Știri
Știri din categoria Externe

Uniunea Europeană ia în calcul un rol de mediator pentru Angela Merkel în discuțiile cu Rusia, o mișcare care ar putea redesena canalul politic de negociere cu Kremlinul, dar care riscă să complice relația cu Kievul, pe fondul criticilor repetate ale președintelui Volodimir Zelenski la adresa fostei cancelare. Informațiile apar în Antena 3, care citează publicația germană Spiegel.
Propunerea este discutată în paralel cu respingerea de către Germania a sugestiei președintelui rus Vladimir Putin, care l-a indicat pe fostul cancelar Gerhard Schroeder drept coordonator al discuțiilor UE–Rusia.
Potrivit sursei citate, Merkel (71 de ani) vorbește fluent rusa și îi cunoaște personal pe Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. Biroul fostei cancelare a transmis că nu a primit o ofertă oficială pentru un astfel de rol, fără să excludă însă posibilitatea de a accepta.
În același timp, Zelenski a criticat-o în repetate rânduri pe Merkel pentru sprijinul acordat proiectului Nord Stream 2 și pentru abordarea anterioară față de Kremlin. Spiegel mai notează că, de la declanșarea războiului în februarie 2022, Merkel nu a mai vizitat Ucraina, deși Zelenski i-a cerut să meargă la Bucha după eliberarea orașului.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus recent că vede „potențial” pentru negocieri UE–Rusia, inclusiv pe tema viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. În acest context, Putin a afirmat că Schroeder ar fi mediatorul său preferat.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a respins ideea ca Rusia să influențeze desemnarea negociatorului european:
„Dacă am oferi Rusiei dreptul de a numi un negociator în numele nostru, nu ar fi foarte înțelept.”
Un oficial german citat de Spiegel a apreciat că oferta nu este credibilă, argumentând că Rusia nu și-a schimbat condițiile și că un test inițial ar fi disponibilitatea Moscovei de a prelungi un armistițiu de trei zile. Separat, un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că Berlinul nu vede semne că Rusia ar fi interesată de negocieri serioase și a subliniat că orice discuții UE trebuie coordonate strâns cu statele membre și Ucraina.
Ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeev, a criticat explicit varianta Schroeder, afirmând că acesta nu are „nici legitimitatea morală, nici cea politică” pentru a media, după ce ar fi reprezentat ani la rând interesele Rusiei în Germania.
Din informațiile disponibile, numirea Angelei Merkel rămâne, deocamdată, la nivel de opțiune discutată, fără ofertă oficială. În plan politic, orice astfel de decizie ar trebui să treacă testul acceptabilității la Kiev și al coordonării interne în UE, în condițiile în care Berlinul transmite că nu vede încă premise pentru negocieri „serioase” cu Moscova.
Recomandate

Rusia a cerut retragerea NATO la granițele din 1997, condiție care ar reduce prezența aliată inclusiv în România , potrivit Digi24 , care citează informații atribuite unor surse „bine informate” de Bloomberg . Propunerea ar fi fost pusă pe masă în discuțiile cu SUA despre Ucraina și ar viza, în mod direct, statele intrate în Alianță după 1997. Ce ar fi oferit Moscova și ce ar cere în schimb Conform surselor citate de Bloomberg, Rusia ar fi propus ca NATO să revină la configurația de dinaintea extinderilor de după 1997, iar în schimb Moscova și-ar retrage trupele din regiunea Kaliningrad. În același timp, emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, ar fi prezentat ideea aliaților europeni și ar fi insistat ca noile propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa să fie analizate în cadrul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina. În paralel, negociatorii americani ar fi întrebat Kievul dacă ar fi dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România: „granițele din 1997” înseamnă retrageri din 16 state Materialul arată că o revenire la „granițele din 1997” ar presupune, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale alianței — 16 din 32. Lista include: toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia; țările baltice; patru din cele șase republici ale fostei Iugoslavii; Albania, Finlanda și Suedia. România, care a aderat la NATO în 2004, este menționată ca fiind „direct vizată” de cererile lui Vladimir Putin . Calendarul discuțiilor și reacția europeană, potrivit surselor citate Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, atenția ar urma să se îndrepte către o nouă rundă de negocieri Rusia–Ucraina, cu medierea SUA, și către întâlniri cu participare europeană. În același timp, liderii UE ar fi respins propunerile americane, deși unii ar fi luat în calcul scenariul în care Ucraina, dacă acceptă, ar adera la NATO cu granițe modificate, potrivit surselor Bloomberg. Context: cereri similare înainte de invazia din 2022 și limita juridică invocată Digi24 notează că Moscova a impus condiții similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. În plus, sunt amintite informații atribuite ziarului The Telegraph despre solicitări privind renunțarea NATO la extinderea spre est și reducerea cooperării cu Ucraina și alte state post-sovietice, prezentate de delegația rusă drept „garanții de securitate”. În contrapunct, articolul indică faptul că statutul NATO, la articolul 10, consacră politica „ușilor deschise”, iar intervenția unei terțe părți în procesul de aderare nu este prevăzută. [...]

Criticile presei financiare internaționale pun sub semnul întrebării credibilitatea mesajului economic al Kremlinului la summitul APEC din China, unde Vladimir Putin a prezentat o imagine optimistă a economiei ruse, potrivit Mediafax . Bloomberg a catalogat declarațiile drept „fantezii”, iar Financial Times a relatat că, pe parcursul discursului, sala s-a golit vizibil. În analiza citată, Bloomberg contrazice afirmațiile liderului de la Kremlin și notează că Germania rămâne cea mai mare economie din Europa în termeni de PIB nominal, în timp ce economia Rusiei încetinește. Publicația indică și un contrast între retorica oficială și dinamica recentă a economiei. Pe partea de date, Mediafax menționează că, potrivit Rosstat, creșterea PIB-ului Rusiei în trimestrul al treilea a fost de 1% în termeni anuali, în scădere de la 1,3% în trimestrul al doilea, informație atribuită de articol canalului Nexta. În plus, în industria de rafinare a petrolului, volumul producției ar fi scăzut cu 18% în perioada iulie–septembrie, cea mai abruptă contracție trimestrială din 2020, conform aceleiași surse. Ce a susținut Putin și ce a omis, potrivit articolului Discursul, ținut miercuri, a inclus o listă de „succese” economice pe care Putin le-a prezentat drept argumente pentru reziliența Rusiei. Printre acestea, el a afirmat că Rusia ar ocupa primul loc în Europa ca dimensiune a economiei, că PIB-ul a crescut cu peste 10% și că inflația este „sub control”. În contrapondere, Mediafax consemnează că experții citați au remarcat absența unor teme sensibile din discurs, precum rafinăriile distruse, podul avariat din Crimeea și previziuni economice pesimiste asociate războiului din Ucraina. Miza economică a vizitei în China Potrivit articolului, Putin a venit la summit cu o delegație numeroasă, cu obiectivul de a atrage afaceri din Asia. În același context, este amintit că liderul rus a încercat anterior, fără succes, să ajungă la un acord cu Beijingul privind livrările de gaze pe o rută din Siberia. Summitul APEC din China, desfășurat miercuri și joi, include și o întâlnire între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, despre care articolul spune că este urmărită atent la nivel global. Oficial, discuțiile ar urma să vizeze economia și neproliferarea nucleară, însă experții citați anticipează că pot apărea și subiecte precum războaiele din Ucraina și Iran sau tensiunile economice. [...]

Polonia a întărit securitatea la granița cu Kaliningrad după avertismente privind un posibil atac sub steag fals , care ar fi urmat să fie pus pe seama Ucrainei pentru a submina sprijinul occidental pentru Kiev, potrivit Mediafax . Informația apare într-o relatare a publicației poloneze Rzeczpospolita , citată de The Kyiv Independent, care susține că serviciile secrete ruse ar fi pregătit în octombrie o operațiune de sabotaj în apropierea frontierei Poloniei cu exclava rusă Kaliningrad. Scopul ar fi fost atribuirea atacului Ucrainei și, implicit, slăbirea ajutorului occidental. Potrivit aceleiași relatări, planul ar fi presupus traversarea frontierei și atacarea unei instalații, inclusiv pe teritoriul Federației Ruse, iar autorii ar fi anticipat „un număr mare de victime”. Una dintre sursele citate a comparat scenariul cu incidentul de la Gleiwitz din 1939 , folosit de Germania nazistă ca pretext pentru invadarea Poloniei. Măsuri operative: poliție, antiterorism și exerciții ale forțelor speciale Ca reacție la avertismente, Polonia ar fi trimis aproximativ 180 de polițiști antirevoltă și o unitate antiteroristă în zona de frontieră, iar posturile Gărzii de Frontieră și secțiile de poliție ar fi fost consolidate. În regiune ar fi fost detașați și angajați suplimentari ai Agenției pentru Securitate Internă (ABW), mai notează publicația poloneză. În paralel, unități ale forțelor speciale poloneze GROM, NIL și AGAT ar fi desfășurat exerciții în regiunile Varmia și Mazuria, la granița cu Kaliningrad. Context: temeri mai largi privind „operațiunile hibride” ale Rusiei Presupusul plan este plasat într-un context mai amplu de îngrijorări privind extinderea războiului hibrid al Rusiei în Europa, care ar include sabotaj, atacuri cibernetice și incursiuni cu drone. În octombrie, serviciile de informații militare ucrainene au avertizat că Moscova ar fi cerut intensificarea acestor operațiuni în țările UE și NATO, conform articolului. Rzeczpospolita mai relatează că avertismente similare ar fi fost transmise și serviciilor de securitate din Lituania, Letonia și Estonia. Confirmare parțială de la Varșovia, fără detalii Ministrul polonez coordonator al serviciilor speciale, Tomasz Siemoniak, a confirmat pentru Rzeczpospolita că în ultimele săptămâni au fost luate măsuri de securitate în apropierea frontierei, însă a refuzat să ofere detalii. „Dacă am luat anumite măsuri, este pentru că am stabilit că exista o amenințare reală”, a declarat Siemoniak, potrivit relatării. [...]

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Scurgerile a circa 15 milioane de documente interne pun din nou presiune pe Deutsche Bank și pe conducerea sa, iar reacția pieței a fost imediată: acțiunile au scăzut cu peste 6% , potrivit Digi24 . Materialele, analizate de un consorțiu internațional de presă, sugerează că banca ar fi ignorat avertismente legate de clienți controversați pentru a-și proteja profiturile, readucând în prim-plan riscuri de conformitate și potențiale consecințe de reglementare. Ce arată documentele și de ce contează pentru investitori Investigația „Inside Deutsche Bank” se bazează pe documente interne care includ e-mailuri, investigații interne, procese-verbale ale ședințelor conducerii, dosare de conformitate și conversații între angajați. Potrivit relatărilor citate, acestea oferă o perspectivă asupra mandatului directorului general Christian Sewing, aflat la conducere din 2018 și asociat cu eforturile de redresare financiară ale băncii. În comunicările interne, susțin autorii investigației, ar reieși că Sewing ar fi încurajat asumarea unor riscuri mai mari, ar fi criticat mecanismele de conformitate și ar fi ținut ascunse anumite probleme față de acționari. În paralel, documentele ar indica manipulări contabile și raportări financiare care „ar putea induce în eroare investitorii”, conform textului. Legături cu Epstein, Trump și expunerea pe Rusia Scurgerile readuc în discuție relațiile băncii cu Jeffrey Epstein și Donald Trump, dar și activitatea comercială în Rusia înainte de invazia din Ucraina din 2022. Printre elementele punctuale menționate: banca ar fi procesat plăți suspecte de aproape 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) legate de Epstein, o sumă despre care se afirmă că este mai mare decât se știa anterior; Deutsche Bank ar fi divulgat din greșeală un document fiscal al lui Trump în 2017 și nu ar fi informat Casa Albă despre această eroare; banca a întrerupt relația cu Trump în 2021; ar fi existat o abordare „ambițioasă” privind afacerile în Rusia, inclusiv cu oligarhi, chiar până la invazia din 2022, în pofida rezervelor exprimate intern. În documente apare și existența unei liste cu aproximativ 50 de clienți considerați „sensibili” din cauza legăturilor cu guvernul rus; sunt menționați Gazprom, Sibur și Oleg Deripaska. Reacția conducerii și poziția băncii Președintele Deutsche Bank, Alexander Wynaendts, și-a exprimat sprijinul pentru CEO-ul Christian Sewing, potrivit relatărilor citate. Declarația sa este redată astfel: „Pe durata mandatului meu, nu am văzut nicio decizie a lui Christian Sewing cu care să nu fiu de acord.” Deutsche Bank a transmis că „regretă relația sa din trecut” cu Epstein și că a făcut „investiții considerabile” pentru întărirea controalelor. Totodată, banca a susținut că problemele invocate în rapoarte „datează de mulți ani” și că între timp și-a consolidat măsurile de control. Într-o altă poziție citată, banca afirmă că nu se așteaptă la un impact financiar semnificativ: „Având în vedere caracterul istoric al acestor chestiuni, nu se preconizează ca un eventual impact financiar să fie semnificativ, dacă va exista vreun impact.” Ce urmează: întrebări de reglementare și risc de noi dezvăluiri Pe fondul scurgerilor, un membru al Parlamentului European l-a invitat pe Sewing să se prezinte în fața forului pentru a răspunde la întrebări. În plus, un analist citat (Jochen Stanzl, Consorsbank) avertizează că volumul mare de documente ridică semne de întrebare despre ce ar mai putea apărea, iar pe termen scurt incertitudinea tinde să apese pe prețul acțiunilor. Contextul de conformitate rămâne sensibil: Digi24 notează că banca a încercat ani la rând să-și refacă reputația după sancțiuni și nereguli, iar din 2012 ar fi plătit 18,6 miliarde de euro (aprox. 93 miliarde lei) pentru soluționarea unor litigii și acuzații privind încălcarea normelor de conduită. De asemenea, instituția a fost vizată în acest an de trei percheziții ale autorităților germane, iar în 2021 a încheiat un acord de amânare a urmăririi penale cu Departamentul de Justiție al SUA. [...]

Prăbușirea unui arc al Podului Crimeei pune sub presiune logistica Rusiei către peninsulă , iar reacțiile din spațiul pro-război rus indică o combinație de panică operațională și apeluri la escaladare, potrivit Digi24 . Atacul ucrainean din noaptea de luni spre marți a prăbușit un arc rutier de 227 de metri al Podului Crimeei, în Strâmtoarea Kerci, iar discuțiile din canalele rusești de Telegram s-au concentrat pe două teme: cum a fost posibilă lovitura, în pofida apărării antiaeriene, și ce ar trebui să urmeze ca răspuns. Digi24 relatează că informațiile despre reacțiile bloggerilor militari ruși sunt prezentate de Kyiv Post , pe baza mesajelor publicate în aceste canale. De ce contează: o rută-cheie de aprovizionare militară, din nou vulnerabilă Podul Crimeei este descris ca una dintre cele mai importante rute de aprovizionare ale Rusiei către Crimeea ocupată și a fost vizat în mod repetat de la începutul invaziei pe scară largă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că lovitura a fost rezultatul unei operațiuni coordonate, pregătite timp de săptămâni, care a combinat drone și rachete de fabricație ucraineană. „Astăzi, toată lumea poate vedea consecințele pentru principala rută de aprovizionare militară de pe teritoriul rus către Crimeea noastră ucraineană”, a declarat Zelenski. El a mai afirmat că Ucraina a folosit drone Palianiția împotriva secțiunii rutiere, iar pentru secțiunea feroviară ar fi fost utilizate rachete Neptun, drone Ruta și rachete FP-5 Flamingo. Reacții în Rusia: de la minimalizare la critici directe și apeluri la escaladare Potrivit materialului, primele reacții rusești au încercat să reducă din amploarea pagubelor. Canalul Rybar ar fi descris avariile drept „non-critice”, susținând că traficul feroviar a fost reluat și că relatările ucrainene sunt exagerate. În paralel, alți comentatori au recunoscut distrugerile și au atacat public „experții” care susțineau că podurile sunt aproape imposibil de doborât. Iuri Kotenok, pe canalul Dva Mayora, a scris că arcul rutier a fost distrus și că structurile prăbușite au căzut în canalul navigabil. În comentarii au apărut și mesaje care cer explicit o escaladare, inclusiv apeluri la lovituri mai dure și la măsuri extreme. Digi24 redă și exemple de mesaje care invocă ținte precum infrastructura energetică și de transport a Ucrainei, precum și solicitări de tip „răspuns terifiant”. Cum explică bloggerii lovitura: apărare „epuizată” și coordonare de precizie Pe canalul „Russian Engineer”, discuția s-a mutat pe modul în care Ucraina ar fi reușit să pătrundă prin sistemele de apărare ale podului. Acolo se afirmă că loviturile ar fi fost executate la intervale de „patru-cinci minute”, iar precizia ar fi fost posibilă datorită comunicațiilor Starlink, recunoașterii NATO și armamentului occidental ghidat de precizie. Tot acolo apare ipoteza că ar fi fost folosite inițial „sute de drone” pentru a epuiza apărarea antiaeriană rusă înaintea atacului coordonat cu rachete. Ce urmează: fereastra de reparații și riscul unei noi lovituri Canalul Fighterbomber, asociat cu fostul pilot militar Ilia Tumanov, a susținut că podul „nu a fost distrus”, ci „scos din funcțiune”, și că o parte din traficul feroviar ar putea continua. În același timp, a ridicat problema centrală pentru Moscova: ce ar împiedica Ucraina să lovească din nou, inclusiv în timpul lucrărilor de reparații. Același canal a estimat instalarea unui arc de înlocuire la aproximativ 54 de ore, plus încă trei săptămâni pentru fixarea definitivă, fără ca intervalul să includă fabricarea și livrarea structurii. În discuții apare și avertismentul că alternativele, precum feriboturile, ar putea deveni la rândul lor ținte. Separat, în comentarii este invocată și o critică legată de calitatea construcției: un utilizator susține că, spre deosebire de podurile de peste Nipru construite după standarde sovietice care anticipau atacuri, Podul Crimeei ar fi fost realizat „după standarde concepute pentru a face profit”, cu referire la familia Rotenberg, ale cărei companii au participat la construcție. Pentru detalii despre momentul atacului, Digi24 trimite și la un material separat despre „ momentul în care Ucraina aruncă în aer Podul lui Putin ”, disponibil aici . [...]