Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio respinge ferm ideea că SUA ar cere cedarea Donbasului potrivit HotNews.ro, care citează Reuters, într-un schimb de declarații ce evidențiază tensiuni tot mai vizibile între Washington și Kiev privind condițiile unui eventual acord de pace cu Rusia.
Secretarul de stat american a calificat drept „minciună” afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia Statele Unite ar fi condiționat oferirea de garanții de securitate de cedarea regiunii Donbas. Rubio a subliniat, după reuniunea miniștrilor de externe din G7 desfășurată în Franța, că liderul ucrainean „știe că nu este adevărat” și că poziția americană a fost comunicată clar.
Potrivit lui Rubio, Washingtonul separă două planuri esențiale:
Oficialul american a explicat că implementarea unor garanții în timpul războiului ar echivala cu implicarea directă a SUA, inclusiv prin trupe pregătite să intervină militar. „Asta înseamnă să te bagi în război”, a punctat el.
Rubio a insistat că:
El a descris rolul american drept unul de mediator, orientat spre identificarea unui „teren de mijloc”, nu spre impunerea unei soluții teritoriale.
Într-un interviu acordat Reuters, Zelenski a susținut că administrația Trump ar fi propus garanții de securitate în schimbul cedării Donbasului. Liderul ucrainean avertizează că o astfel de concesie ar slăbi semnificativ apărarea țării și securitatea Europei.
El a mai indicat că documentul privind garanțiile, considerat anterior „gata 100%”, necesită acum renegocieri, după discuții recente purtate la Miami.
Schimbul de replici apare pe fondul unor tensiuni suplimentare. The Washington Post relatează că SUA ar putea redirecționa către Orientul Mijlociu unele sisteme de armament destinate Ucrainei, inclusiv interceptoare antiaeriene.
În paralel:
În ansamblu, declarațiile arată o diferență de viziune între SUA și Ucraina: Washingtonul insistă pe compromis ca soluție pentru oprirea războiului, în timp ce Kievul respinge concesiile teritoriale care ar putea afecta securitatea pe termen lung.
Recomandate
Negocierile SUA–Cuba se poartă pe fondul unei tensiuni ridicate , potrivit Reuters , după ce Washingtonul a impus o blocadă de facto asupra petrolului, sporind presiunea asupra guvernului comunist de la Havana. Președintele cubanez Miguel Diaz-Canel spune că discuțiile trebuie să aibă loc „pe baza egalității” și a respectului reciproc, în timp ce președintele american Donald Trump a lansat în ultimele săptămâni declarații amenințătoare. În paralel, surse din administrația Trump au lăsat să se înțeleagă că ar putea exista un acord, iar presa americană a relatat că Washingtonul ar urmări înlăturarea lui Diaz-Canel din funcție, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor și a unei promisiuni de a nu acționa împotriva familiei Castro. Poziția Washingtonului și rolul lui Trump și Rubio Trump a sugerat public că ar putea „face orice vreau” în relația cu Cuba și a vorbit despre „onoarea” de a „lua Cuba”, notează Reuters. Totuși, pe fondul implicării militare a SUA în Iran, generalul care coordonează forțele americane în America Latină a spus la o audiere în Senat că armata SUA nu repetă pentru o invazie a Cubei și nu se pregătește activ să preia militar insula. Secretarul de stat Marco Rubio, care este și consilier pentru securitate națională, conduce discuțiile cu reprezentanții cubanezi, potrivit declarațiilor lui Trump. Reuters arată că Rubio, cubano-american, se află sub presiunea electoratului din Florida de Sud, unde orice înțelegere care menține Partidul Comunist la putere și nu „taxează” familia Castro ar putea fi prost primită; pe de altă parte, o încercare de schimbare rapidă a regimului ar putea alimenta violența și un val migrator, cu riscuri suplimentare legate de traficul de droguri și criminalitatea organizată. Cine contează la Havana: Diaz-Canel și influența lui Raul Castro Diaz-Canel, primul lider non-Castro al Cubei după 1959, conduce statul din 2018 și Partidul Comunist, într-un context economic deteriorat și cu o imagine publică afectată de reprimarea protestelor din 11 iulie 2021. Reuters reamintește că, atunci, Diaz-Canel a cerut loialiștilor să confrunte protestatarii. „Ordinul de luptă a fost dat!”, a spus Diaz-Canel, potrivit Reuters. În același timp, Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, continuă să exercite influență din culise, chiar dacă a renunțat la președinție în 2018 și la conducerea partidului în 2021, păstrând titlul onorific de general de armată. Reuters consemnează că Diaz-Canel a anunțat că discuțiile cu SUA sunt conduse de el și de Castro, iar în decembrie 2025 Castro a propus amânarea pe termen nedefinit a congresului partidului care ar fi trebuit să aleagă succesorul lui Diaz-Canel în 2026, propunere aprobată în unanimitate de Comitetul Central. Intermediari și potențiali succesori: „El Cangrejo”, premierul și ministrul comerțului exterior Un nume urmărit atent este Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raul Castro, cunoscut drept „El Cangrejo”. Reuters scrie că acesta este considerat un apropiat al bunicului său și ar fi avut gradul de locotenent-colonel; guvernul cubanez nu a răspuns unei solicitări privind biografia sa sau un posibil rol în negocieri. Publicația amintește că Axios a relatat, citând trei surse anonime, că Rodriguez Castro ar fi fost implicat în discuții secrete cu Rubio, iar Miami Herald a scris, pe surse, că persoane apropiate de Rubio s-ar fi întâlnit cu el la marginea unei conferințe regionale CARICOM în St. Kitts și Nevis. Reuters îl plasează pe Rodriguez Castro la intersecția dintre puterea politică și cea economică, prin legături cu GAESA (conglomeratul militar care controlează active importante în turism, bănci, logistică și comerț cu amănuntul). În același tablou apar și Manuel Marrero, premier din 2019 și membru al Biroului Politic din 2021, cu trecut în turism și la Grupo Gaviota (subsidiară GAESA), precum și Oscar Perez-Oliva Fraga, ministru al comerțului exterior din 2024, devenit vicepremier în 2025, despre care analiștii au speculat că ar putea juca un rol similar cu cel al lui Delcy Rodriguez în Venezuela. În ansamblu, Reuters indică faptul că miza discuțiilor depășește strict relația bilaterală: un eventual acord ar putea redesena echilibrul de putere la Havana, într-un moment în care economia Cubei este sub presiune, iar Washingtonul își condiționează deschiderea de schimbări politice la vârf. Elemente-cheie urmărite în perioada următoare includ: dacă SUA vor lega explicit relaxarea sancțiunilor de plecarea lui Diaz-Canel; ce rol va avea Raul Castro în arhitectura unei eventuale tranziții; dacă interlocutorii din jurul GAESA vor deveni canale principale de negociere; cum vor fi gestionate riscurile de migrație și securitate invocate în dezbaterea de la Washington. [...]
Kremlinul susține că SUA greșește condiționând cooperarea economică de pacea din Ucraina , potrivit Reuters . Mesajul vine pe fondul războiului în curs din Ucraina, în timp ce Washingtonul leagă reluarea unor relații economice cu Rusia de un acord de soluționare a conflictului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că această abordare „pierde timp” și că atât companiile americane, cât și cele ruse „ratează profiturile pe care le-ar putea obține deja”. El a adăugat că subiectul cooperării economice rămâne „pe agendă”. În același context, Peskov a spus că Rusia și Statele Unite ar avea „multe oportunități pentru o cooperare reciproc avantajoasă”, fără a oferi detalii despre domeniile vizate sau despre eventuale discuții concrete. Reuters notează că declarațiile au fost făcute vineri, 27 martie, la Moscova. [...]
Arabia Saudită a semnat un acord de cooperare în apărare cu Ucraina , pe fondul intensificării atacurilor cu drone atribuite Iranului în regiune, potrivit POLITICO . Înțelegerea a fost parafată în timpul unei vizite de două zile a președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski la Riad, iar miza este transferul de expertiză ucraineană în contracararea dronelor, într-un moment în care statele din Golf caută soluții rapide pentru protejarea infrastructurii energetice și militare. Ce prevede acordul și de ce contează pentru ambele părți Zelenski a anunțat că acordul „pune bazele pentru contracte viitoare, cooperare tehnologică și investiții” și că ar consolida rolul internațional al Ucrainei ca furnizor de securitate. În același mesaj, liderul de la Kiev a susținut că Ucraina este pregătită să împărtășească „expertiza și sistemele” sale cu Arabia Saudită pentru întărirea protecției populației. „Suntem pregătiți să ne împărtășim expertiza și sistemele cu Arabia Saudită și să lucrăm împreună pentru a întări protecția vieților.” Pentru Ucraina, acordul are și o dimensiune economică și industrială: deschide perspectiva unor contracte și investiții într-o zonă cu resurse financiare semnificative. Pentru Arabia Saudită, cooperarea vine pe fondul vulnerabilității crescute la atacuri cu drone, în special asupra infrastructurii critice. De ce statele din Golf se uită la Ucraina pentru apărare antidrone De la începutul războiului SUA-Israel împotriva Iranului, în februarie, Arabia Saudită și alte țări din Golf și Orientul Mijlociu ar fi fost vizate de atacuri de represalii cu drone asupra infrastructurii energetice, militare și civile, notează publicația. În acest context, Ucraina încearcă să valorifice experiența acumulată din 2022 încoace, când s-a confruntat cu valuri masive de drone rusești. POLITICO arată că Ucraina este printre puținele state care au dezvoltat metode de respingere a atacurilor cu drone în masă, inclusiv prin utilizarea unor drone interceptoare produse local, cu costuri mai reduse. În paralel, țările din regiune folosesc, potrivit articolului, interceptori scumpi precum PAC-3 (rachete pentru apărare antiaeriană), pe care Ucraina spune că nu îi are în cantități suficiente. Expertiză, personal trimis în regiune și posibile schimburi de capabilități Ucraina a trimis peste 200 de specialiști proprii în contracararea dronelor în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, iar alți aproximativ 30 urmau să se deplaseze spre Iordania și Kuweit, a spus Zelenski jurnaliștilor într-un chat pe WhatsApp, conform relatării. Liderul ucrainean a mai afirmat că specialiștii locali în apărare antiaeriană sunt bine pregătiți, însă mai ales pentru amenințări balistice, nu pentru apărarea pe rază scurtă împotriva atacurilor cu drone de tip „Shahed”. În același timp, Zelenski a indicat anterior că ar fi dispus să facă un schimb: drone interceptoare și expertiză ucraineană contra rachetelor PAC-3, pe care țările din Golf le-ar avea în număr mare. Articolul menționează că, în primele zile ale războiului, au fost folosite peste 800 de rachete PAC, în timp ce Kievul ar fi primit circa 600 din 2022, potrivit unor informații atribuite The New York Times. Elementele-cheie invocate de Zelenski pentru cooperarea cu statele din Golf includ: transfer de expertiză pentru contracararea atacurilor cu drone, inclusiv „Shahed”; cooperare tehnologică și investiții, cu perspectiva unor contracte viitoare; trimiterea de specialiști ucraineni în regiune pentru sprijin operațional; posibilitatea unor aranjamente de tip schimb de capabilități (dronă interceptor vs. PAC-3), fără detalii concrete. Ce urmează: alte acorduri în regiune Zelenski a spus că Ucraina urmează să semneze și alte acorduri în regiune. Într-un mesaj video adresat unei reuniuni a Joint Expeditionary Force (JEF), el a susținut că țările din Orientul Mijlociu și din Golf au resurse financiare și experiență în gestionarea amenințărilor balistice, dar au nevoie de expertiză pentru contracararea dronelor, inclusiv a dronelor FPV (drone mici, ghidate în timp real, folosite pentru lovituri țintite). Potrivit declarațiilor citate, Kievul încearcă să transforme această expertiză într-un parteneriat cu beneficii reciproce: tehnologie și know-how din partea Ucrainei, finanțare din partea statelor din Golf. În logica prezentată de Zelenski, o astfel de cooperare ar avea și o componentă mai largă, prin reducerea riscurilor de securitate într-o regiune cu importanță majoră pentru piețele energetice globale. [...]
Donald Trump prelungește cu zece zile suspendarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Iran , potrivit Mediafax , care citează o postare a președintelui SUA pe platforma Truth Social. Anunțul a fost făcut joi seara, 26 martie 2026, iar Trump afirmă că decizia vine „la cererea guvernului iranian”. Măsura vizează atacurile asupra infrastructurii energetice și a centralelor electrice din Iran. Conform informațiilor publicate, suspendarea este valabilă până la 6 aprilie 2026. În postarea sa, Trump indică și ora-limită: 20:00, ora estică, ceea ce corespunde orei 02:00 în România, în noaptea de 6 spre 7 aprilie. „La cererea guvernului iranian, vă rog să permiteți ca această declarație să servească drept avertisment pentru faptul că suspend perioada de distrugere a centralei energetice cu 10 zile, până luni, 6 aprilie 2026, ora 20:00, ora estică”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, președintele SUA susține că discuțiile dintre cele două părți continuă și „decurg foarte bine”, în pofida „declarațiilor eronate” din presă. Mediafax amintește că, la începutul săptămânii, Trump anunțase deja o amânare de cinci zile a atacurilor împotriva infrastructurii energetice iraniene, iar decizia de acum extinde această pauză. [...]
Iranul a răspuns planului american în 15 puncte potrivit The Times of Israel , iar Teheranul așteaptă acum reacția oficială a Washingtonului, într-un moment tensionat al conflictului din Orientul Mijlociu. Răspunsul a fost transmis în cursul nopții prin intermediari, conform agenției iraniene Tasnim, care citează o sursă informată. Deși conținutul exact al propunerii americane nu este public, oficiali pakistanezi indică faptul că planul în 15 puncte a fost transmis Iranului prin Pakistan, sugerând existența unor negocieri indirecte între cele două state. Ce se știe până acum Informațiile disponibile sunt limitate, dar conturează cadrul discuțiilor: planul SUA urmărește oprirea conflictului; Iranul a oferit un răspuns oficial; comunicarea are loc prin canale indirecte; Washingtonul nu a reacționat public până în acest moment. Contextul regional Schimbul de mesaje are loc pe fondul intensificării confruntărilor din regiune. În ultimele zile, tensiunile au crescut, iar presiunile internaționale pentru o soluție diplomatică s-au amplificat. În paralel, lideri americani au sugerat că sunt aproape de atingerea unor obiective strategice, în timp ce Iranul a transmis semnale prudente privind disponibilitatea pentru negocieri. Ce urmează Răspunsul Washingtonului va fi decisiv pentru evoluția situației: acceptarea dialogului ar putea deschide calea către un armistițiu; respingerea sau amânarea ar putea duce la o nouă escaladare. Menținerea comunicării, chiar indirecte, indică faptul că opțiunea diplomatică rămâne deschisă, în ciuda tensiunilor ridicate. [...]
Drone ucrainene au lovit regiunea Leningrad, în apropierea porturilor petroliere din Baltica , potrivit Digi24 , într-un atac desfășurat în noaptea de 26 spre 27 martie. Șeful regiunii Leningrad, Alexander Drozdenco, a declarat că în timpul respingerii atacului au fost distruse 36 de drone și că, „conform informațiilor preliminare”, nu există victime. El nu a precizat dacă au fost avariate obiective în urma raidului. Conform unor înregistrări video ale martorilor, analizate de canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+, exploziile ar fi avut loc în zona porturilor Primorsk și Ust-Luga. Digi24 notează că nu există date privind consecințele atacurilor. Atacul este al treilea asupra porturilor rusești de la Marea Baltică de la începutul săptămânii, după raiduri raportate pe 23 și 25 martie. Primorsk și Ust-Luga sunt prezentate drept cele mai mari porturi petroliere ale Rusiei la Baltică, prin care s-ar exporta aproximativ 40% din petrolul rusesc, echivalentul a circa 2 milioane de barili pe zi. Potrivit unei surse Reuters , ambele porturi au suspendat încărcarea petrolului din 25 martie. Sursa citată de agenție apreciază că atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere îngreunează posibilitatea Moscovei de a profita de criza energetică globală, pe fondul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. Pe fondul atacului, la aeroportul Pulkovo au fost impuse restricții la decolări și aterizări, iar numărul zborurilor întârziate și anulate a depășit 60 în cursul nopții. Ministerul Apărării al Federației Ruse a raportat că apărarea antiaeriană a „doborât și distrus” 85 de drone ucrainene de tip avion, în mai multe regiuni, inclusiv Leningrad și Moscova, precum și deasupra Crimeii ocupate și a Mării Negre. Jurnaliști ruși citați de Digi24 susțin că, pentru a ajunge în regiunea baltică, dronele ar fi trebuit să traverseze Belarus, care „pare” să nu aibă suficientă capacitate pentru a le doborî. [...]
