Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina se așteaptă la un atac aerian rusesc „în această noapte sau mâine noapte”, iar miza depășește frontul: președintele Volodimir Zelenski spune că Moscova folosește incursiunile cu drone și rachete inclusiv pentru a testa reacția și capacitățile de apărare aeriană ale statelor NATO din vecinătate, potrivit Kyiv Post.
Zelenski a declarat, într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” a CBS News, că Ucraina vede „pregătiri” pentru o lovitură de amploare cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice. El a mulțumit partenerilor americani și europeni pentru schimbul de informații, sugerând că și aliații au indicii despre pregătirile Rusiei, chiar dacă nu cunosc toate detaliile.
În același context, liderul ucrainean i-a îndemnat pe cetățeni să fie „foarte, foarte atenți” și să folosească adăposturile antiaeriene, inclusiv pentru protecția copiilor, subliniind că există „un procent ridicat” ca atacul să aibă loc în intervalul indicat, deși „nimeni nu știe 100%”.
Zelenski a spus că atacuri localizate asupra civililor și pozițiilor din linia frontului au loc zilnic, iar lovituri combinate masive cu drone și rachete se produc „aproximativ de două ori pe săptămână sau la fiecare 10 zile”.
În discursul său de seară de vineri, el a afirmat că noi rapoarte de informații indică un atac iminent și că statul este în alertă ridicată, reiterând că prioritatea de vârf a Kievului rămâne obținerea unui număr mai mare de interceptori pentru apărarea aeriană.
Pentru a ilustra presiunea asupra apărării antiaeriene, Zelenski a invocat un atac recent pe care l-a descris ca având „600 de drone” de tip Shahed și „aproximativ 35–peste 40” de rachete balistice, în total „90 de rachete” și „peste 600” de drone. El a susținut că, la asemenea volume, interceptarea tuturor țintelor este „excepțional de dificilă” și a numit rachetele antibalistice drept „cel mai mare deficit” al Ucrainei.
Zelenski a afirmat că Ucraina încearcă să intercepteze dronele rusești inclusiv atunci când traiectoriile lor se îndreaptă spre țări vecine „precum România, Moldova sau Polonia”. Când nu reușește, Kievul transmite avertizări partenerilor, iar în cazul statelor baltice (Estonia, Letonia și Lituania) spune că oferă alerte de urmărire în timp real.
În viziunea sa, Moscova folosește deliberat aceste episoade pentru „presiune politică” asupra țărilor NATO și pentru a observa reacția Alianței, argumentând că răspunsul ar trebui să fie „semnificativ mai puternic” și mai unitar. Zelenski a adăugat că Vladimir Putin urmărește cum a evoluat reacția NATO în cei trei ani de război la scară largă și că Rusia testează, în mod activ, capabilitățile de apărare aeriană ale statelor NATO care se învecinează cu Ucraina, Belarus sau Rusia.
În plan practic, avertismentul se leagă de campania Kievului pentru accelerarea livrărilor de sisteme avansate de apărare aeriană: Zelenski susține că intensificarea atacurilor aeriene rusești amenință nu doar orașele ucrainene, ci și securitatea flancului estic al NATO.
Recomandate
Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul pe măsură ce pierderile cresc , iar finanțarea devine mai dificilă, inclusiv prin vânzări accelerate de aur din rezerve, potrivit unei analize Al Jazeera . Datele și evaluările citate indică o combinație de avans teritorial mai lent, costuri umane mai mari și presiune pe buffer-ele financiare ale statului rus. Pierderi mai mari pentru câștiguri teritoriale mai mici Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a confirmat evaluări anterioare potrivit cărora Rusia a pierdut teritorii ocupate anterior, iar Ucraina ar fi recucerit aproximativ 400 km² în și în jurul regiunii Dnipropetrovsk „în timpul trimestrului”, conform unui raport către Congres din 18 mai. În paralel, Institute for the Study of War (ISW) , un think tank din Washington, arată că Rusia a avansat net cu 104 km² între 1 ianuarie și 26 mai 2026, față de 1.619 km² în aceeași perioadă a anului trecut. ISW mai notează că forțele ruse au „infiltrat și contestat” încă 628 km², fără a prelua controlul. Pe componenta de pierderi, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pierderile rusești au ajuns la 145.000 în acest an, dintre care 86.000 uciși și 59.000 grav răniți. Publicația precizează că nu poate verifica independent afirmațiile privind pierderile de ambele părți. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a spus că aceste cifre ar însemna 179 de pierderi rusești pentru fiecare kilometru pătrat de avans, față de 67 anul trecut, o rată pe care Ucraina o consideră peste capacitatea actuală a Rusiei de a o compensa prin recrutare. Presiune financiară: deficit depășit și vânzări de aur Pe partea economică, analiza notează că războiul devine mai greu de finanțat: Rusia ar fi depășit până în aprilie întreaga marjă permisă pentru deficitul bugetar pe 2026 și și-ar fi „golit” rezervele valutare, ceea ce ar fi împins autoritățile să reducă rezervele de aur într-un ritm neobișnuit. Potrivit datelor băncii centrale a Rusiei (link din articol: Central Bank ), Rusia a vândut anul acesta 27,9 tone de aur, evaluate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). În consecință, rezervele de aur ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Tactici aeriene și lovituri asupra economiei petroliere DIA atribuie recucerirea de teritorii de către Ucraina și pierderii accesului Rusiei la serviciile satelitare Starlink folosite pentru țintire și foc contrabaterie. Ucraina, la rândul ei, își leagă rezultatele de o strategie de întrerupere a logisticii ruse prin lovituri cu drone de rază medie și artilerie, pe care Fedorov spune că o extinde printr-un program numit „Logistical Lockdown”, pentru a „scala” loviturile și a distruge sistematic capabilități ruse la adâncime operațională. În același timp, Ucraina a continuat loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, descrisă ca sursă de finanțare a războiului: pe 23 mai a lovit un depozit de petrol și un terminal de descărcare la Novorossiisk (Marea Neagră), iar a doua zi terminalul Tamanneftegaz, tot la Marea Neagră. Au fost menționate și atacuri asupra unor obiective militare și industriale, inclusiv o uzină chimică în Perm și baza aeriană Taganrog din Rostov. Separat, Rusia a intensificat atacurile asupra Kievului cu valuri combinate de drone și rachete, o tactică menită să suprasolicite apărarea antiaeriană. Pe 24 mai, Rusia a lansat 600 de drone cu rază lungă și 90 de rachete asupra Kievului și zonelor din jur, inclusiv 36 de rachete balistice; Ucraina susține că a doborât 91% dintre drone și 81% dintre rachetele de croazieră, iar 19 rachete ar fi ratat țintele. De ce contează Din perspectiva sustenabilității economice a conflictului, combinația dintre avansul mai lent, rata mai mare a pierderilor și apelul la rezerve (inclusiv aur) indică o presiune crescândă asupra capacității Rusiei de a menține efortul de război în forma actuală. În același timp, datele privind pierderile rămân contestate și dificil de verificat independent, ceea ce limitează certitudinea asupra dimensiunii exacte a degradării militare. [...]
Declarațiile lui Putin despre „sfârșitul” războiului ridică miza pentru piețele de energie , după ce Volodimir Zelenski a indicat că Ucraina își concentrează atacurile la distanță asupra țintelor legate de industria petrolieră, potrivit Reuters . Președintele rus Vladimir Putin a spus că afirmațiile făcute pe 9 mai, potrivit cărora războiul din Ucraina „se apropie de sfârșit”, au fost bazate pe o analiză a avansurilor rusești de pe câmpul de luptă. Totuși, el a refuzat să ofere un calendar concret pentru încheierea conflictului. În același context, Putin a respins drept „minciuni” susținerile occidentale că Rusia s-ar pregăti de un război cu Europa. El a mai afirmat că presa occidentală „ar trebui să-i fie rușine” pentru modul în care a relatat despre ceea ce Moscova a descris drept un atac ucrainean cu drone asupra unui cămin studențesc din Luhansk, zonă aflată sub control rusesc, atac care ar fi provocat 21 de morți. Țintirea industriei petroliere, semnalul cu impact economic Zelenski a declarat, după o întâlnire cu comandanții de vârf, că Ucraina își urmărește obiectivele de a slăbi și submina efortul de război al Rusiei, inclusiv prin atacuri cu rază lungă asupra țintelor asociate industriei petroliere. „Ne apărăm activ și este important să continuăm să ne atingem obiectivele, vizând în primul rând logistica Rusiei și industria petrolieră a Rusiei.” În logica transmisă de liderul ucrainean, orice acțiune care îngreunează capacitatea Rusiei de a purta războiul „ajută la apropierea păcii” — un mesaj care, dincolo de dimensiunea militară, indică presiune asupra unei zone sensibile economic: infrastructura și activitățile legate de petrol. [...]
Vladimir Putin acuză statele europene că folosesc „amenințarea rusă” pentru a justifica cheltuieli bugetare mari , după ce mai multe capitale europene au indicat Moscova drept responsabilă pentru prăbușirea unei drone peste un bloc de locuințe din Galați , potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă în Kazahstan, liderul de la Kremlin a susținut că „Rusia nu a amenințat niciodată și nu amenință statele europene” și a pus sprijinul acordat Ucrainei de către aceste state în registrul unei „confruntări” prelungite. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că statele europene ar urmări să „justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat”, pe seama contribuabililor. Mesajul politic: cheltuieli publice și „confruntarea” cu Rusia Putin a legat explicit acuzațiile privind drona de la Galați de politica de sprijin pentru Ucraina, sugerând că statele europene ar folosi situația pentru a-și consolida argumentele interne în favoarea unor alocări bugetare mai mari. „Tot ceea ce ele fac este doar să continue confruntarea cu Rusia şi să justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat, luând din buzunarul contribuabililor.” Negocierile de pace: „pe pauză”, fără termen pentru încetarea luptelor Pe frontul diplomatic, Putin a spus că este „imposibil” să fie avansat un termen concret pentru încetarea luptelor din Ucraina, deși anterior afirmase că războiul „se apropie de sfârșit”. Potrivit relatării, explicația sa a fost că oferirea unor termene precise în timpul luptelor ar fi imprudentă. În același timp, președintele rus a confirmat că negocierile privind încetarea războiului sunt în prezent „pe pauză”, dar că există în continuare contacte cu mediatorii americani. El a insistat însă că Rusia este pregătită să reia procesul de negociere și că, în versiunea sa, Moscova nu a fost cea care a oprit discuțiile. Contextul discuțiilor: Geneva și miza Donbasului Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese semnificative, în afara unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre verificarea unei eventuale încetări a focului, dacă s-ar ajunge la un acord de pace. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost tensionate, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze întregul Donbas. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar refuza să își asume politic o astfel de cedare și ar cere validarea prin referendum. [...]
Rusia condiționează o „anchetă obiectivă” de accesul la fragmentele dronei prăbușite la Galați, iar mesajul Kremlinului mută discuția din zona responsabilității directe în cea a probelor tehnice și a schimbului de informații între state, potrivit Digi24 . Vladimir Putin a declarat, răspunzând unei întrebări a presei la Moscova, că Rusia este pregătită să desfășoare „o anchetă obiectivă” dacă i se vor oferi rămășițele dronei căzute în România. Liderul de la Kremlin a insistat că resturile nu ar fi fost cercetate și că proveniența unui aparat de zbor nu poate fi stabilită fără expertizarea acestuia. În același context, Putin a invocat exemple de drone ucrainene care ar fi survolat Finlanda, Polonia și statele baltice, susținând că reacțiile inițiale în acele cazuri ar fi fost similare cu cele din România. El a sugerat ca România să împărtășească informații despre incident și, eventual, fragmente de dronă, pentru ca Moscova să își poată face propria anchetă. Reacții externe și miza de securitate pentru NATO Putin a respins și declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , care a acuzat Rusia că ar fi depășit încă o limită prin acest incident, afirmând că aceasta nu ar fi examinat personal resturile dronei, potrivit Reuters. Separat, NATO a acuzat Moscova de comportament „imprudent” și a transmis că va „apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat”, după ce România a anunțat că o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc de apartamente dintr-un stat membru al alianței, în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine. [...]
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate pentru NATO , după ce premierul britanic Keir Starmer a condamnat „o încălcare gravă a spațiului aerian al Alianței”, în contextul în care o dronă rusească s-a prăbușit pe o clădire rezidențială din România, potrivit Digi24 . Starmer a legat direct incidentul de riscurile mai largi generate de războiul din Ucraina, afirmând că atacurile Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile „amenință securitatea întregului nostru continent”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, premierul britanic a transmis că o dronă rusă a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili, și a acuzat Moscova de lipsă de respect față de viața civililor, dreptul internațional și suveranitatea vecinilor. „Noaptea trecută, o dronă rusă a pătruns în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili. De nenumărate ori, Rusia a demonstrat că nu are niciun respect pentru viața civililor, dreptul internațional sau suveranitatea vecinilor săi. Suntem alături de Ucraina, România și toți aliații NATO.” De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe gestionarea riscului la granița estică Din perspectiva Alianței, incidentul descris de Starmer ca „încălcare gravă” amplifică presiunea politică pentru măsuri de protecție și reacție pe flancul estic, într-un context în care atacurile din proximitatea graniței cu Ucraina pot produce efecte directe pe teritoriul unui stat membru NATO. Digi24 notează că prăbușirea dronei pe o clădire rezidențială din Galați este o premieră în România de la declanșarea războiului din Ucraina. [...]
Ucraina propune României cooperare pentru apărare aeriană după ce o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe din România, pe fondul atacurilor asupra regiunii Odesa, potrivit Adevărul . Miza imediată este una operațională: reducerea riscului ca atacurile cu drone din proximitatea frontierei să se transforme în incidente repetate pe teritoriul românesc. Volodimir Zelenski susține că Rusia a lansat „un atac deliberat” asupra infrastructurii civile și a navelor comerciale din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România. Președintele ucrainean afirmă că una dintre dronele folosite, „de tip similar” celor iraniene Shahed utilizate frecvent de Rusia, ar fi lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România”. În mesajul său, Zelenski a transmis sprijin persoanelor rănite și a spus că Ucraina este pregătită să ajute România „în orice mod necesar” în astfel de situații. Presiune pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei Pe lângă componenta de securitate la frontieră, liderul de la Kiev a cerut intensificarea presiunii occidentale asupra Moscovei, pentru a împiedica prelungirea sau extinderea războiului. „Este necesar să creștem presiunea asupra Rusiei pentru ca acest război să nu fie prelungit sau extins.” Zelenski a adăugat că Ucraina se așteaptă ca noul pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană să fie „cu adevărat puternic” și să genereze pierderi semnificative pentru Rusia. Mesajul Kievului: cooperare strânsă cu Bucureștiul Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a reacționat după incidentul de la Galați, afirmând că Ucraina este pregătită să coopereze strâns cu România pentru consolidarea protecției împotriva atacurilor cu drone. Într-un mesaj pe X, Sibiha a spus că incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc arată că agresiunea Moscovei este „o amenințare reală” pentru regiunea Mării Negre și pentru Europa. El a susținut că întărirea apărării aeriene a Ucrainei contează și pentru statele vecine, prin reducerea riscurilor la adresa acestora. „Ucraina este ferm de partea României. Suntem pregătiți să cooperăm îndeaproape pentru a consolida protecția împotriva unor astfel de amenințări.” Declarațiile vin după incidentul din Galați, unde, potrivit informațiilor prezentate, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc și a explodat pe un bloc. [...]
