Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea contactelor politice la nivel parlamentar dintre Londra și Beijing capătă contur în luna mai, când o delegație a Parlamentului britanic urmează să ajungă în China pentru prima dată din 2019, potrivit Mediafax. Mișcarea este relevantă inclusiv economic, pentru că semnalează o încercare de „resetare” a relației bilaterale după ani de tensiuni care au afectat și climatul de cooperare.
Delegația va avea 12 parlamentari din Partidul Laburist și Partidul Conservator și va efectua o vizită oficială de cinci zile, la mijlocul lunii mai. Organizarea este asigurată de Centrul China–Marea Britanie, o organizație nonguvernamentală finanțată de Ministerul britanic de Externe.
Lista completă a participanților și itinerariul nu au fost făcute publice, pe motiv că pregătirile sunt încă în desfășurare, potrivit unor surse citate de Reuters.
Vizita vine după întâlnirea premierului Keir Starmer cu președintele chinez Xi Jinping la Beijing, descrisă ca un semnal de relansare a relațiilor bilaterale.
În ultimii ani, relația China–Marea Britanie s-a deteriorat pe fondul pandemiei de coronavirus, al acuzațiilor de spionaj și al criticilor privind drepturile omului în Xinjiang. În același timp, delegații ale Parlamentului britanic au vizitat Taiwanul de nouă ori din 2022, în condițiile în care Beijingul revendică insula.
Pe lângă reluarea schimburilor diplomatice dintre China și Europa, rămân active și dosare sensibile. Mediafax notează că există tensiuni legate de planurile Chinei de a construi o „mega ambasadă” la Londra, demers suspectat de spionaj.
Tot în această săptămână, un tribunal londonez a găsit vinovați doi bărbați acuzați că au spionat pentru Hong Kong și China, vizând dizidenți pro-democrație stabiliți în Marea Britanie.
Recomandate
China avertizează că va răspunde după ce UE a decis să nu mai acorde finanțare proiectelor care folosesc invertoare din China și din alte țări catalogate drept „cu risc ridicat”, potrivit Global Times . Ministerul Comerțului de la Beijing (MOFCOM) spune că măsura este „nedreaptă și discriminatorie” și anunță că va lua măsuri pentru a proteja interesele companiilor chineze, pe fondul riscului de fragmentare a lanțurilor de aprovizionare și de creștere a costurilor în Europa. MOFCOM susține că UE a desemnat pentru prima dată China drept „țară cu risc ridicat” „fără nicio dovadă factuală”, iar pe această bază a interzis sprijinul financiar pentru proiecte care utilizează invertoare chinezești. Beijingul califică decizia drept „stigmatizare” și afirmă că nu o poate accepta. În evaluarea ministerului, etichetarea Chinei ca „high-risk” ar submina încrederea reciprocă și ar afecta cooperarea economică și comercială bilaterală. Totodată, ar lovi stabilitatea lanțurilor industriale și de aprovizionare dintre China și UE, cu efecte care pot depăși relația bilaterală, inclusiv prin riscuri de „decuplare” și perturbări în aprovizionare. Impactul economic invocat: costuri mai mari și tranziție verde încetinită Potrivit lui Hu Qimu, profesor la Maritime Silk Road Institute (Huaqiao University), citat de publicație, restricțiile motivate prin preocupări de tip „high-risk” ar reflecta mai degrabă o abordare politică decât una tehnică. În această logică, măsura ar putea: crește costurile în Europa; încetini tranziția verde; amplifica incertitudinea în relațiile economice China–UE și în lanțurile globale de aprovizionare. MOFCOM mai susține că excluderea forțată a produselor chineze ar încălca principiile pieței și ale echității și că, pe lângă efectele asupra firmelor chineze, decizia „se va întoarce” împotriva UE, inclusiv prin impact asupra tranziției verzi și a securității energetice. Context: pachetul de securitate cibernetică al Comisiei Europene În material este menționat că, pe 20 ianuarie, Comisia Europeană a propus un nou pachet de securitate cibernetică, inclusiv o inițiativă de modificare a Actului UE privind securitatea cibernetică, care urmărește eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor de la „furnizori cu risc ridicat” din infrastructura critică (detalii în alt material Global Times : Global Times ). Publicația notează că această direcție este văzută pe scară largă ca vizând companii chineze și ca parte a unui set mai amplu de instrumente protecționiste ale UE. Ce urmează: Beijingul „monitorizează” și pregătește măsuri MOFCOM cere UE să renunțe la desemnarea Chinei ca „țară cu risc ridicat” și să anuleze măsurile considerate discriminatorii. Ministerul afirmă că va „monitoriza îndeaproape” și va evalua impactul politicilor europene asupra companiilor chineze și asupra lanțului de aprovizionare China–UE, urmând să adopte măsuri pentru protejarea intereselor legitime. Separat, un „insider” citat de Global Times într-un material anterior susține că, dacă UE escaladează măsurile protecționiste, China are „un set larg de instrumente de politică” și că o escaladare „ar dăuna ambelor părți” și ar afecta lanțurile industriale și creșterea globală (menționat în articol prin trimitere la: Global Times ). [...]
Donald Trump a fixat un ultimatum UE–SUA cu miză directă pe tarife , cerând Uniunii Europene să pună în aplicare acordul comercial cu Statele Unite până la 4 iulie, altfel taxele vamale americane aplicate mărfurilor europene ar urma să crească „imediat la niveluri mult mai mari”, potrivit Libertatea . Mesajul a fost transmis joi, după o convorbire telefonică între președintele SUA și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Trump a publicat avertismentul pe platforma sa, Truth Social, și a susținut că discuția a fost „foarte bună”. Ce prevede acordul și de ce contează pentru companii Acordul comercial convenit vara trecută la Turnberry (Scoția) ar urma să reducă barierele tarifare între cele două economii, însă implementarea depinde de procedurile interne ale UE. În forma descrisă în material: UE s-a angajat să elimine taxele vamale pentru majoritatea importurilor din SUA; în schimb, tarifele impuse de administrația Trump asupra mărfurilor europene ar urma să fie plafonate la 15%. Pentru exportatorii europeni, miza este evitarea unei escaladări rapide a costurilor la intrarea pe piața americană, într-un moment în care tarifele sunt folosite explicit ca instrument de presiune politică și comercială. De ce nu e implementat încă: blocajul procedural din UE Deși Parlamentul European a aprobat acordul la finalul lunii martie, „sub anumite condiții”, punerea în aplicare nu este automată. Procedurile UE presupun negocieri cu cele 27 de state membre înainte ca documentul să poată fi implementat oficial. Comisia Europeană a răspuns că UE își respectă partea din acord și că administrația Trump a fost informată „pe tot parcursul procesului legislativ” despre pașii de ratificare. Potrivit unor surse citate de AFP, negocierile dintre statele membre și Parlamentul European au avansat, dar nu există încă un acord final. Calendarul: 4 iulie și următoarea rundă de negocieri Termenul-limită invocat de Trump este 4 iulie, zi în care SUA marchează 250 de ani de la Declarația de Independență. Pe partea europeană, guvernul cipriot (care deține președinția rotativă a Consiliului UE) a anunțat „progrese” și intenția de a continua negocierile cu eurodeputații pe 19 mai. Ministrul cipriot al energiei, comerțului și industriei, Michael Damianos, a spus că autoritățile sunt angajate să finalizeze cât mai repede lucrările legislative, iar eurodeputatul german Bernd Lange a confirmat că „s-au făcut progrese bune”, dar „mai sunt multe de făcut”. În paralel, Trump a reluat presiunea tarifară și pe segmentul auto: vinerea trecută a amenințat UE cu tarife de 25% pentru automobilele și camioanele exportate în SUA. [...]
Petrolul urcă din nou peste 100 de dolari/baril după un schimb de lovituri între SUA și Iran în Strâmtoarea Hormuz, un episod descris ca fiind cel mai grav de la armistițiul convenit în urmă cu o lună, potrivit Biziday . Incidentul ar fi început după ce trei distrugătoare americane care patrulau strâmtoarea au fost atacate cu drone și rachete, unele lansate de pe țărm, altele de pe șalupe rapide. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) susține că a „eliminat amenințările” și a lovit ținte militare iraniene asociate atacului, inclusiv lansatoare de rachete și drone, locații de comandă și control și „noduri” de informații, supraveghere și recunoaștere. „CENTCOM nu urmărește escaladarea situației, dar rămâne poziționat și pregătit să protejeze forțele americane.” Donald Trump a afirmat că distrugătoarele americane ar fi doborât „cu ușurință” dronele și rachetele și ar fi scufundat șalupele iraniene. Lovituri pe coastă și acuzații privind armistițiul Un purtător de cuvânt al armatei iraniene a confirmat că SUA au lovit zone de coastă iraniene și insula Qeshm , aflată în Strâmtoarea Hormuz, puncte cu importanță strategică pentru transportul maritim și controlul traficului de petrol din zonă. Oficialul iranian a susținut, de asemenea, că atacurile ar fi avut loc cu „sprijinul unor state din regiune”, o referire probabilă la Emiratele Arabe, care au fost atacate luni de Iran. Iranul acuză, la rândul său, SUA că ar fi încălcat armistițiul prin atacarea unui petrolier iranian și a unei alte nave care intra în Strâmtoarea Hormuz. Biziday notează că miercuri seara un avion american F-18 a tras asupra unui petrolier iranian care încerca să intre în Golful Persic, avariindu-i cârma și scoțându-l din funcțiune. De ce contează: șocul de preț revine în piața petrolului După aceste incidente, prețul petrolului european a urcat vineri dimineața la peste 100 de dolari/baril, după ce joi coborâse până la 96 de dolari, pe fondul semnalelor privind un posibil progres în negocierile de pace dintre Iran și SUA. Mișcarea arată cât de rapid se reintroduce „prima de risc” în cotații atunci când apar perturbări sau riscuri de blocaj în Strâmtoarea Hormuz, rută critică pentru transporturile de țiței. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz pune din nou presiune pe riscul de securitate al transportului maritim , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Iranului să semneze „rapid” un acord și a amenințat cu represalii „violente” în urma unui atac asupra a trei nave americane aflate în tranzit, potrivit Agerpres . Trump a susținut că asupra distrugătoarelor americane au fost lansate rachete, însă acestea „au fost interceptate cu ușurință”, iar dronele care s-au apropiat au fost „carbonizate” în zbor. În mesajul publicat pe platforma sa, Truth Social , liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA vor lovi „mult mai tare și mult mai violent” dacă Iranul nu semnează acordul „repede”. Lovituri americane asupra unor ținte militare iraniene Armata americană a anunțat joi că a „vizat instalații militare iraniene” după atacul asupra celor trei nave, care traversau Strâmtoarea Ormuz spre Golful Oman pe 7 mai. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis pe X că forțele SUA au interceptat atacuri iraniene „neprovocate” și au răspuns cu „lovituri defensive”, menționând că atacurile au implicat rachete, drone și ambarcațiuni mici. Potrivit CENTCOM, SUA au neutralizat amenințările și au lovit instalații militare iraniene considerate responsabile de atacuri, inclusiv: baze de lansare pentru rachete și drone; centre de comandă și control; baze de informații, supraveghere și recunoaștere. De ce contează pentru economie și companii Incidentul readuce în prim-plan riscul operațional în Strâmtoarea Ormuz, un punct de tranzit maritim cu importanță strategică. Pentru companii, o deteriorare a securității în zonă se poate traduce prin perturbări ale rutelor, costuri mai mari de asigurare și volatilitate crescută pe piețele de energie și transport, chiar dacă Agerpres nu oferă în această relatare estimări sau efecte cuantificate. [...]
Revenirea rapidă a tarifelor SUA–China la niveluri mai joase a readus comenzile americane pentru artificii chinezești, iar producători din „coridorul artificiilor” din Hunan și Jiangxi spun că vânzările pentru 4 iulie au crescut cu 15%–30% , pe fondul așteptărilor că vizita lui Donald Trump la Beijing, programată la mijlocul lui mai, va menține cel puțin temporar armistițiul comercial, potrivit Reuters . Pentru importatorii și organizatorii de evenimente din SUA, efectul imediat este unul operațional: livrările pentru 4 iulie sunt, în mare parte, deja făcute sau în tranzit, iar un producător intervievat de Reuters spune că nu anticipează întârzieri din cauza unei opriri temporare a producției pentru inspecții de siguranță, declanșate după o explozie mortală la o fabrică din zonă. Tarifele au blocat exporturile în 2025, apoi au împins comenzile în sus în 2026 Wilson Lam, manager pentru piața americană al Black Scorpion Fireworks din orașul Liling (sudul Chinei), spune că anul trecut producătorii au fost loviți de majorări de tarife de „peste 100 de puncte procentuale”, iar revenirea asupra acestor creșteri a dus la o relansare a comenzilor din SUA, cu un avans estimat la 15%–30% în acest an pentru brandul său. Reuters notează că, în mod obișnuit, fabricile expediază în aprilie comenzile destinate evenimentelor de 4 iulie, însă anul trecut multe livrări au fost puse „pe pauză” după ce tarifele SUA au urcat cu 145 de puncte procentuale, în urma taxelor anunțate de Trump de „Liberation Day”. Ulterior, după măsuri de retorsiune ale Chinei, Washingtonul a redus barierele „în câteva săptămâni”, iar artificiile livrate după Ziua Independenței au fost folosite la alte sărbători, inclusiv de Anul Nou, potrivit aceleiași surse. De ce contează: dependență comercială într-un sector dominat de China Miza economică rămâne semnificativă pentru ambele părți, într-o industrie în care China este furnizorul dominant. SUA absorb aproape 40% din exporturile de artificii ale Chinei, iar exporturile chinezești de artificii au reprezentat două treimi din vânzările globale anul trecut, deși valoarea totală a scăzut la 1,14 miliarde dolari (aprox. 5,2 miliarde lei), de la 1,16 miliarde dolari (aprox. 5,3 miliarde lei), conform datelor citate de Reuters de la Observatory of Economic Complexity. În același timp, articolul arată cum volatilitatea tarifară schimbă strategiile companiilor: Liu Fangguo, fondatorul Shengding Fireworks Factory din Pingxiang, spune că a decis să redirecționeze în mare parte exporturile departe de SUA pentru a evita „bătaia de cap” a tarifelor și că, deși afacerea și-a revenit treptat, impactul încă se simte. Vizita lui Trump la Beijing și riscul revenirii tensiunilor Vizita lui Trump la Beijing, programată la mijlocul lui mai, cu câteva săptămâni înainte de marcarea a 250 de ani de la independența SUA, este văzută de unii actori de business ca un posibil factor de stabilizare pe termen scurt. Eric Zheng, președintele American Chamber of Commerce din Shanghai , spune că membrii organizației sunt prudenți privind riscul ca relațiile bilaterale să se deterioreze din nou, dar mulți se așteaptă ca vizita să prelungească un „armistițiu” temporar în disputa comercială. „Dacă vă îndepărtați de China, va fi o pierdere pentru consumatorii americani”, a spus Zheng, adăugând că aceștia își doresc exporturi chinezești „bine făcute și accesibile”, de la artificii la îmbrăcăminte și încălțăminte. „Așa că lăsați-i să facă artificii.” [...]
O instanță comercială din SUA a declarat ilegale tarifele globale temporare de 10% ale lui Trump, dar a blocat aplicarea lor doar pentru trei importatori , menținându-le în vigoare pentru restul companiilor până la soluționarea unui eventual apel, potrivit Reuters . Decizia, luată cu 2 la 1 de Curtea de Comerț Internațional a SUA (New York), vizează tarifele impuse în baza Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, pe care instanța le-a considerat nejustificate pentru situația invocată de administrație. Blocarea se aplică doar pentru două firme private – producătorul de jucării Basic Fun! și importatorul de condimente Burlap & Barrel – și pentru statul Washington. Pentru toți ceilalți importatori, tarifele rămân aplicabile în timpul procedurilor de apel și sunt așteptate să expire în iulie. De ce contează: tarifele rămân, iar riscul de litigii și rambursări crește Hotărârea creează un cadru fragmentat: aceeași taxă este considerată ilegală, dar efectul practic este limitat la reclamanți. În consecință, majoritatea importatorilor continuă să plătească tariful de 10% până la expirare, iar miza se mută spre un posibil val de acțiuni în instanță pentru extinderea remedierii și, ulterior, pentru rambursări. Dave Townsend, partener la Dorsey & Whitney (International Trade Group), a spus că decizia „va fi fără îndoială atacată” și că este probabil ca alți importatori să ceară o soluție mai largă, aplicabilă mai multor companii. De ce a respins instanța o blocare generală Curtea a refuzat să emită o ordonanță care să oprească tarifele pentru toți importatorii, respingând cererea unui grup de 24 de state (în principal conduse de democrați) pe motiv că nu au calitate procesuală pentru un astfel de remediu. Instanța a reținut că, în afară de Washington, statele reclamante nu erau importatori care să fi plătit sau să fi putut plăti tarifele din Secțiunea 122; Washington a depus dovezi că a suportat tarife prin Universitatea din Washington, instituție publică de cercetare. Context: Secțiunea 122, după eșecul din instanță al tarifelor anterioare Tarifele temporare au fost introduse după ce Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele globale ample impuse în baza unei legi privind urgențele naționale. Secțiunea 122 permite taxe vamale de până la 15% pentru cel mult 150 de zile, pentru a corecta deficite grave ale balanței de plăți sau pentru a preveni o depreciere iminentă a dolarului. Instanța a concluzionat că această bază legală nu se potrivește tipului de deficite comerciale invocate de administrație în ordinul din februarie. Potrivit Reuters, guvernul a argumentat existența unui deficit anual al comerțului cu bunuri de 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei) și a unui deficit de cont curent de 4% din PIB. Ce urmează: apel și pivot spre Secțiunea 301 Donald Trump a criticat decizia, atribuind-o „doi judecători radicali de stânga”, și a sugerat că administrația va căuta alte căi. Casa Albă și biroul Reprezentantului SUA pentru Comerț nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Administrația intenționează să revină la tarife largi invocând Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974 , care vizează practicile comerciale neloiale și a trecut prin numeroase contestări în instanță. Sunt în derulare trei investigații pe Secțiunea 301, cu termene de finalizare în iulie. Ryan Majerus, fost oficial senior în Departamentul Comerțului, în prezent la King & Spalding, a declarat că administrația va face apel, va continua să colecteze majoritatea tarifelor de 10% până la 24 iulie și că, ulterior, ar putea fi introduse tarife permanente în baza Secțiunii 301; el a adăugat că rambursările pe Secțiunea 122 nu ar fi posibile până când instanțele de apel nu se pronunță. În paralel, avocatul Jeffrey Schwab, care a reprezentat importatorii, a spus că limitarea efectelor hotărârii la reclamanți „ridică multe întrebări” despre cum se va aplica în practică și că alte companii ar putea intenta procese pentru a cere rambursări, în funcție și de decizia guvernului de a ataca hotărârea sau de a lăsa tarifele să expire la termen. [...]
