Știri
Știri din categoria Externe

„Declarația de Pace” de la Shenzhen evită Ucraina și Iran, un semnal că reuniunea trilaterală SUA–China–Rusia a produs, deocamdată, mai degrabă angajamente generale decât pași concreți pe dosarele care alimentează riscuri geopolitice și economice, potrivit News.
Donald Trump s-a deplasat la Aeroportul Internațional Baoan din Shenzhen imediat după întâlnirea cu Xi Jinping și Vladimir Putin, fiind întâmpinat cu covor roșu și fanfară militară. Președintele american urmează să ajungă la Casa Albă joi noaptea, ora locală.
Dincolo de protocol, miza reuniunii a fost setată în termeni largi: China, Rusia și Statele Unite ar fi convenit asupra unor reforme ale ONU, asupra creșterii aprovizionărilor cu carburant și asupra unui dialog pentru reducerea riscurilor nucleare, potrivit unor oficiali ruși și presei de stat chineze.
În „Declarația de Pace” de la Shenzhen nu sunt menționate războaiele din Ucraina și Iran, deși Trump a spus că a discutat aceste subiecte cu omologii săi joi. Absența lor sugerează limitele unui acord comun pe teme care au efect direct asupra stabilității regionale, a piețelor de energie și a percepției de risc în economie.
The Associated Press, citată de News, notează că reuniunea ar putea fi o cotitură istorică sau ar putea rămâne o operațiune de comunicare care se uită rapid, iar experții au așteptări reduse privind progrese importante.
Trump a participat la summitul anual APEC, după o serie de reuniuni în regiune:
La Manila, Trump a fost primit de președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr.
Recomandate

Vladimir Putin a condiționat orice discuție de pace de excluderea cooperării militare Europa–Ucraina , după ce a promis un răspuns „mult mai dureros” la atacurile Ucrainei asupra podului care leagă Rusia de Crimeea, potrivit Daily Mail . Mesajul vine imediat după discuții trilaterale în China cu Donald Trump și Xi Jinping, unde cei trei lideri au emis o „declarație de pace”. Putin a spus, într-un briefing de presă după întâlnire, că Rusia va riposta pentru loviturile recente asupra podului și că reacția Moscovei va fi „mult mai dureroasă” pentru Kiev. Liderul rus a susținut că podul ar fi folosit exclusiv în scopuri civile, respingând acuzațiile Ucrainei că ar fi fost utilizat pentru transport de echipamente militare sau produse petroliere. Ce schimbă poziția Moscovei: refuzul armistițiilor pe energie și Marea Neagră În același context, Putin a afirmat că Rusia nu va accepta încetări ale focului care să acopere sectorul energetic sau Marea Neagră, invocând atacurile recente ale Ucrainei. Declarația indică o înăsprire a condițiilor rusești exact în momentul în care formatul diplomatic se lărgește, prin implicarea directă a SUA și Chinei. Putin a mai spus că Rusia recunoaște dreptul Ucrainei la securitate, „dar nu în detrimentul” securității Rusiei, adăugând că Trump ar părea „cu adevărat” angajat să pună capăt războiului. Europa, între invitația la Moscova și „linia roșie” privind trupele și sprijinul militar Pe fondul temerilor exprimate anterior de lideri europeni că întâlnirea trilaterală i-ar putea exclude din proces, Putin a declarat că Rusia este pregătită să continue discuțiile despre Ucraina și securitatea europeană, invitând oficiali europeni la Moscova. În același timp, a avertizat că orice cooperare militară între Europa și Ucraina ar fi „inacceptabilă” și a respins ideea unei eventuale desfășurări de trupe în Ucraina ca parte a unui acord. „Partea americană ne îndeamnă să acceptăm implicarea europenilor... Pe canale diplomatice, le-am sugerat europenilor să vină la Moscova. Și după aceea vom decide în ce format pot continua discuțiile.” Putin a adăugat că „cooperarea militară în orice formă” reprezintă o problemă și că nu are sens discutarea securității europene fără reprezentanți europeni la masă. Contextul diplomatic: declarația comună SUA–China–Rusia Potrivit unei declarații în patru puncte publicate de presa oficială chineză Xinhua , Rusia, China și SUA au convenit să mențină stabilitatea strategică și securitatea internațională și să poarte un dialog privind reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor nucleare. În același cadru, cei trei lideri au discutat și despre riscurile asociate inteligenței artificiale, despre reformarea ONU pentru a deveni „mai eficientă” și au afirmat că Curtea Penală Internațională și instituții similare nu trebuie să își „abuzeze” jurisdicția, conform declarației citate. Ce urmează În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a ajuns la Berlin pentru un summit al aliaților Ucrainei („Coaliția celor dispuși”), unde urma să ceară întărirea apărării aeriene și sprijin energetic și financiar, precum și continuarea eforturilor diplomatice. Daily Mail notează că Putin a spus că discuțiile trilaterale nu și-au propus obiective ambițioase și că nimeni nu va fi forțat să respecte deciziile lor; de asemenea, nu s-a convenit un calendar de întâlniri regulate în acest format, deși liderul rus a afirmat că și-ar dori continuarea dialogului. [...]

Summitul de la Shenzhen i-a adus lui Vladimir Putin mai ales imagini, nu concesii politice , iar semnalul de fond este o dependență tot mai vizibilă de agenda Beijingului, cu potențiale consecințe asupra negocierilor și a riscului geopolitic din regiune, potrivit Bild . Publicația notează că, dincolo de „marea scenă” și fotografiile utile propagandei de la Kremlin – Putin alături de Xi Jinping și Donald Trump –, conținutul concret al vizitei în China a fost limitat. În special pe dosarul războiului din Ucraina, articolul susține că liderul rus nu a făcut „un pas decisiv” înainte. Un element relevant pentru miza diplomatică: în declarația comună de final a lui Xi, Putin și Trump, cuvântul „Ucraina” nu apare deloc, conform aceleiași surse. Pentru Moscova, care ar urmări un aranjament cu Washingtonul, absența subiectului din documentul final indică fie lipsa unui acord minim, fie o prioritizare diferită impusă de formatul întâlnirii. Întâlnirea Putin–Trump, mai scurtă decât așteptările Bild mai scrie că discuția așteptată dintre Vladimir Putin și Donald Trump a fost „surprinzător de scurtă”. Publicația indică faptul că, potrivit presei din SUA, întâlnirea ar fi durat 42 de minute – insuficient, în această lectură, pentru negocieri substanțiale. Casa Albă ar fi descris întrevederea drept o discuție „informală”, iar o conferință de presă comună nu a existat. Singurele referiri ulterioare au venit de la Putin, care a vorbit despre „propuneri de compromis” ale lui Trump, fără să ofere detalii, potrivit articolului. De ce contează: semnal pentru piețe și companii, prin prisma riscului geopolitic Chiar dacă materialul insistă pe dimensiunea simbolică a „umilirii” lui Putin, implicația practică este că summitul nu a produs un mesaj de detensionare sau un cadru de negociere pe Ucraina. Pentru mediul de afaceri și investitori, asta înseamnă, în termeni de risc, că incertitudinea geopolitică rămâne ridicată, iar eventualele așteptări de „deal” rapid între marile puteri nu sunt susținute de rezultatele comunicate. Textul disponibil este parțial trunchiat în input, astfel că nu pot fi verificate eventuale detalii suplimentare din finalul articolului (de exemplu, alte teme discutate sau formulări complete despre pozițiile părților). [...]

Vladimir Putin a condiționat discuțiile despre securitatea europeană de prezența europenilor și a respins explicit ideea unei desfășurări de trupe în Ucraina, poziționare care ridică miza politică și de securitate pentru UE într-un moment în care se discută tot mai des despre rolul european în arhitectura de apărare, potrivit News . Declarațiile au fost făcute joi, la Shenzhen (China) , după un summit tripartit cu președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Putin a spus că Rusia este pregătită să continue negocierile privind Ucraina și „problemele de securitate europeană”, dar că are nevoie „să înțeleagă mai bine poziția europenilor”, pe care i-a invitat la Moscova pentru discuții, relatează AFP. Linia roșie trasată de Moscova: trupe în Ucraina și cooperare militară UE–Ucraina Putin a calificat drept „inacceptabilă” o desfășurare de trupe în Ucraina, potrivit presei ruse citate de News. În același registru, el a afirmat că „orice formă de potențială cooperare militară între Ucraina și Uniunea Europeană (UE) este o problemă”, în contextul în care Ucraina este stat candidat la aderarea la UE . Totodată, liderul rus a denunțat orientarea UE către înființarea unui „bloc militar și politic”, pe care a descris-o drept „o provocare” la adresa Rusiei. Ce urmărește Rusia în formatul de negociere Putin a susținut că este „inutil să se discute despre probleme de securitate europeană în lipsa reprezentanților europeni” și a indicat că „securitatea Ucrainei trebuie să fie integrată în cadrul global al securității europene”. În același timp, a insistat că Rusia trebuie să știe ce sunt pregătiți europenii să aducă la negocieri „trilaterale” pe cale diplomatică. Într-un alt exemplu legat de relațiile cu Europa, Putin a invocat interzicerea intrării sportivilor ruși pe teritoriul unor țări europene și a afirmat că, „fără o schimbare înăuntrul elitelor politice ale anumitor țări europene”, restabilirea deplină a relațiilor nu va fi posibilă. [...]

Vladimir Putin a folosit întâlnirea trilaterală cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a împinge ideea unei „noi Ialta”, sugerând că actorii implicați „vor trebui să se împace cu realitățile” de pe teren – un mesaj care ridică miza pentru orice negociere privind arhitectura de securitate în Europa și, implicit, pentru stabilitatea economică regională , potrivit Digi24 . Putin a fost singurul dintre cei trei lideri care a organizat o conferință de presă după reuniunea din China, unde a prezentat discuțiile ca pe un început de proces, nu ca pe un eveniment simbolic. El a spus că, după declarațiile oficiale, a urmat „o discuție liberă”, pe care a pus-o pe seama atmosferei create de Xi Jinping, și a afirmat că „s-au pus temelia” pentru continuarea dialogului, „în formatul acesta sau altul”. „Noua Ialta” ca justificare pentru acceptarea faptelor împlinite În intervenția sa, liderul de la Kremlin a elogiat înțelegerea de la Ialta, susținând că aceasta ar fi stat la baza ordinii internaționale postbelice și a formării ONU. În același registru, Putin a respins ideea că la Ialta „s-a împărțit lumea”, afirmând că acolo „doar au fost fixate realitățile” de după Al Doilea Război Mondial și sugerând că același tip de acceptare ar urma să se repete și acum. „Și în actualele războaie vor fi nevoiți să se împace cu realitățile.” Ce spune Putin despre negocieri și „compromisurile” propuse de SUA Putin a afirmat că Trump „se străduiește sincer” să încheie mai multe conflicte, inclusiv războiul din Ucraina, dar a invocat complexitatea sistemului politic american ca factor care încetinește deciziile. Totodată, a spus că există „compromisuri” propuse de partea americană, pe care Rusia le-ar susține, iar întrebarea ar fi dacă „alte părți”, inclusiv Ucraina, vor accepta încetarea acțiunilor militare „prin măsuri pașnice”. În aceeași conferință, Putin a reluat afirmația că Rusia „nu a început războiul” și a acuzat autoritățile ucrainene că nu ar dori oprirea conflictului, inclusiv din motive politice interne. Europa, invitată la masă, dar condiționată de „realități” Întrebat despre prezența europenilor la negocieri, Putin a spus că nu au fost stabilite termene, dar că Rusia vrea continuarea discuțiilor. A afirmat că SUA „roagă insistent” Moscova să accepte participarea europenilor, însă a cerut ca Europa să vină cu propriile „compromisuri” și să țină cont de „realitățile actuale”. Putin a mai declarat că a invitat europenii la Moscova „pentru a înțelege poziția lor”, urmând ca apoi să fie decis formatul de continuare a negocierilor privind Ucraina. Podul Kerci: avertisment privind escaladarea Pe tema atacului asupra podului Kerci , Putin a susținut că este un obiectiv civil și a avertizat că, după lovitură, „nu ne vom înțelege”, adăugând că vor exista „lovituri mult mai dureroase”. În același timp, a spus că podul va fi restaurat și că Rusia are resursele necesare. Ce urmează, din informațiile disponibile Din declarațiile prezentate de Digi24 reiese că Moscova încearcă să fixeze cadrul negocierilor în jurul ideii de recunoaștere a „realităților” rezultate din război și să mențină deschis un canal de discuție în format trilateral sau extins. Nu apar, însă, termene concrete pentru negocieri și nici detalii punctuale despre condițiile formulate oficial de Rusia în acest moment. [...]

Kievul așteaptă un briefing al trimișilor SUA despre discuțiile lui Trump cu Putin și Xi, pe fondul negocierilor care pot influența sprijinul militar și energetic pentru Ucraina , potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că informarea va avea loc la Berlin, în marja întâlnirilor din capitala Germaniei. Zelenski a vorbit în ajunul unei reuniuni a „Coaliției celor dispuși”, precizând că Ucraina va primi detalii despre discuțiile purtate de președintele american Donald Trump la Shenzhen, unde acesta participă la primul său summit trilateral cu președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Întâlnirea SUA–Rusia–China este programată pentru joi, 19 noiembrie, în marja summitului APEC. În mesajul său, Zelenski a insistat asupra principiului de participare directă a Ucrainei și a Europei la deciziile care le privesc: „Noi și europenii avem o poziție comună, clară: chestiunile privind Ucraina trebuie decise cu participarea Ucrainei, iar chestiunile privind Europa trebuie decise cu participarea Europei.” Deși Zelenski nu i-a numit, publicația notează că pista de negociere a Washingtonului cu Kievul și Moscova a fost condusă de trimișii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Cei doi s-au întâlnit cu Putin la Moscova pe 12 noiembrie, după discuțiile trilaterale Ucraina–Rusia–SUA din Abu Dhabi (10–11 noiembrie), prima rundă de acest fel din februarie. Ulterior, au mers la Dublin în aceeași zi pentru a-l informa pe Zelenski. Contextul diplomatic: Ucraina reintră pe agenda discuțiilor de la Shenzhen Kyiv Post arată că, deși Washingtonul a semnalat inițial pe 13 noiembrie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi inclus în negocierile de la Shenzhen, Trump a declarat pe 16 noiembrie că intenționează să ridice subiectul în discuțiile cu Putin și Xi. Putin a ajuns la Shenzhen pe 17 noiembrie, în aceeași zi în care Zelenski s-a adresat reuniunii în format Ramstein , cerând mai multe avioane F-16 și rachete interceptoare. Tot la Shenzhen, Trump și Putin au avut un contact scurt în fața lui Xi, înainte de fotografia liderilor APEC, iar cei doi sunt așteptați să aibă și o întâlnire separată după sesiunea plenară din 19 noiembrie. În paralel, Xi a avut peste două ore de discuții cu Putin, după care purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că s-a discutat despre o „soluționare privind Ucraina”, fără detalii. Miza pentru Kiev: pachete noi de sprijin, cu accent pe apărare și energie Zelenski a mai spus că Ucraina pregătește noi pachete de sprijin împreună cu aliații pentru reuniunea „Coaliției celor dispuși” din 19 noiembrie, axate în principal pe apărare și sectorul energetic. Potrivit articolului, apărarea antiaeriană rămâne prioritatea principală, pe fondul deficitului de interceptoare necesare pentru a contracara rachetele balistice folosite de Rusia în campania de iarnă. La reuniunea Ramstein din 17 noiembrie, Marea Britanie a promis peste 1.000 de rachete de apărare antiaeriană cu rază scurtă, iar Germania și Norvegia au anunțat câte 300 milioane dolari fiecare (aprox. 1,38 miliarde lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar) pentru un pachet comun de armament produs în SUA, inclusiv interceptoare Patriot. Zelenski a salutat și un plan al Comisiei Europene de a oferi Ucrainei încă 45 miliarde euro (aprox. 225 miliarde lei) anul viitor, despre care a spus că l-a discutat cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Presiunea din teren: pene de curent și creșterea victimelor civile Ministrul Energiei, Denîs Șmîhal, a raportat că întreruperile de curent au fost cele mai severe în regiunile Harkiv și Sumî, în timp ce forțele ruse au lovit și regiunile Odesa, Nikolaev și Zaporojie. Articolul notează că sistemul energetic rămâne sub presiune, cu atacuri rusești aproape zilnice, care au provocat pene de curent în cascadă cel puțin din octombrie. Separat, Kyiv Post citează un raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU), potrivit căruia victimele civile au fost cu 95% mai mari în octombrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut: cel puțin 372 de civili uciși și 1.981 răniți, cel mai ridicat bilanț pentru o lună octombrie de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022. [...]

Turneul asiatic al lui Donald Trump intră într-o fază cu miză de securitate și comerț , odată cu pregătirea întâlnirii trilaterale cu Xi Jinping și Vladimir Putin , pe fondul tensiunilor legate de Ucraina, Iran, tarife și înarmare, potrivit Digi24 , care preia o analiză Reuters. Ziua a doua a turneului a combinat gesturi simbolice – inclusiv o strângere de mână cu Putin – cu anunțuri de acorduri comerciale încă neclarificate. Semnal politic: strângerea de mână cu Putin, înaintea trilateralei Momentul în care Vladimir Putin s-a apropiat de Trump și i-a întins mâna în fața camerelor a fost prezentat ca o demonstrație publică de cordialitate, într-un context în care Rusia rămâne izolată de o mare parte a Occidentului din cauza războiului din Ucraina. Potrivit analizei, gestul i-a oferit lui Putin ocazia să arate că are acces direct la președintele american. Pentru Trump, episodul a reflectat importanța pe care o acordă relațiilor personale cu alți lideri. Schimbul de replici nu a produs, însă, un progres politic concret, dar a creat o atmosferă favorabilă înaintea întâlnirii de joi, când Trump, Putin și Xi urmează să aibă prima reuniune trilaterală. Separat, Trump s-a întâlnit și bilateral cu Putin. Agende divergente: arme nucleare, Ucraina, tarife Publicația notează că prioritățile celor trei lideri nu coincid. Trump vrea să discute despre limitarea armelor nucleare, subiect pe care Xi ar prefera să-l evite, în condițiile în care China este descrisă ca fiind într-un proces de înarmare nucleară accelerată pentru a reduce diferența față de SUA și Rusia. Trump a spus că vor fi abordate și Ucraina și Iran. În același timp, Putin a criticat sancțiunile occidentale impuse după invazia din Ucraina, iar Xi a criticat tarifele vamale impuse de SUA, pledând pentru „un comerț liber și deschis”. Comerț: acorduri anunțate, dar cu detalii limitate Trump a folosit turneul pentru a-și promova „victoriile economice”, într-un moment în care politicile sale tarifare sunt criticate intern pentru efectul asupra prețurilor, iar Partidul Republican a suferit pierderi în alegerile intermediare din noiembrie, potrivit analizei. În acest context, Trump a anunțat progrese comerciale cu: Thailanda : Casa Albă a vorbit despre o „concluzie substanțială”, urmând lucrări finale pentru încheierea acordului; Trump a afirmat că Thailanda ar urma să elimine tarifele pentru exporturile americane și să înlăture bariere netarifare semnificative, însă „detaliile nu sunt încă pe deplin clarificate”. Filipine : Trump a numit înțelegerea „istorică” și a spus că ar avantaja fermierii americani și sectorul energetic, dar fără cifre, calendar sau detalii; Manila a transmis că există doar o înțelegere preliminară privind cooperarea economică. Ce urmează: o întâlnire „foarte organizată”, dar cu risc de imprevizibilitate Pentru trilaterala de joi, așteptările sunt mari, însă șansele unei realizări majore sunt descrise ca reduse. Întâlnirea este anticipată ca fiind strict controlată ca acces și desfășurare, dar analiza avertizează asupra unui grad de imprevizibilitate legat de reacțiile lui Trump în fața camerelor. În paralel, sunt menționate îngrijorări ale liderilor ucraineni și europeni că Trump ar putea încerca un acord cu Putin privind Ucraina, precum și temeri în Taiwan legate de orice mișcare care ar putea încuraja China să intensifice presiunea asupra insulei autonome. [...]