Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio respinge ferm ideea că SUA ar cere cedarea Donbasului potrivit HotNews.ro, care citează Reuters, într-un schimb de declarații ce evidențiază tensiuni tot mai vizibile între Washington și Kiev privind condițiile unui eventual acord de pace cu Rusia.
Secretarul de stat american a calificat drept „minciună” afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia Statele Unite ar fi condiționat oferirea de garanții de securitate de cedarea regiunii Donbas. Rubio a subliniat, după reuniunea miniștrilor de externe din G7 desfășurată în Franța, că liderul ucrainean „știe că nu este adevărat” și că poziția americană a fost comunicată clar.
Potrivit lui Rubio, Washingtonul separă două planuri esențiale:
Oficialul american a explicat că implementarea unor garanții în timpul războiului ar echivala cu implicarea directă a SUA, inclusiv prin trupe pregătite să intervină militar. „Asta înseamnă să te bagi în război”, a punctat el.
Rubio a insistat că:
El a descris rolul american drept unul de mediator, orientat spre identificarea unui „teren de mijloc”, nu spre impunerea unei soluții teritoriale.
Într-un interviu acordat Reuters, Zelenski a susținut că administrația Trump ar fi propus garanții de securitate în schimbul cedării Donbasului. Liderul ucrainean avertizează că o astfel de concesie ar slăbi semnificativ apărarea țării și securitatea Europei.
El a mai indicat că documentul privind garanțiile, considerat anterior „gata 100%”, necesită acum renegocieri, după discuții recente purtate la Miami.
Schimbul de replici apare pe fondul unor tensiuni suplimentare. The Washington Post relatează că SUA ar putea redirecționa către Orientul Mijlociu unele sisteme de armament destinate Ucrainei, inclusiv interceptoare antiaeriene.
În paralel:
În ansamblu, declarațiile arată o diferență de viziune între SUA și Ucraina: Washingtonul insistă pe compromis ca soluție pentru oprirea războiului, în timp ce Kievul respinge concesiile teritoriale care ar putea afecta securitatea pe termen lung.
Recomandate
Un nou atac rusesc asupra Odessei a lovit din nou zona rezidențială, cu victime, într-un oraș-port esențial pentru economia Ucrainei , potrivit Kyiv Post . Lovitura, produsă vineri dimineață, 4 septembrie, a ucis o persoană și a rănit cel puțin alte trei, iar mai multe clădiri de locuințe și vehicule au fost avariate. Șeful Administrației Militare a orașului Odesa , Serhiy Lysak, a transmis inițial că sunt trei răniți, care primesc îngrijiri medicale, iar ulterior a confirmat și decesul unei persoane. La fața locului au intervenit echipe de urgență și servicii municipale, care au evaluat zona și au documentat pagubele; autoritățile au început și organizarea unui comandament operațional pentru sprijinirea locuitorilor afectați. Presiune repetată asupra unui nod logistic și de export Atacul vine la o zi după o altă lovitură rusă asupra Odessei, în urma căreia 17 persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, iar o clădire rezidențială cu 21 de etaje a fost avariată. Repetarea atacurilor indică o presiune constantă asupra orașului de la Marea Neagră, unde, conform aceleiași surse, Rusia a vizat în mod repetat nu doar locuințe, ci și infrastructură energetică, portuară și de export, considerată vitală pentru economia Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat joi că Rusia și-a intensificat campania aeriană, care a produs pagube în 13 regiuni ucrainene. În acest context, atacul asupra Odessei readuce costurile războiului direct asupra populației civile, inclusiv în zone aflate departe de linia frontului. [...]
Lovirea sediului SBU din centrul Kievului ridică riscul de perturbări operaționale în aparatul de securitate ucrainean , după ce o dronă de atac rusească a vizat vineri clădirea principală a Serviciului de Securitate al Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează relatări Reuters și AFP. Atacul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a precizat că drona a lovit sediul SBU, instituție-cheie în arhitectura de securitate a Ucrainei. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, nu sunt oferite detalii suplimentare despre amploarea pagubelor, eventuale victime sau consecințe imediate asupra funcționării instituției. [...]
Escaladarea militară dintre SUA și Iran a împins din nou în sus prețurile energiei , pe fondul atacurilor iraniene asupra unor baze americane din regiunea Golfului și al noilor lovituri americane asupra unor ținte iraniene, potrivit Agerpres . Iranul a anunțat că a lansat o „operațiune decisivă ca ripostă”, vizând „bazele și interesele americane din regiune” cu rachete și drone, iar Gardienii Revoluției au revendicat ulterior atacuri împotriva unor baze militare americane din Iordania, Irak și Bahrein. În paralel, Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis pe X că forțele SUA au lovit ținte ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, inclusiv situri de apărare aeriană, sisteme radar și instalații maritime, anunțând încheierea acestui val de atacuri. Reacții și efecte imediate în regiune Armata iordaniană a anunțat că a distrus zece rachete trase din Iran și că alte trei s-au prăbușit departe de zonele locuite, fără răniți. Kuweitul s-a declarat, de asemenea, ținta unor rachete și drone, iar în Bahrein au răsunat sirene de alertă miercuri dimineață devreme, potrivit corespondenților AFP. Președintele american Donald Trump a avertizat că, dacă Teheranul „ripostează la acest atac perfect justificat”, va fi lovit din nou „mult mai dur și mai puternic”. Riscul pentru fluxurile de petrol și prețurile energiei Pe fondul noilor ostilități, prețurile hidrocarburilor au crescut puternic: barilul de petrol brut american WTI a depășit pragul de 90 de dolari (aprox. 405 lei) pentru prima dată de la sfârșitul lunii iulie, iar gazul european a ajuns la cel mai mare preț din ultimii mai bine de trei ani. Tensiunile sunt amplificate de importanța Strâmtorii Ormuz , zonă în care presa de stat iraniană a raportat explozii în sudul țării, inclusiv în apropiere de Bandar Abbas și insula Qeshm. Tot presa de stat a relatat deflagrații pe insula Lavan, care găzduiește unul dintre terminalele de export de petrol ale Iranului. În plus, agenția maritimă grecească Marisks a indicat că două petroliere au fost lovite de „proiectile de origine necunoscută” în timp ce ieșeau din strâmtoare. Iranul dorește să perceapă taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz, unde navigația era liberă înainte de începerea conflictului. Context: sancțiuni, blocadă și semnale de criză internă Guvernul american a promis o campanie de „asfixiere” economică a Iranului prin sancțiuni, ale căror detalii urmează să fie precizate. În același timp, autoritățile iraniene au cerut reducerea consumului de benzină, invocând dificultăți de import pe fondul unei blocade navale impuse de Statele Unite. Separat, Semiluna Roșie iraniană a anunțat că patru persoane, inclusiv un copil, au fost ucise în timpul unei nunți de o lovitură americană în sudul Iranului, marți, iar circa 50 de persoane au fost rănite. Loviturile americane au început la scurt timp după ce președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut revenirea la diplomație, aflată în impas, și a condiționat măsuri reciproce de respectarea memorandumului de înțelegere semnat în iunie, care „s-a prăbușit aproape imediat”. Ce urmează Din informațiile disponibile, riscul imediat pentru piețe rămâne legat de securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și de perspectiva unor noi lovituri. Purtătorul de cuvânt al comandamentului militar central al Iranului, Ebrahim Zolfaghari, a avertizat că vor urma „riposte mai ample și mai distructive” dacă atacurile americane continuă și a transmis același avertisment „oricărei țări care cooperează cu armata americană agresivă”. [...]
Adunarea Generală a ONU a decis eliminarea treptată a proiecției Mercator , o schimbare cu potențial direct asupra manualelor școlare și a tehnologiilor de cartografiere folosite pe scară largă, potrivit News . Rezoluția recomandă trecerea la o proiecție care redă mai fidel suprafețele reale, în special dimensiunea Africii. Într-o sesiune la sediul ONU din New York, organizația a retras oficial proiecția Mercator (secolul al XVI-lea) în favoarea uneia bazate pe modelul „ Equal Earth ” (2018), considerat mai precis în reprezentarea dimensiunilor continentelor. Cum s-a votat și cine s-a poziționat împotrivă Rezoluția a fost adoptată cu 164 de voturi „pentru”. Statele Unite au votat împotrivă, reprezentantul american calificând demersul drept „superfluu”. Au existat șase abțineri: Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Serbia și Ucraina. De ce contează: efecte așteptate în educație și tehnologie, fără obligații legale Rezoluțiile ONU nu sunt obligatorii, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să folosească exclusiv noua proiecție și nici nu li se interzice utilizarea celei vechi. Totuși, potrivit materialului, se anticipează actualizări în programele școlare și în tehnologia de uz cotidian, având în vedere că proiecția Mercator este folosită pe scară largă în educație, tehnologie și guvernanță. Proiecția Mercator a fost creată în 1569 pentru navigație, dar distorsionează suprafețele: regiunile din apropierea Ecuatorului apar mai mici decât în realitate, iar cele de la latitudini înalte par mai mari. Un exemplu menționat este comparația vizuală dintre Africa și Groenlanda, deși Africa este de 14 ori mai mare. Cine a împins rezoluția și ce urmează Togo a condus campania în favoarea rezoluției în numele Uniunii Africane, argumentând că reprezentările cartografice disproporționate au avut efecte „cognitive, educaționale, culturale, geopolitice și socio-economice”, reducând dimensiunea percepută a Africii în „imaginația colectivă globală”. Ministrul de externe al Togo, Robert Dussey, a susținut înainte de vot că discuția este una științifică, invocând existența „dovezilor științifice”. Guvernul din Togo plănuiește, împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii de tehnologie precum Google Maps, un eveniment la Lomé în primul trimestru al anului viitor, pentru a discuta implementarea rezoluției. Franța, care s-a pronunțat în favoarea rezoluției, va folosi proiecția Eckert IV, apropiată de „Equal Earth”, conform articolului. [...]
Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump riscă să fie amânată , pe fondul evaluărilor de securitate și al intensificării atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează Kyiv Independent . Miza este una operațională: o deplasare de nivel înalt ar necesita garanții minime de siguranță și ar influența direct calendarul contactelor Washingtonului cu Kievul și Moscova. Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai președintelui SUA Donald Trump, intenționau să meargă la Moscova și Kiev pe 5–6 septembrie, însă, la un moment dat, Witkoff „s-a panicat”, iar oficialii administrației americane ar fi început să caute variante alternative, conform sursei ucrainene citate. O sursă citată de Kyiv Independent susține că partea rusă le-ar fi transmis celor doi că „este periculos” și că „rușii nu vor să vină aici la Kiev”, în timp ce Witkoff ar fi „sensibil la sentimentele rusești”. Contextul de securitate: atacuri consecutive asupra Kievului Informația apare la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase public că Witkoff și Kushner confirmaseră posibilitatea unei vizite în Ucraina. În același timp, Kievul a fost ținta unui val de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia timp de opt zile consecutive, până pe 3 septembrie, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate. Ce ar putea cere Washingtonul și ce rămâne neclar Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu lovească Moscova în timpul vizitei directorului CIA, John Ratcliffe , în Rusia, pe 25 august. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar dacă administrația Trump ar face o solicitare similară și în cazul unei vizite a trimișilor săi la Kiev. Prezența lui Witkoff și Kushner în capitala Ucrainei ar fi prima lor vizită în țară, după mai multe deplasări la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Washingtonul nu a comentat planurile sau intențiile celor doi emisari privind o vizită în Ucraina. [...]
UE a deschis un pod aerian umanitar către Nepal , trimițând 82 de tone de materiale esențiale și alocând încă 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) pentru răspunsul la criza provocată de inundații, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională: livrarea rapidă de provizii și finanțare către actorii locali care gestionează urgența. Primul zbor al podului aerian al UE a aterizat vineri în Nepal și a fost organizat împreună cu UNICEF. Transportul a inclus provizii și materiale din stocurile UE pentru alimentație, sănătate, apă și salubritate, adăposturi, educație și protecție. Finanțarea suplimentară de 500.000 de euro va fi canalizată prin Fondul de urgență pentru răspuns în caz de dezastre al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, astfel încât echipele locale să poată acoperi nevoile urgente. Ce intră în sprijinul livrat prin mecanismele UE Separat de transportul principal, Luxemburgul, Germania, Letonia și Norvegia trimit, prin mecanismul de protecție civilă al UE , echipamente de intervenție, între care: veste de salvare; truse de igienă și de bucătărie; pături; materiale medicale; echipamente de protecție; echipamente energetice de urgență. Context: sprijinul se adaugă unor alocări anterioare Noul pachet se adaugă ajutoarelor acordate anterior. La 28 august, Comisia Europeană a alocat un ajutor umanitar de urgență de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei), pe lângă cele aproape 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) alocate Nepalului în 2026 pentru pregătirea în caz de dezastre. Totodată, a fost activată cartografierea de urgență prin satelit a programului Copernicus, iar coordonatori UE pentru răspuns rapid și logistică în Asia au fost trimiși în Nepal. Mesajul Comisiei Europene Comisara europeană pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib , a descris amploarea tragediei și a promis sprijin pentru intervenție și reconstrucție. „Europa este alături de poporul nepalez. Sprijinim personalul de intervenție în caz de urgență și facem în așa fel încât ajutoarele de urgență să ajungă la cei care au nevoie de ele: apă curată, medicamente pentru spitale, adăposturi pentru familiile care dorm în aer liber și sprijin psihologic pentru cei îndurerați.” Coordonarea livrărilor este gestionată de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei Europene, care funcționează permanent și intermediază sprijinul între statele participante, țara afectată și experții în protecție civilă și ajutor umanitar. [...]
