Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul pe măsură ce pierderile cresc, iar finanțarea devine mai dificilă, inclusiv prin vânzări accelerate de aur din rezerve, potrivit unei analize Al Jazeera. Datele și evaluările citate indică o combinație de avans teritorial mai lent, costuri umane mai mari și presiune pe buffer-ele financiare ale statului rus.
Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a confirmat evaluări anterioare potrivit cărora Rusia a pierdut teritorii ocupate anterior, iar Ucraina ar fi recucerit aproximativ 400 km² în și în jurul regiunii Dnipropetrovsk „în timpul trimestrului”, conform unui raport către Congres din 18 mai.
În paralel, Institute for the Study of War (ISW), un think tank din Washington, arată că Rusia a avansat net cu 104 km² între 1 ianuarie și 26 mai 2026, față de 1.619 km² în aceeași perioadă a anului trecut. ISW mai notează că forțele ruse au „infiltrat și contestat” încă 628 km², fără a prelua controlul.
Pe componenta de pierderi, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pierderile rusești au ajuns la 145.000 în acest an, dintre care 86.000 uciși și 59.000 grav răniți. Publicația precizează că nu poate verifica independent afirmațiile privind pierderile de ambele părți.
Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a spus că aceste cifre ar însemna 179 de pierderi rusești pentru fiecare kilometru pătrat de avans, față de 67 anul trecut, o rată pe care Ucraina o consideră peste capacitatea actuală a Rusiei de a o compensa prin recrutare.
Pe partea economică, analiza notează că războiul devine mai greu de finanțat: Rusia ar fi depășit până în aprilie întreaga marjă permisă pentru deficitul bugetar pe 2026 și și-ar fi „golit” rezervele valutare, ceea ce ar fi împins autoritățile să reducă rezervele de aur într-un ritm neobișnuit.
Potrivit datelor băncii centrale a Rusiei (link din articol: Central Bank), Rusia a vândut anul acesta 27,9 tone de aur, evaluate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). În consecință, rezervele de aur ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022.
DIA atribuie recucerirea de teritorii de către Ucraina și pierderii accesului Rusiei la serviciile satelitare Starlink folosite pentru țintire și foc contrabaterie. Ucraina, la rândul ei, își leagă rezultatele de o strategie de întrerupere a logisticii ruse prin lovituri cu drone de rază medie și artilerie, pe care Fedorov spune că o extinde printr-un program numit „Logistical Lockdown”, pentru a „scala” loviturile și a distruge sistematic capabilități ruse la adâncime operațională.
În același timp, Ucraina a continuat loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, descrisă ca sursă de finanțare a războiului: pe 23 mai a lovit un depozit de petrol și un terminal de descărcare la Novorossiisk (Marea Neagră), iar a doua zi terminalul Tamanneftegaz, tot la Marea Neagră. Au fost menționate și atacuri asupra unor obiective militare și industriale, inclusiv o uzină chimică în Perm și baza aeriană Taganrog din Rostov.
Separat, Rusia a intensificat atacurile asupra Kievului cu valuri combinate de drone și rachete, o tactică menită să suprasolicite apărarea antiaeriană. Pe 24 mai, Rusia a lansat 600 de drone cu rază lungă și 90 de rachete asupra Kievului și zonelor din jur, inclusiv 36 de rachete balistice; Ucraina susține că a doborât 91% dintre drone și 81% dintre rachetele de croazieră, iar 19 rachete ar fi ratat țintele.
Din perspectiva sustenabilității economice a conflictului, combinația dintre avansul mai lent, rata mai mare a pierderilor și apelul la rezerve (inclusiv aur) indică o presiune crescândă asupra capacității Rusiei de a menține efortul de război în forma actuală. În același timp, datele privind pierderile rămân contestate și dificil de verificat independent, ceea ce limitează certitudinea asupra dimensiunii exacte a degradării militare.
Recomandate
Kremlinul încearcă să pună sub semnul întrebării coeziunea G7 pe Ucraina , susținând că Donald Trump ar fi fost influențat de aliații europeni cu „idei dăunătoare” în timpul summitului, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care liderii occidentali încearcă să mențină unitatea în sprijinul Kievului, iar orice semnal de „recalibrare” la Washington poate avea efecte directe asupra sancțiunilor, livrărilor de armament și negocierilor de pace. Declarația a fost făcută de Iuri Ușakov, unul dintre principalii consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin, la scurt timp după încheierea reuniunii G7. Oficialul rus a afirmat: „Tema ucraineană a fost discutată intens la summit. Se poate presupune că Donald Trump a fost alimentat cu idei care, după părerea mea, nu sunt utile și poate chiar sunt nocive.” Ușakov a mai spus că, după summit, nu au existat contacte directe între Kremlin și administrația Trump, ceea ce ar indica faptul că Moscova își evaluează încă poziția reală a Washingtonului. Cum ar fi încercat liderii G7 să îl influențeze pe Trump Potrivit Politico , subiectul Ucrainei a dominat una dintre cinele de lucru ale liderilor G7, unde i-au fost prezentate lui Trump argumente că Ucraina rezistă ofensivelor ruse și recuperează teren în anumite sectoare ale frontului. Aceleași surse citate de publicația americană susțin că președintele francez Emmanuel Macron ar fi avut un rol important în discuții și ar fi reușit să îl convingă pe Trump să susțină în continuare Ucraina și strategia europeană de creștere a presiunii asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a apreciat, la rândul său, declarațiile lui Trump de după summit, considerând că mesajul potrivit căruia Rusia trebuie să oprească războiul oferă motive de optimism pentru o cooperare mai strânsă între Washington și aliații europeni. De ce contează reacția Moscovei După întâlnirile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , Trump a declarat că este pregătit să acorde din nou o atenție sporită dosarului ucrainean și eforturilor de încheiere a conflictului, alimentând speculații despre o posibilă recalibrare a politicii americane. În lectura Kremlinului, semnalele de la summit sunt privite cu suspiciune: reacția Moscovei sugerează că Rusia consideră influența partenerilor europeni asupra lui Trump un factor care ar putea complica orice tentativă de apropiere între Washington și Moscova în perioada următoare. [...]
Ucraina pregătește înăsprirea legislației pentru dezertare , după ce peste 200.000 de militari sunt căutați de autorități ca „absenți fără permisiune”, într-un context în care cadrul actual este considerat ineficient, potrivit Mediafax . Militarii vizați sunt încadrați la „ AWOL ” („absenți fără permisiune”), conform Live Ukraine, iar Ministerul Apărării pregătește un proiect de lege pentru a întări controlul. Informația a fost prezentată de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , într-un interviu, în care a susținut că legislația actuală este ineficientă și că aproape nu există sentințe judecătorești împotriva dezertorilor. Ce schimbare legislativă este anunțată Noua lege urmărește să modifice modul în care sunt tratați militarii care lipsesc fără permisiune, însă detaliile nu au fost făcute publice. Din informațiile disponibile, prevederile ar urma să se aplice doar celor care au fost „absenți fără permisiune” după 12 iunie 2026. Separat, pentru cei care au lipsit fără permisiune înainte de 12 iunie, există un sistem de întoarcere fără pedepse, intrat recent în vigoare și valabil până pe 20 septembrie. Potrivit datelor citate, primii 200 de militari au depus deja rapoarte, iar 51 dintre acestea au fost aprobate. Măsuri operaționale în paralel: demobilizare parțială din toamnă Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat și o demobilizare parțială, care ar urma să înceapă la toamnă. Măsura se va aplica personalului militar care a fost pe front începând din 2022. [...]
Atacul Ucrainei asupra unei rafinării din Moscova ridică presiunea pe veniturile petroliere ale Rusiei , într-un moment în care bugetul de stat al Kremlinului depinde semnificativ de încasările din petrol, iar sancțiunile au redus deja baza de cumpărători, potrivit CNN . Lovitura a vizat din nou rafinăria din districtul Kapotnya, la mică distanță de Kremlin, și a venit pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. Potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin , apărarea antiaeriană a doborât cel puțin 194 de drone care se îndreptau spre capitală, în noaptea de miercuri spre joi, un nivel peste episoadele recente, când atacurile „grele” au fost descrise ca având doar zeci de drone. Ministerul rus al Apărării a susținut că, la nivel național, au fost interceptate 555 de drone, inclusiv deasupra Mării Azov. Ce a fost lovit și ce efecte imediate sunt raportate Ținta principală menționată este Moscow Oil Refinery din Kapotnya, care, conform aceleiași surse, fusese lovită și marți. CNN relatează că imagini geolocalizate arată fum negru dens deasupra rafinăriei și o explozie care ar fi aruncat în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. Atacurile au avut și efecte civile și operaționale în zona Moscovei: au fost avariate clădiri rezidențiale și alte obiective, din cauza resturilor căzute, potrivit agenției ruse TASS, citată de CNN; cel puțin 16 persoane au fost rănite, potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiev; zborurile de pe toate aeroporturile majore ale Moscovei au fost suspendate temporar, a relatat Reuters, citând agenția rusă de aviație. În afara Moscovei, Ucraina ar fi lovit și un depozit de petrol în regiunea Rostov, iar Statul Major ucrainean a menționat, de asemenea, două poduri în zone ocupate din Ucraina. De ce contează economic: petrolul rămâne pilon bugetar pentru Rusia Miza depășește componenta militară: potrivit unor analiști citați de CNN, bugetul de stat al Rusiei se bazează pe veniturile din petrol pentru cel puțin o treime din încasări. În acest context, o campanie care vizează rafinării, depozite și terminale poate crea costuri suplimentare (reparații, întreruperi, logistică alternativă) și poate amplifica riscurile de aprovizionare pe piața internă. CNN notează că, de la începutul războiului, „pool”-ul de cumpărători pentru petrolul rusesc s-a redus pe fondul sancțiunilor mai stricte ale Uniunii Europene și ale Washingtonului, deși creșterea prețurilor globale la combustibili și relaxarea unor sancțiuni în contextul războiului din Iran ar fi avantajat Moscova. Context: schimb de lovituri și discuții la NATO despre apărarea aeriană Rusia a răspuns cu propriile atacuri: Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat șapte rachete și 239 de drone, iar autoritățile ucrainene au raportat lovirea unor obiective, inclusiv infrastructură energetică. Atacul are loc în timp ce președintele Volodimir Zelenski se află la Bruxelles pentru întâlniri cu lideri NATO, unde a cerut sprijin pentru apărare aeriană. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a descris loviturile drept: „un răspuns pe deplin justificat la atacurile rusești asupra orașelor și comunităților noastre” La reuniunea miniștrilor apărării din NATO, secretarul general Mark Rutte a spus că discuțiile cu aliații continuă pentru a se asigura că Ucraina are ce îi trebuie, inclusiv interceptori și sisteme de armament. Separat, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a anunțat o analiză pe șase luni privind postura forțelor SUA în Europa, iar contribuția anuală a Washingtonului ar urma să fie condiționată de atingerea țintelor de cheltuieli de apărare de către ceilalți aliați, potrivit CNN. În paralel, The New York Times a relatat că SUA ar planifica reducerea semnificativă a aeronavelor și navelor puse la dispoziție pentru operațiuni NATO în Europa, citând surse europene. [...]
Relaxarea economică prevăzută în proiectul de memorandum SUA–Iran ar putea finanța rapid refacerea capacităților militare ale Teheranului , potrivit unei evaluări a think tank-ului american Institute for the Study of War (ISW), citată de The Jerusalem Post . Miza, dincolo de disputa privind sumele vehiculate, este că ridicarea unor restricții comerciale și petroliere ar putea genera fluxuri de bani care să ajungă direct în programele de rachete și drone. ISW susține că termenii raportați ai Memorandumului de Înțelegere (MoU) ar oferi Iranului „relaxare economică” suficientă pentru a-și reconstitui „imediat” puterea militară. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a negat la summitul G7 informațiile despre un fond de 300 miliarde dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) destinat Iranului, însă analiza notează că oficiali iranieni au indicat deja că fondurile eliberate prin acord ar urma să fie folosite pentru reconstrucția programelor de rachete și drone. În acest context, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat în mai, pentru presa iraniană, că o parte din banii Iranului sunt cheltuiți pe rachete și drone, justificând această direcție prin nevoia de descurajare. Ce tip de „relaxare” economică este vehiculată Dincolo de suma de 300 miliarde dolari negată de Trump, publicația menționează relatări media neconfirmate care indică măsuri cu impact economic direct. Potrivit unor surse citate în material: presa saudită și The Wall Street Journal au relatat că SUA ar urma să ridice blocada asupra porturilor iraniene și să renunțe la sancțiunile privind exporturile de petrol ale Iranului și „serviciile conexe”, imediat după semnarea MoU; agenția semi-oficială Mehr News Agency a estimat că regimul ar putea genera până la 10 miliarde dolari (aprox. 46 miliarde lei) din doar 60 de zile de exporturi de petrol. Separat, în ultima săptămână, presa internațională a relatat că un comandant al Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, ar fi insistat ca activele înghețate care ar putea fi eliberate să poată fi alocate cheltuielilor militare. Poziția Casei Albe și calendarul anunțat În pofida îngrijorărilor internaționale, Trump a spus că înțelegerea aflată pe masă este „corectă” și a respins ideea că SUA ar „investi” bani în Iran. Vicepreședintele JD Vance a afirmat că textul MoU va fi făcut public până sâmbătă. Materialul mai notează că evaluarea ISW este în linie cu opinii prezentate anterior de experți israelieni citați de aceeași publicație: chiar dacă aceștia au pus sub semnul întrebării credibilitatea unor relatări inițiale despre MoU apărute în Mehr, ar exista un consens că un astfel de impuls financiar ar funcționa ca o „gură de oxigen” pentru regim. [...]
Liderii G7 vor să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei , într-o mișcare care poate ridica costurile de finanțare și de operare pentru companiile expuse la piețele și lanțurile de aprovizionare legate de Rusia. La finalul summitului G7 , președintele Franței, Emmanuel Macron , a vorbit despre o „remobilizare” a grupului pentru creșterea presiunii asupra Moscovei, potrivit news.ro . Macron a spus că statele G7 s-au angajat să intensifice presiunile „inclusiv printr-o consolidare a sancțiunilor”, descriind mobilizarea drept „extrem de importantă”. Ce semnal transmite G7 pentru mediul economic Mesajul politic are o componentă de reglementare cu efecte economice: o eventuală întărire a sancțiunilor poate însemna restricții suplimentare pentru tranzacții, finanțare, exporturi și relații comerciale cu entități rusești, cu impact indirect asupra companiilor care operează în jurisdicțiile G7 sau lucrează cu parteneri expuși la Rusia. În același timp, Macron a susținut că, în sprijinul Ucrainei, este „pentru prima oară” când există „o asemenea convergență” în G7 și „concluzii atât de clare”. Poziția față de negocierile de pace Președintele francez a mai afirmat că statele G7 au recunoscut că „nu există nicio voință serioasă a Rusiei” de a face pace, indicând că direcția de politică externă rămâne una de presiune, nu de relaxare a măsurilor. [...]
Olanda alocă un nou pachet de 500 milioane euro pentru Ucraina, împărțit între drone produse intern și achiziții prin mecanismul NATO PURL , într-o mișcare care combină sprijinul militar cu stimularea industriei de apărare olandeze, potrivit Kyiv Post . Pachetul, anunțat miercuri, 17 iunie, la Haga de vicepremierul și ministrul apărării Dilan Yeşilgöz-Zegerius , a fost prezentat în timpul vizitei ministrului ucrainean Mykhailo Fedorov. Valoarea totală este de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei), echivalentul a circa 580 milioane dolari, notează publicația. Cum se împart banii: drone „made in Netherlands” și PURL Finanțarea este împărțită în mod egal: 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) pentru cumpărarea de drone de la companii olandeze din industria de apărare ; 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) ca contribuție la inițiativa Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) , un mecanism susținut de NATO pentru furnizarea către Ucraina a unor arme care nu pot fi livrate prin alte canale. Ministrul apărării a argumentat suplimentarea prin nevoia crescută de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești, potrivit declarațiilor citate de Kyiv Post . Miza economică: comenzi pentru industria olandeză și un canal de achiziții „standardizat” Dincolo de componenta militară, structura pachetului direcționează o parte semnificativă a banilor către producători olandezi de drone, ceea ce poate susține capacități industriale locale și ritmul de inovare în zona tehnologiilor fără pilot. În paralel, contribuția la PURL consolidează un canal de achiziții coordonat la nivel aliat, cu accent pe livrarea de echipamente care altfel ar întârzia sau ar fi dificil de obținut. Context: contribuția Olandei la PURL urcă la 1 miliard euro Noul angajament ridică contribuția totală a Olandei la PURL la 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) , echivalentul a circa 1,2 miliarde dolari, conform aceleiași surse. Kyiv Post mai menționează că sprijinul olandez pentru segmentul dronelor a fost consistent încă din primele faze ale războiului, inclusiv prin „Drone Line Initiative”, prin care ar fi fost puse la dispoziția forțelor ucrainene „sute de mii” de drone (fără un număr exact în articol). În timpul vizitei de la Haga, cei doi miniștri au semnat și o scrisoare de intenție privind inovarea în apărare , care vizează dezvoltare comună, facilități de cercetare partajate și schimb de know-how, potrivit Ministerului olandez al Apărării, citat de Kyiv Post. [...]
