Știri
Știri din categoria Externe

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, spune că întâlnirea Trump–Putin–Xi nu ar trebui să alarmeze aliații, întrucât discuțiile între liderii marilor puteri nucleare sunt „absolut normale”, relatează Agerpres. Mesajul vine într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina și pregătirea negocierilor de pace rămân teme sensibile pentru statele occidentale.
Rutte a făcut declarațiile la sosirea la summitul așa-numitei „Coaliții a Voinței”, organizat la Berlin, la care participă aproximativ 40 de țări aliate ale Ucrainei. El a insistat că astfel de întrevederi nu reprezintă un motiv de îngrijorare sau de critică la adresa președintelui american Donald Trump.
„Este normal, nu sunt deloc îngrijorat.”
În argumentația sa, Rutte a pus accent pe faptul că Rusia și Statele Unite sunt „mari puteri nucleare”, iar întâlnirile la vârf între liderii acestora sunt importante pentru gestionarea riscurilor strategice.
Întâlnirea dintre președinții Chinei (Xi Jinping), Statelor Unite (Donald Trump) și Rusiei (Vladimir Putin) a avut loc joi, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), desfășurat la Shenzhen, în China.
Potrivit lui Rutte, reuniunea de la Berlin are pe agendă:
În același context, Rutte l-a lăudat pe Trump pentru „efortul său herculean” de a obține pacea în Ucraina, afirmând că președintele american lucrează constant în acest sens și că, pentru acest efort, „nu poate fi decât lăudat”.
Agerpres notează că cei trei lideri au consemnat mai multe puncte de consens într-o „declarație de pace”, între care:
Recomandate

Șeful NATO încearcă să reducă riscul de escaladare prin normalizarea contactelor la vârf dintre puterile nucleare, după întâlnirea Trump–Putin–Xi din China, potrivit Digi24 . Mark Rutte a spus că reuniunea este „absolut normală” și că nu vede motive de îngrijorare sau de critică la adresa președintelui american. Rutte a făcut declarațiile la sosirea la summitul „ Coaliției Voinței ”, organizat la Berlin, unde au participat aproximativ 40 de țări aliate ale Ucrainei. Întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping a avut loc joi, în marja summitului APEC, desfășurat în orașul chinez Shenzhen. De ce contează: semnal de stabilitate strategică, nu de ruptură în alianță Mesajul central transmis de secretarul general al NATO este că dialogul între liderii marilor puteri – în special între state cu arsenale nucleare – trebuie tratat ca un instrument de gestionare a riscurilor, nu ca o concesie politică. Rutte a insistat că este „important ca liderii puterilor nucleare să se întâlnească” și că astfel de întrevederi sunt firești. În același timp, șeful NATO l-a lăudat pe Donald Trump pentru „efortul său herculean de a obține pacea în Ucraina”, afirmând că președintele SUA lucrează constant în acest sens și că, pentru acest efort, „nu poate fi decât lăudat”. Ce urmează: sprijin pentru Ucraina și pregătiri pentru negocieri La reuniunea de la Berlin, agenda a inclus: necesitatea continuării sprijinului militar și de altă natură pentru Ucraina pe durata războiului; pregătiri pentru negocierile de pace, reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi, în format trilateral, cu medierea Statelor Unite. Potrivit informațiilor prezentate, după întâlnirea din China, cei trei lideri au consemnat puncte de consens într-o „ declarație de pace ”, care include promovarea reformei ONU, creșterea producției de petrol și inițierea unui dialog pentru prevenirea proliferării armelor nucleare. [...]

Mesajul atribuit lui Donald Trump despre oprirea finanțării Ucrainei riscă să mute o parte din costul războiului pe bugetele europene , într-un moment în care liderii UE se tem că sunt împinși în afara negocierilor dintre marile puteri, potrivit Digi24 . Informația apare după o reuniune la care Trump a participat la câteva ore de la întâlnirea sa cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în China, însă Casa Albă contestă interpretarea că președintele american ar fi cerut oprirea ajutorului pentru Kiev. Potrivit unor oficiali europeni citați de presa internațională, Trump le-ar fi transmis liderilor europeni că ar trebui să oprească finanțarea Ucrainei. În același timp, un oficial american citat de Politico susține că „nu este corect” să se afirme că Trump a cerut oprirea finanțării, iar un purtător de cuvânt al Casei Albe a descris discuția drept una cu ton „mai degrabă pozitiv”, axată pe ideea încheierii războiului și a costurilor acestuia. Ce s-a discutat și de ce contează pentru Europa Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Xi a avut loc la Shenzhen și a durat 90 de minute, iar cei trei lideri au convenit asupra unui plan în patru puncte pentru „reformarea ordinii mondiale”, notează Digi24, citând presa internațională. În paralel, liderii europeni au urmărit evoluțiile de la un summit organizat la Berlin „în semn de solidaritate cu Ucraina”, pe fondul îngrijorărilor legate de apropierea afișată de Trump față de Putin și de faptul că europenii au fost ținuți la distanță de discuțiile marilor puteri. Trump ar fi ridicat, în discuția cu europenii, tema ajutorului financiar „de miliarde de euro” acordat Ucrainei, sugerând că statele ar putea economisi bani dacă războiul s-ar încheia, potrivit unor oficiali europeni citați de Politico și The Telegraph. Reacții: avertismente despre efectul de încurajare a Rusiei În Europa, liderii i-au transmis lui Trump că Putin „nu este prietenul nostru și nu va fi niciodată”, iar premierul danez Mette Frederiksen a spus, la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, că liderul rus ar putea deveni „și mai îndrăzneț” după întâlnire. Contextul de securitate: amenințările lui Putin și atacul asupra podului din Crimeea Temerile europenilor au fost amplificate de declarațiile lui Putin după întâlnirea trilaterală. Liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia va răspunde la atacurile asupra podului din Crimeea și a avertizat că reacția va fi „mult mai dureroasă” decât pagubele provocate podului. Armata ucraineană a confirmat că a lovit podul rutier și feroviar pentru a treia oară în această săptămână, potrivit Digi24. Putin a invocat și îngrijorări legate de posibilitatea desfășurării unor trupe europene în Ucraina și a acuzat Europa și Kievul că refuză „concesii” pentru încheierea războiului. Declarația comună și mizele economice: energie și instituții internaționale Cei trei lideri au emis o „declarație de pace” care include angajamente privind reformarea ONU, creșterea aprovizionării cu combustibili fosili, susținerea imunității oficialilor de stat în fața instanțelor internaționale și discuții despre prevenirea proliferării nucleare. În declarația comună, au convenit și că Curtea Penală Internațională (CPI) și „organisme similare” nu ar trebui să „abuzeze” de jurisdicție, iar Trump a descris CPI drept „scăpată de sub control”. Documentul mai menționează intenția de a asigura „fluxuri stabile de energie” și de a intensifica producția de produse petroliere rafinate, pe fondul scumpirii petrolului din acest an, în contextul războaielor menționate în articol. Ce urmează: incertitudine asupra poziției SUA și presiune pe capitalele europene Din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Trump a cerut explicit oprirea finanțării Ucrainei sau dacă discuția a vizat, mai general, costurile războiului și presiunea pentru un acord. Cert este că, pe fondul excluderii europenilor din discuțiile marilor puteri, orice semnal de reducere a sprijinului american sau de reorientare a responsabilității financiare poate crește presiunea asupra bugetelor europene și asupra coeziunii politice privind continuarea sprijinului pentru Kiev. Sursă secundară citată în material: The Independent . [...]

Trump spune că un acord trilateral de limitare a armelor nucleare rămâne greu de negociat , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare și de securitate în jurul controlului armamentelor, cu efecte indirecte asupra stabilității geopolitice. Potrivit Digi24 , președintele SUA a declarat, după discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, că va continua să încerce, dar că un acord comun este „foarte dificil de realizat”. Într-o discuție telefonică cu Reuters, Trump a spus că îi place „conceptul” limitării armelor nucleare, însă negocierile sunt complicate, inclusiv din cauza diferențelor mari dintre arsenale și a dificultății politice de a accepta reduceri semnificative. De ce e greu: diferențe mari de arsenale și reticența Chinei Una dintre prioritățile vizitei lui Trump a fost lansarea unor discuții trilaterale privind controlul armelor nucleare, un subiect pe care China ar ezita să îl abordeze, în contextul în care își intensifică eforturile de înarmare nucleară pentru a reduce decalajul față de SUA și Rusia. Digi24 citează estimări ale Bulletin of the Atomic Scientists, potrivit cărora, în 2023, China ar fi avut aproximativ 410 focoase nucleare, față de circa 3.708 ale Statelor Unite. O evaluare ulterioară a aceleiași organizații a estimat arsenalul Rusiei la aproximativ 5.420 de focoase, în martie 2026. În paralel, Pentagonul estimează că până în 2030 China ar urma să depășească pragul de 1.000 de focoase operaționale. Mesajul lui Trump: acord de principiu, dar cost politic mare Trump a afirmat că Xi ar fi de acord cu ideea, însă a descris drept dificil, inclusiv „din punct de vedere psihologic”, ca o țară să accepte reduceri majore ale arsenalului. El a spus că va continua să ridice subiectul „pentru că ar trebui făcut”, chiar dacă este greu de obținut un rezultat concret. În declarația comună de după discuții, cei trei lideri au reiterat că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată” și au convenit să poarte un dialog privind reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor nucleare. Contextul și detaliile discuțiilor sunt relatate de Reuters, preluat de Digi24. [...]

Xi Jinping cere o coordonare SUA–Rusia–China, un semnal cu miză geopolitică pentru stabilitatea economică globală , potrivit Al Jazeera . Președintele Chinei i-a îndemnat pe președintele SUA, Donald Trump , și pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să lucreze împreună cu China pentru „a proteja pacea mondială”. Îndemnul a fost făcut în contextul în care cei trei lideri s-au întâlnit pentru prima dată într-un summit trilateral, organizat în marja reuniunii APEC , la Shenzhen. Din informațiile publicate nu reies măsuri concrete sau angajamente asumate în urma discuțiilor, însă mesajul indică o încercare de a proiecta o agendă de cooperare între cele trei puteri, cu potențial de a influența percepția de risc geopolitic și, implicit, climatul investițional și comercial la nivel global. [...]

Amenințarea cu represalii rusești după loviturile asupra podului din Crimeea ridică riscul unei noi escaladări militare într-un punct-cheie de infrastructură și simbol pentru Kremlin, potrivit Mediafax . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat joi că Moscova va răspunde atacurilor ucrainene asupra podului care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, promițând represalii „chiar mai dureroase decât cele aplicate de regimul de la Kiev podului”, relatează Le Figaro, citat de Mediafax. Podul a fost lovit de trei ori în această săptămână, conform informațiilor din articol. Podul din Crimeea, țintă cu miză strategică și simbolică Podul care conectează Rusia de Crimeea – anexată de Moscova în 2014 – este descris ca o infrastructură „extrem de simbolică” pentru Kremlin. Atacurile repetate asupra acestui obiectiv cresc presiunea pentru un răspuns militar și pot influența dinamica operațională a conflictului, având în vedere rolul de legătură logistică. Mesaj dublu: represalii și discuții cu europenii În același context, Putin a afirmat că a invitat oficiali europeni la discuții la Moscova, înainte de o posibilă participare a acestora la negocieri directe privind soluționarea războiului din Ucraina. „Prin canale diplomatice, i-am invitat pe europeni să vină la Moscova. Și după aceea vom decide în ce format vom continua negocierile.” Declarația a fost făcută din Shenzhen, China, după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump , potrivit articolului. Putin a mai spus că Moscova nu poate accepta posibilitatea unei cooperări militare între Ucraina și Europa în cadrul unui acord care ar viza încheierea războiului, apreciind că „orice formă de cooperare militară” ridică o problemă pentru Rusia. [...]

Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării credibilitatea Premiului Nobel pentru Pace , susținând că deciziile Comitetului Nobel ar fi motivate politic, într-un mesaj care alimentează disputa de legitimitate în jurul unor distincții cu greutate simbolică internațională, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la finalul participării lui Putin la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , desfășurat în orașul chinez Shenzhen, în cadrul unei conferințe de presă. Liderul de la Kremlin a spus că nu știe „dacă actualul Premiu Nobel pentru Pace mai are vreo valoare” și a invocat „cazuri” în care acordarea ar fi fost influențată de „considerente politice”. Mesajul Kremlinului: Nobel, contestat; premiile rusești, prezentate ca „neutre” În contrapondere, Putin a prezentat sistemul de premiere din Rusia ca fiind decis de un „comitet reprezentativ, alcătuit din persoane respectate”, care ar lua „decizii neutre” pe teme legate de pace, securitate internațională și activitate umanitară. Tot în acest context, președintele rus a amintit că, „inițial”, Comitetul Nobel ar fi folosit bani câștigați de Alfred Nobel din afaceri în Rusia. Contextul politic: Trump și nemulțumirea legată de Nobel Potrivit aceleiași surse, Putin a reluat tema după ce Donald Trump nu a primit distincția. Articolul menționează și un episod din 2025, când, după acordarea Premiului Nobel pentru Pace Mariei Corina Machado, Putin a criticat comitetul pentru că ar fi recompensat în trecut persoane care „nu au făcut nimic pentru pace” și a evidențiat eforturile de „pacificare” ale omologului său american. La rândul său, Trump s-a plâns recent că nici el, nici Statele Unite nu au primit Premiul Nobel pentru Pace, acordat în acest an lui Navi Pillay, juristă cunoscută pentru activitatea în apărarea drepturilor omului. Într-o postare pe Truth Social, Trump a enumerat o serie de realizări pe care le atribuie politicii sale externe, inclusiv afirmația că ar fi pus capăt la opt războaie și că ar fi contribuit la recuperarea ostaticilor israelieni, inclusiv „ultimii 28”, atât în viață, cât și decedați. [...]