Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul pe măsură ce pierderile cresc, iar finanțarea devine mai dificilă, inclusiv prin vânzări accelerate de aur din rezerve, potrivit unei analize Al Jazeera. Datele și evaluările citate indică o combinație de avans teritorial mai lent, costuri umane mai mari și presiune pe buffer-ele financiare ale statului rus.
Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a confirmat evaluări anterioare potrivit cărora Rusia a pierdut teritorii ocupate anterior, iar Ucraina ar fi recucerit aproximativ 400 km² în și în jurul regiunii Dnipropetrovsk „în timpul trimestrului”, conform unui raport către Congres din 18 mai.
În paralel, Institute for the Study of War (ISW), un think tank din Washington, arată că Rusia a avansat net cu 104 km² între 1 ianuarie și 26 mai 2026, față de 1.619 km² în aceeași perioadă a anului trecut. ISW mai notează că forțele ruse au „infiltrat și contestat” încă 628 km², fără a prelua controlul.
Pe componenta de pierderi, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pierderile rusești au ajuns la 145.000 în acest an, dintre care 86.000 uciși și 59.000 grav răniți. Publicația precizează că nu poate verifica independent afirmațiile privind pierderile de ambele părți.
Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a spus că aceste cifre ar însemna 179 de pierderi rusești pentru fiecare kilometru pătrat de avans, față de 67 anul trecut, o rată pe care Ucraina o consideră peste capacitatea actuală a Rusiei de a o compensa prin recrutare.
Pe partea economică, analiza notează că războiul devine mai greu de finanțat: Rusia ar fi depășit până în aprilie întreaga marjă permisă pentru deficitul bugetar pe 2026 și și-ar fi „golit” rezervele valutare, ceea ce ar fi împins autoritățile să reducă rezervele de aur într-un ritm neobișnuit.
Potrivit datelor băncii centrale a Rusiei (link din articol: Central Bank), Rusia a vândut anul acesta 27,9 tone de aur, evaluate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). În consecință, rezervele de aur ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022.
DIA atribuie recucerirea de teritorii de către Ucraina și pierderii accesului Rusiei la serviciile satelitare Starlink folosite pentru țintire și foc contrabaterie. Ucraina, la rândul ei, își leagă rezultatele de o strategie de întrerupere a logisticii ruse prin lovituri cu drone de rază medie și artilerie, pe care Fedorov spune că o extinde printr-un program numit „Logistical Lockdown”, pentru a „scala” loviturile și a distruge sistematic capabilități ruse la adâncime operațională.
În același timp, Ucraina a continuat loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, descrisă ca sursă de finanțare a războiului: pe 23 mai a lovit un depozit de petrol și un terminal de descărcare la Novorossiisk (Marea Neagră), iar a doua zi terminalul Tamanneftegaz, tot la Marea Neagră. Au fost menționate și atacuri asupra unor obiective militare și industriale, inclusiv o uzină chimică în Perm și baza aeriană Taganrog din Rostov.
Separat, Rusia a intensificat atacurile asupra Kievului cu valuri combinate de drone și rachete, o tactică menită să suprasolicite apărarea antiaeriană. Pe 24 mai, Rusia a lansat 600 de drone cu rază lungă și 90 de rachete asupra Kievului și zonelor din jur, inclusiv 36 de rachete balistice; Ucraina susține că a doborât 91% dintre drone și 81% dintre rachetele de croazieră, iar 19 rachete ar fi ratat țintele.
Din perspectiva sustenabilității economice a conflictului, combinația dintre avansul mai lent, rata mai mare a pierderilor și apelul la rezerve (inclusiv aur) indică o presiune crescândă asupra capacității Rusiei de a menține efortul de război în forma actuală. În același timp, datele privind pierderile rămân contestate și dificil de verificat independent, ceea ce limitează certitudinea asupra dimensiunii exacte a degradării militare.
Recomandate
Declarațiile lui Putin despre „sfârșitul” războiului ridică miza pentru piețele de energie , după ce Volodimir Zelenski a indicat că Ucraina își concentrează atacurile la distanță asupra țintelor legate de industria petrolieră, potrivit Reuters . Președintele rus Vladimir Putin a spus că afirmațiile făcute pe 9 mai, potrivit cărora războiul din Ucraina „se apropie de sfârșit”, au fost bazate pe o analiză a avansurilor rusești de pe câmpul de luptă. Totuși, el a refuzat să ofere un calendar concret pentru încheierea conflictului. În același context, Putin a respins drept „minciuni” susținerile occidentale că Rusia s-ar pregăti de un război cu Europa. El a mai afirmat că presa occidentală „ar trebui să-i fie rușine” pentru modul în care a relatat despre ceea ce Moscova a descris drept un atac ucrainean cu drone asupra unui cămin studențesc din Luhansk, zonă aflată sub control rusesc, atac care ar fi provocat 21 de morți. Țintirea industriei petroliere, semnalul cu impact economic Zelenski a declarat, după o întâlnire cu comandanții de vârf, că Ucraina își urmărește obiectivele de a slăbi și submina efortul de război al Rusiei, inclusiv prin atacuri cu rază lungă asupra țintelor asociate industriei petroliere. „Ne apărăm activ și este important să continuăm să ne atingem obiectivele, vizând în primul rând logistica Rusiei și industria petrolieră a Rusiei.” În logica transmisă de liderul ucrainean, orice acțiune care îngreunează capacitatea Rusiei de a purta războiul „ajută la apropierea păcii” — un mesaj care, dincolo de dimensiunea militară, indică presiune asupra unei zone sensibile economic: infrastructura și activitățile legate de petrol. [...]
Vladimir Putin acuză statele europene că folosesc „amenințarea rusă” pentru a justifica cheltuieli bugetare mari , după ce mai multe capitale europene au indicat Moscova drept responsabilă pentru prăbușirea unei drone peste un bloc de locuințe din Galați , potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă în Kazahstan, liderul de la Kremlin a susținut că „Rusia nu a amenințat niciodată și nu amenință statele europene” și a pus sprijinul acordat Ucrainei de către aceste state în registrul unei „confruntări” prelungite. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că statele europene ar urmări să „justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat”, pe seama contribuabililor. Mesajul politic: cheltuieli publice și „confruntarea” cu Rusia Putin a legat explicit acuzațiile privind drona de la Galați de politica de sprijin pentru Ucraina, sugerând că statele europene ar folosi situația pentru a-și consolida argumentele interne în favoarea unor alocări bugetare mai mari. „Tot ceea ce ele fac este doar să continue confruntarea cu Rusia şi să justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat, luând din buzunarul contribuabililor.” Negocierile de pace: „pe pauză”, fără termen pentru încetarea luptelor Pe frontul diplomatic, Putin a spus că este „imposibil” să fie avansat un termen concret pentru încetarea luptelor din Ucraina, deși anterior afirmase că războiul „se apropie de sfârșit”. Potrivit relatării, explicația sa a fost că oferirea unor termene precise în timpul luptelor ar fi imprudentă. În același timp, președintele rus a confirmat că negocierile privind încetarea războiului sunt în prezent „pe pauză”, dar că există în continuare contacte cu mediatorii americani. El a insistat însă că Rusia este pregătită să reia procesul de negociere și că, în versiunea sa, Moscova nu a fost cea care a oprit discuțiile. Contextul discuțiilor: Geneva și miza Donbasului Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese semnificative, în afara unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre verificarea unei eventuale încetări a focului, dacă s-ar ajunge la un acord de pace. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost tensionate, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze întregul Donbas. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar refuza să își asume politic o astfel de cedare și ar cere validarea prin referendum. [...]
Ucraina propune României cooperare pentru apărare aeriană după ce o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe din România, pe fondul atacurilor asupra regiunii Odesa, potrivit Adevărul . Miza imediată este una operațională: reducerea riscului ca atacurile cu drone din proximitatea frontierei să se transforme în incidente repetate pe teritoriul românesc. Volodimir Zelenski susține că Rusia a lansat „un atac deliberat” asupra infrastructurii civile și a navelor comerciale din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România. Președintele ucrainean afirmă că una dintre dronele folosite, „de tip similar” celor iraniene Shahed utilizate frecvent de Rusia, ar fi lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România”. În mesajul său, Zelenski a transmis sprijin persoanelor rănite și a spus că Ucraina este pregătită să ajute România „în orice mod necesar” în astfel de situații. Presiune pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei Pe lângă componenta de securitate la frontieră, liderul de la Kiev a cerut intensificarea presiunii occidentale asupra Moscovei, pentru a împiedica prelungirea sau extinderea războiului. „Este necesar să creștem presiunea asupra Rusiei pentru ca acest război să nu fie prelungit sau extins.” Zelenski a adăugat că Ucraina se așteaptă ca noul pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană să fie „cu adevărat puternic” și să genereze pierderi semnificative pentru Rusia. Mesajul Kievului: cooperare strânsă cu Bucureștiul Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a reacționat după incidentul de la Galați, afirmând că Ucraina este pregătită să coopereze strâns cu România pentru consolidarea protecției împotriva atacurilor cu drone. Într-un mesaj pe X, Sibiha a spus că incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc arată că agresiunea Moscovei este „o amenințare reală” pentru regiunea Mării Negre și pentru Europa. El a susținut că întărirea apărării aeriene a Ucrainei contează și pentru statele vecine, prin reducerea riscurilor la adresa acestora. „Ucraina este ferm de partea României. Suntem pregătiți să cooperăm îndeaproape pentru a consolida protecția împotriva unor astfel de amenințări.” Declarațiile vin după incidentul din Galați, unde, potrivit informațiilor prezentate, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc și a explodat pe un bloc. [...]
Ucraina își intensifică de câteva săptămâni loviturile cu drone asupra infrastructurii logistice ruse din teritoriile ocupate , într-o încercare de a perturba rutele de aprovizionare care susțin operațiunile Moscovei în estul și sudul țării, potrivit unei analize citate de Agerpres . Țintele ar include, conform experților, militarilor și localnicilor citați de AFP, infrastructura de transport din zonele ocupate, cu accent pe drumurile care leagă orașe mari, între care este menționat Mariupol . Ce se știe din informațiile publice disponibile Articolul Agerpres indică faptul că intensificarea atacurilor durează „de mai multe săptămâni” și că vizează „în special drumurile” folosite pentru legături între centre urbane importante din teritoriile ocupate. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detaliile suplimentare din analiza AFP (de exemplu, amploarea exactă a atacurilor, tipurile de obiective lovite sau evaluări cantitative ale efectelor) nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Convocarea ambasadorilor ruși de către Franța și Austria ridică miza diplomatică a incidentului de securitate din România , după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați, potrivit G4Media . Reacția celor două capitale indică o consolidare a răspunsului european în fața unor episoade care ating direct teritoriul unui stat membru NATO și UE. Franța a anunțat convocarea ambasadorului Federației Ruse la Paris, după ce ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot , a condamnat public incidentul, pe care l-a numit un „act iresponsabil”, potrivit Le Figaro. Șeful diplomației franceze a legat explicit decizia de faptul că drona s-a prăbușit pe teritoriul unui stat membru NATO și al Uniunii Europene. Austria a adoptat o măsură similară: ministrul austriac de Externe, Beate Meinl-Reisinger, a anunțat vineri convocarea reprezentantului diplomatic al Kremlinului la Viena, pentru a transmite protestul față de ceea ce a numit strategia de escaladare a Rusiei. Oficialul austriac a afirmat pe rețelele sociale că Europa nu se va lăsa intimidată de astfel de manifestări agresive la adresa securității continentale. Ce s-a întâmplat la Galați și de ce contează pentru aliați Incidentul a avut loc în noaptea de joi spre vineri, la ora 01:52, când o dronă rusească lansată în cadrul atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre a pătruns în spațiul aerian al României. Aparatul ar fi evoluat la joasă altitudine pe o distanță de aproximativ 10 kilometri, după care s-a prăbușit peste un bloc din municipiul Galați, provocând un incendiu, pagube materiale și rănirea a doi civili. Din perspectiva aliaților europeni, faptul că un astfel de incident se produce pe teritoriul României mută discuția din zona „riscurilor colaterale” ale războiului din Ucraina către o problemă de securitate directă pentru UE și NATO, cu consecințe diplomatice imediate. Contextul intern: explicațiile MApN și criticile privind reacția Potrivit informațiilor prezentate, incidentul a generat critici legate de răspunsul autorităților de la București și de comunicarea publică. Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au explicat ulterior că cele patru minute în care drona s-a aflat pe radar în spațiul național au fost insuficiente pentru o interceptare sigură. În același context, MApN a arătat că piloții avioanelor F-16 ridicate în aer nu au putut doborî ținta din cauza managementului riscurilor, invocând pericolul ca resturile exploziei deasupra unei zone urbane dens populate să producă distrugeri suplimentare, dar și restricții legale privind utilizarea armamentului în condiții în care muniția ar putea ricoșa în spațiul aerian al Ucrainei. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin despre drona căzută la Galați complică gestionarea diplomatică a incidentului , după ce liderul de la Kremlin a pus sub semnul întrebării originea aparatului și a cerut României să trimită „resturile” către Rusia pentru o anchetă proprie, potrivit HotNews . Putin a spus că abia aflase despre incident și a sugerat că ar fi putut fi vorba despre o dronă ucraineană. În același timp, a cerut ca fragmentele să fie predate Moscovei, pentru ca Rusia să poată desfășura „propria anchetă independentă”. „Nu știu ce fel de dronă a explodat în România. Să ne trimită resturile.” Poziția României: „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” În România, președintele Nicușor Dan a declarat, după ședința CSAT, că incidentul din Galați a avut loc după ce o dronă rusească Geran-2 a deviat de la traseu, a intrat pe teritoriul României și a lovit un bloc de locuințe. Două persoane au fost rănite în urma incidentului, conform informațiilor prezentate. Șeful statului a afirmat că „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” și a precizat că drona a plecat din Rusia, ca parte dintr-un „roi”, din care doar una ar fi ajuns pe teritoriul României. Efecte diplomatice: închiderea consulatului și reacții așteptate de la Moscova Tot în acest context, Nicușor Dan a anunțat că „Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide”, după ce consulul general a fost declarat persona non-grata. Pe partea rusă, anterior declarațiilor lui Putin, Kremlinul a transmis că președintele Rusiei este la curent cu incidentul, iar Ministerul de Externe de la Moscova a spus, citat de Tass, că Rusia va lua „în curând” măsuri ca răspuns la decizia României privind consulatul. Reacția NATO: „apere fiecare centimetru” din teritoriul aliat NATO a acuzat Moscova de comportament imprudent și a transmis că va „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, poziție susținută și de aliați precum SUA, Franța și Germania, potrivit informațiilor din articol. [...]
