Știri
Știri din categoria Externe
Scăderea cotațiilor petrolului a fost unul dintre primele efecte vizibile după ce SUA au anunțat o nouă rundă de discuții menită să prelungească armistițiul Israel–Liban, într-un context regional în care orice reluare a conflictului ar putea reaprinde riscul de întreruperi de aprovizionare, potrivit Libertatea.
Statele Unite vor organiza joi, 23 aprilie, noi negocieri între Israel și Liban, pentru a evita reluarea ostilităților după un armistițiu descris ca fragil. Un oficial al Departamentului de Stat, citat sub protecția anonimatului, a spus că Washingtonul va continua să faciliteze discuții directe „purtate cu bună-credință” între cele două guverne. Informația este transmisă de News.ro, care citează France24.
În paralel cu efortul diplomatic Israel–Liban, piața petrolului a reacționat la așteptările că negocierile dintre SUA și Iran ar putea duce la creșterea ofertei din Orientul Mijlociu, ceea ce, în mod obișnuit, pune presiune de scădere pe prețuri.
Concret, marți:
Libertatea notează că relația SUA–Iran s-a tensionat, după ce ambele părți au avertizat că sunt pregătite inclusiv pentru un conflict, pe fondul incertitudinilor privind negocierile anunțate de președintele Donald Trump.
Casa Albă a transmis că vicepreședintele J.D. Vance este pregătit să revină la Islamabad (Pakistan), unde ar urma să aibă loc o nouă rundă de negocieri, însă Iranul nu confirmă participarea. Totodată, autoritățile de la Teheran acuză Washingtonul că a încălcat armistițiul.
„Prin impunerea unui blocaj şi încălcarea armistiţiului, Trump doreşte să transforme această masă de negocieri într-o masă de capitulare sau să justifice reluarea ostilităţilor”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian.
Pentru companii și investitori, miza imediată rămâne volatilitatea prețului petrolului: o prelungire a armistițiului Israel–Liban și un progres (chiar și limitat) pe canalul SUA–Iran pot reduce prima de risc geopolitic din cotații, în timp ce un eșec al discuțiilor ar putea produce mișcări rapide în sens invers.
Separat, în Europa, guvernul britanic urmează să anunțe un plan de accelerare a energiei curate: ministrul energiei Ed Miliband va prezenta măsuri pentru extinderea surselor regenerabile (panouri solare și turbine eoliene pe terenuri industriale și feroviare), cu o capacitate indicată ca suficientă pentru alimentarea a aproximativ cinci milioane de locuințe.
Recomandate
Franța încearcă să-și păstreze relevanța în dosarul negocierilor Israel–Liban, în condițiile în care SUA și Israelul o împing în afara discuțiilor , iar Beirutul caută sprijin pentru a-și întări poziția înaintea unor posibile negocieri directe, potrivit The Jerusalem Post . Premierul libanez Nawaf Salam și președintele francez Emmanuel Macron urmează să discute marți, la Paris, despre „întărirea mâinii” guvernului libanez în perspectiva unor discuții la nivel de ambasador găzduite de SUA joi. Miza acestor discuții rămâne neclară: fie prelungirea unui armistițiu fragil de 10 zile între Israel și Hezbollah (susținut de Iran), fie deschiderea unor negocieri mai ample. De ce contează: Libanul intră slab într-o posibilă negociere directă Diplomați europeni și libanezi citați în material avertizează că, dacă negocierile directe încep, guvernul de la Beirut ar putea fi prea slab pentru a respinge cereri considerate nerealiste, ceea ce ar putea alimenta tensiuni interne, în contextul în care Hezbollah refuză să negocieze cu Israelul. În paralel, incapacitatea Libanului de a limita acțiunile Hezbollah după armistițiul din 2024 a ridicat semne de întrebare privind credibilitatea Beirutului la masa negocierilor. Israelul urmărește crearea unei zone-tampon pentru a proteja nordul țării de atacuri ale Hezbollah, în timp ce gruparea afirmă că își păstrează „dreptul de a rezista”. Parisul: sprijin „practic”, nu rol de mediator între părți Un oficial al președinției franceze a spus că Franța nu încearcă să se interpună între părți într-un proces „bilateral și direct”, dar susține că poate juca un rol concret în sprijinirea guvernului libanez, inclusiv prin capacitatea de implementare pe teren. Parisul invocă, între altele, prezența sa în Liban prin aproximativ 700 de militari în cadrul forței ONU de menținere a păcii, argumentând că orice acord ar necesita o prezență internațională substanțială pentru a fi pus în aplicare. Franța are legături istorice profunde cu Libanul și a încercat, alături de Washington, să medieze conflictul, inclusiv prin armistițiul din 2024 și prin mecanismul de monitorizare asociat. Obstacolul major: opoziția Israelului și reticența SUA față de implicarea Franței Relațiile Parisului cu Israelul s-au deteriorat pe fondul pozițiilor Franței privind Gaza și Cisiordania, al acuzațiilor că acțiunile Israelului în Liban sunt disproporționate și al contactelor Franței cu aripa politică a Hezbollah. Ambasadorul Israelului la Washington a cerut recent excluderea Franței din orice discuții, afirmând că Parisul nu are „nicio influență pozitivă”. Materialul notează că SUA mențin contactul cu Franța pe acest dosar, dar încearcă, în același timp, să-i reducă rolul. Un diplomat libanez a declarat că există eforturi pentru readucerea Franței în discuții, însă SUA și Israelul se opun ferm. Riscul de escaladare rămâne pe teren Tensiunile din sudul Libanului rămân ridicate. Guvernul francez a acuzat Hezbollah de un atac în care a fost ucis în această săptămână un soldat francez. Separat, președintele parlamentului libanez a avertizat marți că forțele israeliene aflate în unele zone din sudul țării vor întâmpina rezistență dacă nu se retrag, semnalând riscul unei noi confruntări. În acest context, întâlnirea Salam–Macron are o miză operațională și diplomatică imediată: dacă Franța poate oferi sprijin practic Libanului fără a fi acceptată formal în formatul de negocieri, într-un moment în care arhitectura discuțiilor pare să fie decisă în principal de Washington și Ierusalim. [...]
Iran avertizează că are „noi cărți” militare dacă armistițiul se rupe , pe fondul incertitudinii privind prelungirea încetării focului și al pregătirii unor noi discuții în Islamabad, potrivit Daily Mail . Mesajul vine cu o zi înainte ca armistițiul temporar să expire, iar președintele SUA, Donald Trump, a spus că este „foarte puțin probabil” ca înțelegerea să fie extinsă. Unghiul principal: riscul de escaladare care menține blocajul Strâmtorii Hormuz și amplifică presiunea pe aprovizionarea cu combustibili , cu efecte directe asupra transportului și aviației, inclusiv în Europa. Ce spune Teheranul și de ce contează acum Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf , a acuzat SUA că „impune un asediu” și că ar încălca încetarea focului, susținând că Washingtonul ar încerca să transforme negocierile într-o „capitulare”. Într-o postare pe X, el a afirmat că Iranul nu acceptă negocieri „sub umbra amenințărilor” și a avertizat că, „în ultimele două săptămâni”, Teheranul s-a pregătit să dezvăluie „noi cărți pe câmpul de luptă”. În paralel, ambele părți se acuză reciproc de încălcări ale armistițiului, în timp ce SUA continuă blocada Strâmtorii Hormuz după ce a confiscat duminică o navă cargo sub pavilion iranian, conform relatării. Negocieri în Pakistan: Vance, așteptat la Islamabad Donald Trump a indicat că se așteaptă să trimită echipa de negociere, condusă de vicepreședintele JD Vance , la Islamabad pentru discuții, chiar dacă Iranul insistă că nu va participa până când liderul american nu își reduce cererile. În același timp, presa americană a relatat că JD Vance va călători astăzi în Pakistan, iar surse citate de CNN au spus că o a doua rundă de negocieri între delegațiile SUA și Iran este planificată pentru miercuri, tot la Islamabad. (Daily Mail citează Axios și CNN pentru aceste informații.) Efecte economice: combustibili și transport, sub presiune Pe fondul închiderii Strâmtorii Hormuz și al războiului cu Iranul, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat că vara ar putea fi „dificilă” pentru Europa din cauza penuriilor de combustibil, inclusiv în scenariul „cel mai bun”. El a spus că UE pregătește măsuri pentru a limita impactul asupra aprovizionării cu combustibil pentru aviație (kerosen), inclusiv posibilitatea de a redistribui și împărți resursele disponibile. Publicația notează și avertismentele companiilor aeriene europene privind posibile penurii „în câteva săptămâni”, în condițiile în care aproximativ 75% din aprovizionarea Europei cu combustibil pentru aviație ar proveni din Orientul Mijlociu. Alte evoluții menționate Firma de management al riscurilor maritime MARISKS a identificat o fraudă în care companiilor de shipping li se promit „treceri sigure” prin Hormuz contra unor plăți în criptomonede; firma a transmis că mesajele sunt o înșelătorie. Netblocks a spus că Iranul se află în a 53-a zi de „aproape total” blackout (întrerupere) al internetului impus de regim. Ministrul german de externe Johann Wadephul a îndemnat Iranul să poarte discuții „constructive” cu SUA la Islamabad, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE programată miercuri la Bruxelles. Ce urmează Punctul imediat de urmărit este expirarea armistițiului temporar și dacă discuțiile din Islamabad vor avea loc în formatul anunțat în presa americană. În lipsa unei prelungiri, riscul major rămâne o escaladare care ar prelungi blocajul Strâmtorii Hormuz , cu efecte în lanț asupra transportului maritim și a costurilor/ disponibilității combustibililor pentru aviație. [...]
Volodimir Zelenski respinge retragerea din Donbas ca opțiune de negociere , argumentând că o astfel de mișcare ar slăbi poziția militară a Ucrainei și ar afecta direct capacitatea de apărare pe termen scurt, în contextul intensificării discuțiilor despre pace, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că retragerea din anumite părți ale Donbasului – din zone ale regiunii Donețk și dintr-o mică porțiune a regiunii Lugansk – ar fi „iresponsabilă” și ar echivala cu o „înfrângere strategică” pentru Forțele Armate ale Ucrainei, relatează Ukrinform , citat de Digi24. În logica prezentată de Zelenski, o retragere ar însemna pierderea unor poziții care oferă avantaje defensive, inclusiv prin utilizarea zonelor urbanizate. El a susținut că, deși pot fi construite noi fortificații, acest lucru „necesită timp”, iar apărarea în localități este, în opinia sa, mai solidă decât liniile defensive ridicate în câmp deschis. Totodată, Zelenski a invocat impactul asupra moralului armatei și faptul că în zonă trăiesc aproximativ 200.000 de oameni. „Cred că un astfel de pas astăzi ar fi iresponsabil”, a spus Zelenski. Ce transmite Kievul despre formatul de oprire a luptelor Zelenski a mai afirmat că, în convorbiri telefonice, Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua comunicarea și negocierile, în timp ce Rusia „nu dă semne” că ar fi dispusă să pună capăt războiului, nici măcar într-un format de „menținere a statu-quo-ului”. În viziunea sa, cea mai rapidă cale de a opri uciderile ar fi un format comun de negociere, cu un prim pas: un armistițiu pe termen lung, care ar putea marca finalul fazei de luptă, urmat apoi de pași diplomatici. Vizite ale negociatorilor americani: miza simbolică a traseului Comentând o posibilă vizită a negociatorilor americani în Ucraina, Zelenski a spus că o astfel de deplasare ar fi „mai necesară” pentru Statele Unite, argumentând că ar fi „lipsit de respect” să se meargă la Moscova fără o oprire la Kiev. El a adăugat că, dacă nu este posibilă o vizită în Ucraina, întâlnirile pot avea loc și în alte țări, iar esențial este „rezultatul”, nu locația. [...]
Președintele Argentinei, Javier Milei , a primit cea mai înaltă distincție civilă a Israelului , într-un gest cu încărcătură diplomatică ce consolidează relația bilaterală într-un moment sensibil pentru societatea israeliană, potrivit The Jerusalem Post . Ceremonia de la Reședința Președintelui din Ierusalim a avut loc luni, cu doar câteva ore înainte de intrarea Israelului în Ziua de Comemorare a Soldaților Căzuți și a Victimelor Terorismului. În sală au fost expuse portrete ale 10 foști angajați ai Reședinței Prezidențiale – sau rude apropiate ale acestora – care au murit în luptă ori au fost uciși de teroriști, alături de lumânări aprinse și o coroană de flori. În discursul său, președintele Isaac Herzog a subliniat sprijinul lui Milei pentru Israel, inclusiv vizita sa după atacurile din 7 octombrie 2023 și poziționările sale „înainte, în timpul și după” războiul cu Iran, descriindu-le drept dovadă de prietenie „prin cuvinte și prin acțiune”. „Vă iubim și vă urăm bun venit. Este o adevărată onoare și o plăcere să vă găzduim în orașul sfânt.” Milei a vorbit despre îmbunătățirea relațiilor dintre Argentina și Israel, despre nevoia de a menține libertatea „într-o lume incertă” și despre valorile și viziunea comune ale celor două țări. De ce contează: semnal politic și validare publică a sprijinului Acordarea Medaliei Prezidențiale de Onoare – cea mai înaltă distincție civilă a Israelului – funcționează ca un semnal politic de recunoaștere a sprijinului diplomatic oferit de Milei, inclusiv în chestiunea ostaticilor israelieni ținuți de Hamas în Gaza, temă menționată în contextul vizitei sale. Tot luni, Milei a primit și un doctorat onorific de la Universitatea Bar-Ilan, „în aprecierea sprijinului diplomatic” pentru Israel și a angajamentului față de eforturile internaționale pentru eliberarea ostaticilor; la ceremonie au participat ostatici eliberați cu origini argentiniene și familiile lor. Context: cine a mai primit distincția Milei este al cincilea președinte decorat cu Medalia de Onoare de către Herzog. Potrivit articolului, ceilalți au fost: Milos Zeman (Cehia) Joe Biden (SUA) Nicos Anastasiades (Cipru) Donald Trump (SUA) Publicația amintește că, anterior, doi președinți americani au primit distincția de la fostul președinte Shimon Peres, care a inaugurat-o: Barack Obama (în timpul mandatului) și Bill Clinton (după încheierea mandatului), în forma inițială numită „Medalia Distincției”. Incident de protocol: mulțimea a urcat pe scenă pentru selfie-uri La final, evenimentul a deviat de la protocolul obișnuit al Reședinței Prezidențiale: înainte ca cei doi lideri să se retragă pentru o discuție privată, mulțimea a urcat pe scenă pentru fotografii, iar personalul de securitate a avut dificultăți în a ține oamenii la distanță. [...]
Deplasarea vicepreședintelui SUA JD Vance la Islamabad pentru posibile discuții de pace cu Iranul depinde de semnale politice de la Teheran , iar partea iraniană ar fi plecat spre întâlnire abia după o aprobare raportată de la liderul suprem, pe fondul presiunilor interne ale Gardienilor Revoluției, potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios. Vance este așteptat să plece marți dimineață spre Pakistan pentru discuții potențiale cu Iranul, a relatat Axios, citând trei surse americane. Informația vine după mesaje contradictorii: președintele Donald Trump a declarat luni pentru New York Post că Vance și delegația sa erau deja în drum spre Pakistan, însă alte surse au susținut că vicepreședintele se afla încă în SUA. Presiuni interne la Teheran și condiția „blocadei” din Strâmtoarea Hormuz Potrivit unei surse „cu cunoștință directă” citate de Axios, echipa iraniană de negociere ar fi ezitat din cauza presiunilor Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), care ar fi împins pentru o linie mai dură, inclusiv refuzul discuțiilor fără încetarea „blocadei” americane a Strâmtorii Hormuz. În același timp, mediatorii din Pakistan, Egipt și Turcia ar fi încurajat delegația iraniană să participe la întâlnire, însă aceasta nu ar fi plecat până nu ar fi primit aprobarea liderului suprem al Iranului, conform aceleiași relatări. Cine ar urma să participe Planul delegației iraniene de a călători la Islamabad a fost relatat anterior și de New York Times, care a citat doi oficiali iranieni. Speakerul Parlamentului iranian, Mohammed-Bagher Ghalibaf , este așteptat să conducă delegația. De partea americană, delegația lui Vance ar urma să îi includă pe: Steve Witkoff, emisar special; Jared Kushner, ginerele lui Trump. Miza imediată, din perspectiva operațională, este că fereastra pentru discuții pare condiționată de două variabile greu de controlat public: sincronizarea logistică a delegației americane și, mai ales, aprobarea politică de vârf de la Teheran, în contextul tensiunilor dintre negociatori și IRGC. [...]
În ultima zi a armistițiului, riscul unei noi escaladări SUA–Iran crește pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , după ce Donald Trump a avertizat că Teheranul „va fi obligat să negocieze”, iar Iranul acuză Washingtonul că încalcă încetarea focului prin presiune militară și blocadă navală, potrivit Adevărul . Trump a declarat luni, într-un interviu telefonic acordat unui post de radio conservator din SUA, că negocierile cu Iranul „vor fi finalizate cu succes” și că „toată lumea va fi mulțumită”, în pofida blocajului evident dintre cele două părți. Tot el a reluat amenințarea că, dacă Iranul nu negociază, se va confrunta cu „probleme cum nu a mai văzut niciodată”. Blocada din Ormuz, miza operațională care tensionează armistițiul Pe fondul armistițiului fragil, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a transmis că Teheranul respinge orice negociere „sub umbra amenințărilor” și a acuzat SUA că folosesc presiunea militară și o blocadă navală pentru a forța concesii. Oficialul iranian a condamnat decizia SUA de a impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul o consideră o încălcare a armistițiului mediat de Pakistan. În paralel, tensiunile au escaladat și prin menținerea unei blocade navale asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, măsură pe care Teheranul o cataloghează drept ilegală. Negocieri anunțate la Islamabad , dar participarea Iranului rămâne incertă Casa Albă a indicat că reprezentanți americani urmează să participe la discuții la Islamabad. Iranul nu a confirmat oficial participarea și a cerut ridicarea blocadei înainte de orice progres diplomatic. Trump a reiterat că un eventual acord trebuie să includă garanții ferme că Iranul nu va obține armă nucleară. Trafic maritim oscilant: redeschidere anunțată, apoi noi restricții În Strâmtoarea Ormuz, Iranul a anunțat inițial redeschiderea traficului maritim, dar ulterior a revenit asupra deciziei și a restricționat din nou navigația, acuzând SUA că nu și-au respectat angajamentele. În acest context, finalul armistițiului găsește părțile cu poziții publice mai dure și cu condiții care, deocamdată, nu se aliniază. [...]
