifica problemele de mentenanță și retenție a personalului. În lipsa unor poziții oficiale publice suplimentare, rămâne neclar dacă și în ce formă ar exista un calendar de decizie sau o schimbare de postură militară în perioada următoare. [...]
SUA au lovit din nou ținte militare în Iran, invocând protecția traficului prin Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care Washingtonul susține că armistițiul general din conflict „încă se menține”, potrivit Politico . Miza imediată este operațională și economică: securitatea unei rute maritime prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Loviturile aeriene au vizat un obiectiv militar de pe coasta sudică a Iranului, considerat o amenințare pentru forțele americane și pentru navigația comercială în Strâmtoarea Hormuz, a declarat un oficial american sub protecția anonimatului. În paralel, forțele SUA au doborât patru drone iraniene, despre care același oficial a spus că reprezentau, de asemenea, o amenințare. „Forțele SUA au lovit și o stație iraniană de control la sol în Bandar Abbas care era pe punctul de a lansa o a cincea dronă. Aceste acțiuni au fost măsurate, strict defensive și au avut ca scop menținerea armistițiului.” De ce contează: Hormuz, punct critic pentru petrol și transport maritim Atacurile vin în contextul negocierilor pentru încheierea campaniei militare comune SUA–Israel în Iran, conflict care, potrivit publicației, a dus la mii de morți și a împins în sus prețurile petrolului la nivel global. Chiar dacă Washingtonul descrie loviturile drept „defensive”, ele au loc într-o zonă cu sensibilitate ridicată pentru piețele energetice și pentru lanțurile logistice maritime. Politico notează că acesta este al doilea atac al SUA în Iran într-o săptămână. Luni, Washingtonul a anunțat „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului asupra mai multor ținte, inclusiv lansatoare de rachete și ambarcațiuni iraniene care ar fi încercat să planteze mine în Strâmtoarea Hormuz. Semnal politic: Trump spune că „un acord ar putea fi atins”, dar lasă deschisă escaladarea Președintele Donald Trump a declarat miercuri că un acord „ar putea fi atins”, însă a sugerat că, în lipsa unei înțelegeri, SUA „vor trebui să termine treaba”, relatează Politico. Tot miercuri, Trump a respins o propunere care ar fi presupus ca Iranul și Omanul (descris ca facilitator important al discuțiilor din culise) să supravegheze traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit relatării, Trump a insistat că Iranul nu ar trebui să aibă control asupra acestei rute și a spus că își dorește ca SUA să „vegheze” asupra ei, tratând-o ca pe o zonă de apă internațională. [...]
Următoarele șase luni ar putea decide poziția Ucrainei la masa negocierilor , pe fondul unei intensificări a războiului dronelor și al semnelor de uzură în armata rusă, potrivit Adevărul , care citează declarațiile generalului de brigadă Andrii Bilețki pentru Reuters. Comandantul Corpului 3 Armată al Ucrainei spune că intervalul de „șase până la nouă luni” ar putea reprezenta un punct de cotitură, dar că „următoarele șase” sunt cele mai critice. Miza, în viziunea sa, este ca Kievul să mențină presiunea și să își îmbunătățească pozițiile pe teren înaintea unor eventuale discuții, pentru a negocia „dintr-o poziție de forță” un armistițiu „cu adevărat stabil”. De ce contează: fereastra operațională se traduce în pârghie politică Deși Rusia continuă să avanseze lent pe anumite sectoare ale frontului început în februarie 2022, ritmul câștigurilor ar fi scăzut în 2026, pe fondul presiunii ucrainene asupra logisticii, apărării antiaeriene și infrastructurii militare ruse. Unul dintre blocajele majore rămâne controlul asupra regiunii Donețk: Moscova insistă pe preluarea integrală, în timp ce Kievul refuză retragerea din zone neocupate de trupele ruse. Kremlinul nu a comentat imediat declarațiile lui Bilețki, însă Vladimir Putin a afirmat recent că Rusia se apropie de obiectivele sale militare. Semne de uzură în armata rusă și presiune pe „Centura Fortificată” Bilețki susține că Rusia începe să resimtă pierderile și dificultatea de a susține ofensive la nivelul anilor anteriori. „Lipsa de personal nu le mai permite să avanseze așa cum o făceau acum un an” Evaluarea este susținută, în material, de analistul militar John Helin (Black Bird Group, Finlanda), care afirmă că Rusia pare tot mai afectată de uzură, în timp ce Ucraina, deși are la rândul ei probleme de personal, nu ar fi ajuns la un prag critic de colaps operațional. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că forțele ucrainene „contestă activ caracterul pozițional al conflictului” și ar putea lansa în curând atacuri mecanizate limitate. Luptele continuă în jurul așa-numitei „Centuri Fortificate” din estul Ucrainei, lanț de orașe fortificate care susține apărarea în Donbas; între punctele fierbinți este menționată Kostiantînivka, unde presiunea rusă rămâne ridicată. Războiul dronelor și comunicațiile, noul diferențiator Generalul ucrainean indică dronele ca factor care schimbă rapid dinamica de pe front: Ucraina ar avea un avantaj la drone de atac și sisteme terestre fără pilot, în timp ce Rusia ar compensa parțial cu drone cu fibră optică, descrise ca imposibil de bruiat electronic. Bilețki mai afirmă că limitarea accesului forțelor ruse la Starlink, decisă de Elon Musk, ar fi afectat capacitatea de coordonare a Moscovei. „Rusia pierde în mod radical la capitolul comunicații pe câmpul de luptă” În ultimele luni, Ucraina și-ar fi intensificat atacurile cu drone cu rază medie asupra infrastructurii militare ruse, ceea ce ar fi permis lovituri la distanțe mai mari în interiorul Federației Ruse. În același context, președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că armata ucraineană ar fi recucerit aproape 600 de kilometri pătrați de teritoriu în 2026. Bilețki vorbește și despre o transformare structurală a armatei ucrainene, prin integrarea accelerată a sistemelor robotizate, cu ținta ca până în 2027 circa 30% din funcțiile de luptă să fie preluate de sisteme autonome sau semi-autonome. Ce urmează: presiune pentru negocieri, dar fără consens asupra duratei războiului Materialul notează și o dispută privind orizontul conflictului. Administrația prezidențială ucraineană respinge informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora Kievul ar pregăti populația pentru încă doi-trei ani de război, după ce The Economist a relatat despre un scenariu de conflict prelungit și a avertizat asupra presiunilor interne, inclusiv scandaluri de corupție și vulnerabilități economice. Consilierul prezidențial Dmitro Lîtvîn a catalogat informațiile drept o „scurgere veche” reciclată. În paralel, sunt menționate scenarii privind reluarea negocierilor „încă din această vară”, deși „majoritatea estimărilor” ar indica un război care continuă până când una dintre părți va fi forțată la concesii majore. Pe fundal, economia Rusiei este descrisă ca afectată de sancțiuni și stagnare, dar parțial susținută de prețurile ridicate la petrol. Totodată, Zelenski a spus în fața parlamentarilor că faza „fierbinte” a războiului s-ar putea încheia până în noiembrie, condiționat de obținerea unor garanții de securitate clare din partea aliaților occidentali. Pentru context operațional separat, Adevărul mai relatează despre explozii în lanț în Crimeea, în apropierea unor obiective militare , unde guvernatorul prorus susține că Ucraina a folosit rachete Storm Shadow. [...]
