Știri
Știri din categoria Externe
Pachetul financiar de 27 mld. dolari (aprox. 124 mld. lei) promis de Macron pentru Africa este criticat ca insuficient pentru economiile îndatorate ale continentului, în lipsa unor măsuri mai directe precum ștergeri de datorii sau pauze la plată, potrivit Reuters.
La un summit franco-african organizat la Nairobi, Emmanuel Macron a anunțat investiții noi de 27 mld. dolari și a relansat ideea reformării arhitecturii financiare internaționale printr-un mecanism de „garanție la prima pierdere” (first-loss guarantee) – un instrument prin care o parte acceptă să acopere primele pierderi ale unei investiții, pentru a atrage capital privat. Analiștii citați de publicație spun însă că pachetul nu răspunde nevoilor imediate ale statelor cu datorii ridicate.
Mecanismul de garantare a riscului este prezentat ca parte a unei strategii mai largi de mobilizare a capitalului privat, pe fondul reorientării cheltuielilor guvernelor bogate de la finanțarea dezvoltării către apărare și alte priorități interne. Un oficial al Ministerului francez de Finanțe a susținut că sistemul de finanțare pentru dezvoltare trebuie să funcționeze „mai bine”, să fie mai coordonat și mai puțin complex pentru țările beneficiare, iar statele și instituțiile financiare internaționale pot garanta împrumuturi contractate de țări mai sărace pentru proiecte.
Criticii spun că, chiar dacă unele angajamente ar fi credibile, ele tind să mențină status quo-ul, fără să schimbe substanțial modul în care țările africane sunt finanțate sau povara datoriei lor.
Lideri africani precum președintele Kenyei, William Ruto, co-președinte al summitului, cer revizuirea modului în care agențiile de rating evaluează riscul, argumentând că riscul Africii este supraestimat, ceea ce împinge în sus costurile de împrumut. Agențiile majore de rating au respins această critică, notează Reuters.
În paralel, alte propuneri africane vizează:
Șase organizații ale societății civile, inclusiv Afrodad și Oxfam France, au cerut Franței să-și folosească influența politică pe subiectul datoriei suverane pentru a susține anulări de datorii pentru țările din Sudul Global care solicită acest lucru.
Macron, care deține președinția G7, l-a invitat pe Ruto la summitul G7 de luna viitoare, unde mecanismele de garantare a riscului ar urma să fie discutate. În evaluarea criticilor citați, fără instrumente de ușurare a datoriei, inițiativa riscă să rămână mai degrabă un semnal politic și un cadru de atragere a investițiilor, decât un răspuns rapid la presiunea financiară cu care se confruntă mai multe economii africane.
Recomandate
Israel încearcă să influențeze negocierile SUA–Iran pentru a evita un acord care ar relaxa presiunea economică asupra Teheranului , de teama că președintele american Donald Trump ar putea accepta concesii „de ultim moment”, potrivit The Jerusalem Post , care citează surse israeliene vorbind pentru CNN. Oficiali israelieni au transmis că, deși Washingtonul și Ierusalimul rămân aliniați pe obiectivul de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară, alte teme considerate critice de Israel – inclusiv programul de rachete balistice și rețeaua de grupări aliate Iranului în regiune – nu ar fi în prim-planul discuțiilor actuale. O sursă citată de CNN susține că aceste subiecte sunt „probabil în afara agendei” și nu apar în schițele diplomatice inițiale. Miza pentru Israel: evitarea unui „acord parțial” care ar reduce sancțiunile Potrivit surselor, una dintre îngrijorările centrale este că un acord incomplet ar putea fi perceput de Israel drept o încheiere „neterminată” a conflictului și ar oferi regimului iranian spațiu de stabilizare prin ridicarea presiunii economice și a sancțiunilor. Un oficial israelian de rang înalt a descris, în declarații pentru CNN, preferința pentru menținerea presiunii și chiar pentru continuarea escaladării: „Avem mâna pe puls. Vom fi fericiți dacă nu va exista niciun acord, vom fi fericiți dacă asediul asupra Hormuzului continuă și vom fi fericiți dacă Iranul mai primește câteva lovituri.” Coordonare operațională și scenarii de escaladare Sursele citate afirmă că SUA și Israel își coordonează în continuare acțiunile împotriva Iranului, inclusiv planificarea unor posibile lovituri asupra unor ținte precum facilități energetice, infrastructură și conducerea iraniană, în cazul în care discuțiile SUA–Iran eșuează. În același timp, premierul Benjamin Netanyahu ar fi rezervat față de emisarul lui Trump, Steve Witkoff , și față de Jared Kushner, preferând comunicarea directă cu președintele american, potrivit surselor menționate. „Clauza de expirare” și cererile Israelului privind îmbogățirea uraniului Un element discutat în negocieri ar fi o „clauză de expirare” (sunset clause) care ar permite ca anumite restricții să înceteze după o perioadă determinată, ceea ce ar putea redeschide posibilitatea ca Iranul să urmărească din nou unele capabilități nucleare. Sursele spun că Israelul încearcă să blocheze această opțiune prin introducerea a două prevederi suplimentare: interzicerea completă a îmbogățirii uraniului pe durata perioadei acoperite de clauza de expirare; obligarea Iranului să demonteze instalația Fordow și situl Pickaxe Mountain, unde Iranul este suspectat că încearcă să avanseze capabilități nucleare. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat pentru CNN că Trump „ține toate cărțile” în negocieri și că Iranul „știe foarte bine că realitatea actuală nu este sustenabilă”. Ea a susținut, între altele, că Iranul ar pierde „500 de milioane de dolari pe zi” din cauza unei blocade a porturilor iraniene, în cadrul unei operațiuni denumite „Operation Economic Fury”. [...]
Rusia își extinde prin lege baza „legală” pentru intervenții militare externe , o schimbare cu impact direct de reglementare și de securitate în regiune, potrivit Libertatea . Duma de Stat a aprobat, în lecturile a doua și a treia, un proiect care îi acordă președintelui Vladimir Putin prerogative pentru a desfășura forțe armate pe teritoriul altor state. Motivul oficial invocat în document este apărarea cetățenilor ruși care se confruntă cu acțiuni legale în afara granițelor, conform agenției ruse Interfax, citată de publicație. Ce permite concret noua lege Textul legislativ prevede că armata rusă va putea interveni, la decizia lui Vladimir Putin, pentru „a elibera sau proteja” cetățeni ruși arestați, deținuți ori urmăriți penal de instanțe străine care ar acționa fără implicarea sau acordul Rusiei. Legea se referă și la situații în care procedurile ar fi inițiate de organisme judiciare internaționale a căror autoritate nu este recunoscută de Federația Rusă printr-un tratat semnat sau printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Proiectul a fost adoptat „la unison”: 381 de deputați (84,7%) au votat „pentru”, fără voturi împotrivă și fără abțineri. Mesajul politic: acuzații la adresa Occidentului Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a justificat măsura acuzând Occidentul că folosește justiția ca pe un „instrument de represiune împotriva celor considerați indezirabili”. Într-un comunicat oficial, Volodin a susținut că statele vestice ar ignora regulile internaționale și s-ar amesteca în afacerile țărilor suverane, motiv pentru care Rusia ar trebui să intervină pentru a-și apăra cetățenii persecutați „ilegal”. Context: avertismente NATO și evaluări ale serviciilor occidentale Inițiativa legislativă apare pe fondul unor alerte repetate ale serviciilor de informații europene și nord-atlantice, care suspectează Moscova că se pregătește pentru o confruntare cu țări membre NATO, notează publicația. În acest context sunt menționate: avertismentul din vara lui 2025 al șefului serviciului secret german (BND) privind riscul unor provocări rusești în statele baltice, după modelul anexării Crimeei; apelul generalului Fabien Mandon, șeful Statului Major General al Franței, ca Europa să se pregătească pentru o confruntare directă cu Rusia în următorii 3-4 ani; evaluarea experților de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , care vorbesc despre o etapă preliminară („faza zero”) manifestată prin restructurarea districtelor militare rusești, construirea de noi baze la granița cu Finlanda și intensificarea acțiunilor hibride în Europa, inclusiv sabotaj și bruiaje ale semnalelor GPS. În material este menționat și că armata Rusiei numără 1,5 milioane de soldați. [...]
Slovacia a suspendat pe termen nedeterminat traficul la frontiera cu Ucraina , o decizie cu efect direct asupra fluxurilor de persoane și mărfuri pe unul dintre cele mai scurte segmente de graniță externă a UE, potrivit Agerpres . Măsura a fost justificată prin „motive de securitate”, administrația vămilor de la Bratislava anunțând că „toate posturile de control de la frontiera cu Ucraina vor fi închise (...) până la noi ordine”, conform comunicatului citat. Trecerea frontierei a fost oprită de la ora locală 15.00 (14.00, ora României), însă televiziunea TA3 a relatat ulterior, citând surse din poliție, că punctele de control ar fi fost redeschise după aproximativ două ore. Informația privind redeschiderea nu este prezentată ca anunț oficial al autorităților vamale în materialul citat. Potrivit TA3, închiderea ar fi fost decisă la solicitarea Ucrainei, după atacuri rusești cu drone în regiunea ucraineană de frontieră Transcarpatia . Granița dintre Slovacia și Ucraina are o lungime de circa 50 de kilometri, iar orice întrerupere a funcționării punctelor de trecere poate produce întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori și lanțurile logistice care folosesc acest coridor. În acest stadiu, nu sunt indicate termene sau condiții concrete pentru reluarea completă a traficului. [...]
Spania blochează folosirea bazelor sale de către SUA în războiul cu Iranul , invocând obligația de a respecta dreptul internațional și Carta ONU, într-un nou episod de tensiune transatlantică ce poate avea consecințe economice și de securitate pentru Madrid, potrivit Digi24 . Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares , a declarat pentru Politico că Spania nu își va „abandona angajamentul față de dreptul internațional”, chiar dacă presiunea din partea Washingtonului s-a intensificat după refuzul Madridului de a permite utilizarea bazelor aeriene spaniole în operațiuni legate de războiul cu Iranul. Miza: accesul la baze și riscul de represalii comerciale și militare În centrul disputei se află bazele de la Morón și Rota, pe care administrația americană ar fi dorit să le folosească pentru a lansa atacuri asupra Iranului. Albares a susținut că utilizarea acestor baze este guvernată de un tratat bilateral care impune respectarea dreptului internațional și a Cartei Națiunilor Unite. „Utilizarea acestor baze decurge dintr-un acord, un tratat între cele două țări. Și este menționat foarte clar încă de la începutul tratatului că aceasta trebuie să respecte dreptul internațional și Carta Națiunilor Unite.” Potrivit materialului, SUA au reacționat amenințând Spania cu măsuri care depășesc planul diplomatic și intră în zona de impact economic și operațional: embargo comercial, retragerea trupelor și suspendarea din NATO. Poziția Casei Albe: „dezamăgire” față de aliați Digi24 redă și poziția Casei Albe, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, care a spus că președintele Donald Trump și-a exprimat „dezamăgirea” față de NATO și alți aliați, în contextul în care cererile de utilizare a bazelor militare „au fost respinse”. „Europa beneficiază enorm de pe urma zecilor de mii de soldați americani staționați în Europa — și totuși cererile de a folosi bazele militare pentru a apăra interesele americane au fost respinse.” Kelly a mai afirmat că Trump „nu va permite niciodată” ca SUA să fie „tratate în mod nedrept” de „așa-numiții «aliați»” și a reiterat poziția Washingtonului privind Iranul și arma nucleară. Madridul împinge discuția spre „ suveranitate europeană ” și apărare comună Albares a încadrat disputa și într-o discuție mai amplă despre autonomia strategică a UE, susținând că blocul ar trebui să devină mai independent pe fondul instabilității globale și al unei politici externe transatlantice „tot mai imprevizibile”. „Este timpul pentru suveranitatea și independența europeană.” În același registru, ministrul spaniol a cerut dezvoltarea unei capacități comune de apărare la nivelul UE, argumentând că acest lucru nu ar trebui interpretat ca o subminare a NATO. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă Washingtonul a declanșat efectiv măsurile de retorsiune menționate (embargo, retragere de trupe, suspendare din NATO) sau dacă acestea rămân la nivel de amenințări. Cert este că refuzul Spaniei, motivat juridic prin tratatul bilateral și prin dreptul internațional, amplifică o fricțiune cu potențial economic și de securitate în relația Madrid–Washington, într-un moment în care UE discută tot mai apăsat despre propria capacitate de apărare. [...]
România urmează să devină a 27-a țară care se alătură Coaliției Globale pentru Studii Ucrainene , după întâlnirea de la București dintre Olena Zelenska și Mirabela Grădinaru, potrivit Mediafax . Mesajul soției președintelui Ucrainei indică o extindere a cooperării româno-ucrainene dincolo de sprijinul umanitar, către zona academică și culturală, cu implicații directe pentru universități. Întrevederea a avut loc în marja Summitului B9 , iar Zelenska spune că este a doua întâlnire cu Mirabela Grădinaru, după cea din martie, de la Washington, în cadrul summitului „Shaping the Future Together”, organizat de Melania Trump. Memorandumuri cu universități din trei orașe Olena Zelenska a anunțat că, în timpul vizitei la București, „vor fi semnate memorandumuri” cu universități din: București, Cluj-Napoca, Suceava. În același context, Zelenska a transmis că România va deveni a 27-a țară ale cărei universități se alătură Coaliției Globale pentru Studii Ucrainene, un demers care, din informațiile disponibile în articol, vizează consolidarea studiilor ucrainene în mediul universitar. Context: sprijin umanitar și proiecte educaționale În postarea citată, Zelenska a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei „încă din prima zi a invaziei ruse” și a evidențiat o serie de proiecte derulate în parteneriat cu partea română, inclusiv în educație. „Sunt recunoscătoare acestei țări și poporului român pentru sprijinul constant acordat Ucrainei încă din prima zi a invaziei ruse. O direcție separată este ajutorul umanitar” Ea a menționat, între altele, sprijinul cu purificatoare de apă după distrugerea barajului de la Kahovka, participarea la inițiativa „Warmth for Ukraine” și contribuții la proiecte ale Olena Zelenska Foundation pentru dotarea elevilor cu dispozitive necesare învățământului la distanță. Componenta culturală: ghiduri audio în ucraineană Zelenska a mai afirmat că Bucureștiul este inclus într-un proiect de ghiduri audio în limba ucraineană, orașul fiind „una dintre cele 119 locații din 59 de țări” în care acestea funcționează deja. La final, potrivit aceleiași postări, Olena Zelenska a anunțat că a invitat-o pe Mirabela Grădinaru la a șasea ediție a Summitului Primelor Doamne, organizat în Ucraina. [...]
NATO își extinde agenda de securitate spre Golful Persic și pregătește, în premieră, invitații pentru patru state din regiune la summitul de la Ankara din iulie 2026, pe fondul tensiunilor transatlantice legate de Iran și de securitatea Strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. NATO intenționează să invite reprezentanți din Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Cele patru țări participă la Inițiativa de la Istanbul – cadrul de cooperare al NATO cu state din Orientul Mijlociu – fără a fi membre ale alianței. De ce contează: flancul sudic și Strâmtoarea Ormuz intră în prim-plan Una dintre sursele citate de Bloomberg leagă invitațiile de planurile NATO de a-și consolida „flancul sudic”, într-un moment în care discuțiile ar urma să includă și securitatea Strâmtorii Ormuz. Miza este una operațională: Ormuz este un punct critic pentru transportul maritim, iar orice perturbare are efecte directe asupra fluxurilor comerciale și energetice. În același timp, sursele vorbesc despre „divergențe transatlantice” privind asistența militară solicitată de SUA, în contextul tensiunilor legate de războiul cu Iranul. Formatul summitului și lista mai largă de invitați Summitul NATO de la Ankara este programat pentru 7-8 iulie și, ca și anul trecut, ar urma să fie organizat într-un format prescurtat. Potrivit sursei, conducerea NATO ia în calcul și invitarea Ucrainei și a unor țări din Indo-Pacific, însă acestea nu ar urma să participe la sesiunea principală, ci la evenimente conexe. Separat, conducerea NATO discută și despre eliminarea summit-urilor anuale, dar, conform acelorași surse, nu există consens în interiorul alianței. Context: presiuni politice din SUA și repoziționări militare Întâlnirea are loc pe fondul creșterii tensiunilor transatlantice, după ce președintele american Donald Trump i-a criticat pe aliați pentru lipsa de sprijin în redeschiderea Strâmtorii Ormuz și a anunțat ulterior retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania. În material sunt menționate și reacții din SUA și Europa: Politico notează că unii oficiali ai Pentagonului ar fi fost „șocați” de decizie, iar Departamentul Apărării a confirmat intențiile lui Trump. Totodată, The New York Times citează un oficial de rang înalt care descrie mișcarea drept o „pedeapsă pentru Germania” în legătură cu poziția acesteia față de războiul cu Iranul. În acest context, Polonia a transmis că este pregătită să găzduiască trupe americane suplimentare dacă acestea sunt relocate din Europa de Vest. [...]
