Știri
Știri din categoria Externe

Șeful NATO încearcă să reducă riscul de escaladare prin normalizarea contactelor la vârf dintre puterile nucleare, după întâlnirea Trump–Putin–Xi din China, potrivit Digi24. Mark Rutte a spus că reuniunea este „absolut normală” și că nu vede motive de îngrijorare sau de critică la adresa președintelui american.
Rutte a făcut declarațiile la sosirea la summitul „Coaliției Voinței”, organizat la Berlin, unde au participat aproximativ 40 de țări aliate ale Ucrainei. Întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping a avut loc joi, în marja summitului APEC, desfășurat în orașul chinez Shenzhen.
Mesajul central transmis de secretarul general al NATO este că dialogul între liderii marilor puteri – în special între state cu arsenale nucleare – trebuie tratat ca un instrument de gestionare a riscurilor, nu ca o concesie politică. Rutte a insistat că este „important ca liderii puterilor nucleare să se întâlnească” și că astfel de întrevederi sunt firești.
În același timp, șeful NATO l-a lăudat pe Donald Trump pentru „efortul său herculean de a obține pacea în Ucraina”, afirmând că președintele SUA lucrează constant în acest sens și că, pentru acest efort, „nu poate fi decât lăudat”.
La reuniunea de la Berlin, agenda a inclus:
Potrivit informațiilor prezentate, după întâlnirea din China, cei trei lideri au consemnat puncte de consens într-o „declarație de pace”, care include promovarea reformei ONU, creșterea producției de petrol și inițierea unui dialog pentru prevenirea proliferării armelor nucleare.
Recomandate

Secretarul general al NATO, Mark Rutte , spune că întâlnirea Trump–Putin–Xi nu ar trebui să alarmeze aliații , întrucât discuțiile între liderii marilor puteri nucleare sunt „absolut normale”, relatează Agerpres . Mesajul vine într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina și pregătirea negocierilor de pace rămân teme sensibile pentru statele occidentale. Rutte a făcut declarațiile la sosirea la summitul așa-numitei „Coaliții a Voinței”, organizat la Berlin, la care participă aproximativ 40 de țări aliate ale Ucrainei. El a insistat că astfel de întrevederi nu reprezintă un motiv de îngrijorare sau de critică la adresa președintelui american Donald Trump. „Este normal, nu sunt deloc îngrijorat.” De ce contează pentru NATO și pentru sprijinul acordat Ucrainei În argumentația sa, Rutte a pus accent pe faptul că Rusia și Statele Unite sunt „mari puteri nucleare”, iar întâlnirile la vârf între liderii acestora sunt importante pentru gestionarea riscurilor strategice. Întâlnirea dintre președinții Chinei (Xi Jinping), Statelor Unite (Donald Trump) și Rusiei (Vladimir Putin) a avut loc joi, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , desfășurat la Shenzhen, în China. Ce urmează: agenda de la Berlin și negocierile de pace Potrivit lui Rutte, reuniunea de la Berlin are pe agendă: necesitatea continuării sprijinului militar și de altă natură pentru Ucraina pe durata războiului; pregătirile pentru negocierile de pace, reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi, în format trilateral, cu medierea Statelor Unite. În același context, Rutte l-a lăudat pe Trump pentru „efortul său herculean” de a obține pacea în Ucraina, afirmând că președintele american lucrează constant în acest sens și că, pentru acest efort, „nu poate fi decât lăudat”. Ce au consemnat Trump, Putin și Xi după întâlnire Agerpres notează că cei trei lideri au consemnat mai multe puncte de consens într-o „declarație de pace”, între care: promovarea reformei Organizației Națiunilor Unite (ONU); creșterea producției de petrol; inițierea unui dialog pentru prevenirea proliferării armelor nucleare. [...]

Xi Jinping cere o coordonare SUA–Rusia–China, un semnal cu miză geopolitică pentru stabilitatea economică globală , potrivit Al Jazeera . Președintele Chinei i-a îndemnat pe președintele SUA, Donald Trump , și pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să lucreze împreună cu China pentru „a proteja pacea mondială”. Îndemnul a fost făcut în contextul în care cei trei lideri s-au întâlnit pentru prima dată într-un summit trilateral, organizat în marja reuniunii APEC , la Shenzhen. Din informațiile publicate nu reies măsuri concrete sau angajamente asumate în urma discuțiilor, însă mesajul indică o încercare de a proiecta o agendă de cooperare între cele trei puteri, cu potențial de a influența percepția de risc geopolitic și, implicit, climatul investițional și comercial la nivel global. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz a minimalizat miza politică a trilateralei Trump–Xi–Putin , descriind întâlnirea de la Shenzhen drept o „simplă ședință foto”, potrivit Agerpres . Declarația vine în contextul în care reuniunea dintre președintele american Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin a atras atenția internațională, însă Merz a sugerat că evenimentul nu ar trebui supraevaluat din perspectiva rezultatelor concrete. Informațiile sunt relatate de Agerpres, care citează AFP. Articolul integral al agenției este disponibil doar pentru abonați, astfel că detalii suplimentare despre argumentele lui Merz sau despre eventuale reacții ale celorlalți actori nu sunt accesibile din textul public disponibil. [...]

Trump spune că un acord trilateral de limitare a armelor nucleare rămâne greu de negociat , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare și de securitate în jurul controlului armamentelor, cu efecte indirecte asupra stabilității geopolitice. Potrivit Digi24 , președintele SUA a declarat, după discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, că va continua să încerce, dar că un acord comun este „foarte dificil de realizat”. Într-o discuție telefonică cu Reuters, Trump a spus că îi place „conceptul” limitării armelor nucleare, însă negocierile sunt complicate, inclusiv din cauza diferențelor mari dintre arsenale și a dificultății politice de a accepta reduceri semnificative. De ce e greu: diferențe mari de arsenale și reticența Chinei Una dintre prioritățile vizitei lui Trump a fost lansarea unor discuții trilaterale privind controlul armelor nucleare, un subiect pe care China ar ezita să îl abordeze, în contextul în care își intensifică eforturile de înarmare nucleară pentru a reduce decalajul față de SUA și Rusia. Digi24 citează estimări ale Bulletin of the Atomic Scientists, potrivit cărora, în 2023, China ar fi avut aproximativ 410 focoase nucleare, față de circa 3.708 ale Statelor Unite. O evaluare ulterioară a aceleiași organizații a estimat arsenalul Rusiei la aproximativ 5.420 de focoase, în martie 2026. În paralel, Pentagonul estimează că până în 2030 China ar urma să depășească pragul de 1.000 de focoase operaționale. Mesajul lui Trump: acord de principiu, dar cost politic mare Trump a afirmat că Xi ar fi de acord cu ideea, însă a descris drept dificil, inclusiv „din punct de vedere psihologic”, ca o țară să accepte reduceri majore ale arsenalului. El a spus că va continua să ridice subiectul „pentru că ar trebui făcut”, chiar dacă este greu de obținut un rezultat concret. În declarația comună de după discuții, cei trei lideri au reiterat că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată” și au convenit să poarte un dialog privind reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor nucleare. Contextul și detaliile discuțiilor sunt relatate de Reuters, preluat de Digi24. [...]

Amenințarea cu represalii rusești după loviturile asupra podului din Crimeea ridică riscul unei noi escaladări militare într-un punct-cheie de infrastructură și simbol pentru Kremlin, potrivit Mediafax . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat joi că Moscova va răspunde atacurilor ucrainene asupra podului care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, promițând represalii „chiar mai dureroase decât cele aplicate de regimul de la Kiev podului”, relatează Le Figaro, citat de Mediafax. Podul a fost lovit de trei ori în această săptămână, conform informațiilor din articol. Podul din Crimeea, țintă cu miză strategică și simbolică Podul care conectează Rusia de Crimeea – anexată de Moscova în 2014 – este descris ca o infrastructură „extrem de simbolică” pentru Kremlin. Atacurile repetate asupra acestui obiectiv cresc presiunea pentru un răspuns militar și pot influența dinamica operațională a conflictului, având în vedere rolul de legătură logistică. Mesaj dublu: represalii și discuții cu europenii În același context, Putin a afirmat că a invitat oficiali europeni la discuții la Moscova, înainte de o posibilă participare a acestora la negocieri directe privind soluționarea războiului din Ucraina. „Prin canale diplomatice, i-am invitat pe europeni să vină la Moscova. Și după aceea vom decide în ce format vom continua negocierile.” Declarația a fost făcută din Shenzhen, China, după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump , potrivit articolului. Putin a mai spus că Moscova nu poate accepta posibilitatea unei cooperări militare între Ucraina și Europa în cadrul unui acord care ar viza încheierea războiului, apreciind că „orice formă de cooperare militară” ridică o problemă pentru Rusia. [...]

„ Declarația de Pace” de la Shenzhen evită Ucraina și Iran , un semnal că reuniunea trilaterală SUA–China–Rusia a produs, deocamdată, mai degrabă angajamente generale decât pași concreți pe dosarele care alimentează riscuri geopolitice și economice, potrivit News . Donald Trump s-a deplasat la Aeroportul Internațional Baoan din Shenzhen imediat după întâlnirea cu Xi Jinping și Vladimir Putin, fiind întâmpinat cu covor roșu și fanfară militară. Președintele american urmează să ajungă la Casa Albă joi noaptea, ora locală. Dincolo de protocol, miza reuniunii a fost setată în termeni largi: China, Rusia și Statele Unite ar fi convenit asupra unor reforme ale ONU, asupra creșterii aprovizionărilor cu carburant și asupra unui dialog pentru reducerea riscurilor nucleare, potrivit unor oficiali ruși și presei de stat chineze. Ce lipsește din document și de ce contează În „Declarația de Pace” de la Shenzhen nu sunt menționate războaiele din Ucraina și Iran, deși Trump a spus că a discutat aceste subiecte cu omologii săi joi. Absența lor sugerează limitele unui acord comun pe teme care au efect direct asupra stabilității regionale, a piețelor de energie și a percepției de risc în economie. The Associated Press, citată de News, notează că reuniunea ar putea fi o cotitură istorică sau ar putea rămâne o operațiune de comunicare care se uită rapid, iar experții au așteptări reduse privind progrese importante. Contextul turneului din Asia Trump a participat la summitul anual APEC , după o serie de reuniuni în regiune: summitul ASEAN, la Manila (Filipine); reuniunea grupului Quad (Australia, India, Japonia și SUA). La Manila, Trump a fost primit de președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. [...]