Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Donald Trump la Beijing a fost însoțită de un mesaj cu miză economică, printr-o deplasare simbolică alături de Xi Jinping la Templul Cerului, într-un moment în care autoritățile și presa locală leagă gesturile de protocol de ideea de „armonie și abundență” în relația dintre cele două puteri, potrivit Agerpres.
Cei doi lideri au făcut joi o plimbare prin complexul istoric din Beijing, închis publicului timp de două zile. Trump a ajuns la templu la scurt timp după întâlnirea cu Xi de la Marele Palat al Poporului, iar turul ghidat de președintele chinez nu a depășit o oră, conform relatării EFE citate de Agerpres. Complexul are 273 de hectare și este descris ca fiind de patru ori mai mare decât Orașul Interzis.
Templul Cerului, ridicat în 1420 în timpul dinastiei Ming, este una dintre imaginile emblematice ale Beijingului. Structura centrală, rotundă, cu acoperiș triplu din țigle albastre, a fost construită integral din lemn, fără utilizarea cuielor.
Dincolo de componenta de protocol, mass-media locală interpretează locul vizitei ca pe un mesaj despre „uniunea dintre ordinea cosmică și autoritatea politică”, dar și despre „armonie și abundență” – valori care ar trebui să guverneze relația dintre China și SUA, potrivit aceleiași surse.
Prezența poliției și restricțiile de acces au limitat numărul celor care s-au strâns în zonă, însă câțiva trecători și turiști au încercat să se apropie pentru a vedea convoiul. Unul dintre cei prezenți a legat explicit vizita de economie, afirmând că ar putea „da un mare impuls economiei Chinei”, conform EFE.
Trump a avut puține interacțiuni cu presa de la sosirea sa la Beijing, miercuri seară. Întrebat de jurnaliști cum a decurs întâlnirea cu Xi, președintele american a răspuns:
„Un loc măreț. Incredibil. China este frumoasă.”
După plimbare, la care au participat și Eric Trump și Lara Trump, președintele SUA a plecat spre hotel, urmând să participe seara la un banchet de stat oferit în onoarea sa de Xi Jinping la Marele Palat al Poporului.
Templul Cerului a mai fost vizitat de lideri americani, inclusiv de Gerald Ford (1975) și de Nancy Reagan (1988), iar George H.W. Bush a fost acolo înainte de mandatul de președinte, pe când conducea biroul de legătură al SUA la Beijing, potrivit publicației de stat The Paper, citată în material.
Locul este asociat în mod special cu Henry Kissinger, care l-a vizitat în cel puțin zece ocazii între 1971 și 2003 și este prezentat drept un „vechi prieten al Chinei” pentru rolul său în facilitarea, în secret, a dezghețului dintre Beijing și Washington.
Recomandate
Mesajul condiționat al Teheranului privind respectarea angajamentelor adaugă incertitudine calendarului de discuții SUA–Iran , într-un moment în care Washingtonul anunță o întâlnire la Doha , iar Iranul susține că nu are programate negocieri în zilele următoare, potrivit news.ro . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis, într-o postare pe X, că „înțelegerea reciprocă este o stradă cu două sensuri” și că Iranul își va îndeplini angajamentele dacă partea americană respectă acordul. În același timp, liderul de la Teheran a avertizat că Iranul va răspunde „cu fermitate” la amenințări, într-o formulare care, fără a-l numi direct, pare să vizeze administrația de la Casa Albă. Semnale contradictorii despre întâlnirea de la Doha În timp ce președintele american Donald Trump a declarat luni dimineață că SUA se vor întâlni cu Iranul la Doha marți, Iranul a precizat luni că nu sunt programate întâlniri de negociere cu SUA „la niciun nivel” în zilele următoare, potrivit CNN (citată de news.ro). Teheranul ar rămâne concentrat pe punerea în aplicare a unui memorandum de înțelegere, mai degrabă decât pe trecerea la discuțiile privind un acord final. De ce contează: risc de blocaj operațional în procesul de negociere Diferența de poziționare publică între cele două părți sugerează fie o nealiniere de calendar, fie o tactică de negociere care poate întârzia pașii următori. În acest context, mesajul lui Pezeshkian fixează o condiție explicită pentru respectarea angajamentelor și introduce, simultan, o linie roșie privind reacția la „amenințări fără temei”. Ce se știe despre delegația americană Trimisul special al SUA, Steve Witkoff , se afla în drum spre Doha, au declarat doi oficiali americani pentru CNN. Publicația notează că nu era clar inițial dacă Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, călătoreau împreună spre capitala Qatarului. Un înalt oficial american a mai spus pentru CNN, în weekend, că discuțiile tehnice privind memorandumul de înțelegere se desfășoară „conform planului”, în pofida unui recent schimb de focuri. [...]
Vizita lui Aleksandr Lukașenko la Beijing, la câteva zile după o întâlnire „secretă” cu Vladimir Putin, indică o coordonare diplomatică mai strânsă între Minsk, Moscova și Beijing , într-un moment în care Ucraina avertizează asupra riscului unei implicări mai mari a Belarusului în război, potrivit Antena 3 . Liderul belarus a sosit în China pe 29 iunie pentru negocieri cu Xi Jinping, a anunțat serviciul de presă al lui Lukașenko, citat de Kyiv Independent. Întâlnirea cu Xi a avut loc la casa de oaspeți de stat Diaoyutai din Beijing, iar discuțiile au durat peste trei ore, după o ceremonie de primire pe covorul roșu organizată pe 28 iunie. Semnal politic: „prieteni de fier” și relații la „nivel istoric” Xi Jinping a descris relațiile dintre Belarus și China ca fiind la un „nivel istoric” și a numit cele două țări „prieteni de fier”, potrivit canalului pro-guvernamental belarus Pul Pervogo, pe Telegram. Contextul este sensibil: vizita are loc la câteva zile după întâlnirea lui Lukașenko cu Vladimir Putin la reședința liderului de la Kremlin din Valdai , în timp ce Kievul avertizează asupra unei posibile implicări mai mari a regimului de la Minsk în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Componenta economică: investiții și cooperare industrială Nikolai Snopkov, vicepremier al lui Lukașenko, a declarat că discuțiile au vizat cooperarea politică, economică și industrială, iar Lukașenko a propus „legături mai strânse în domeniile investițiilor și economiei”. În același timp, articolul reamintește că regimul Lukașenko a permis Rusiei să folosească teritoriul Belarusului pentru lansarea invaziei din 2022, iar China este considerată de ani buni un aliat-cheie al Rusiei, care furnizează echipamente „mașinăriei de război” rusești, potrivit mai multor relatări (fără a detalia care). Presiunea Ucrainei asupra Minskului crește În ultimele luni, Volodimir Zelenski a avertizat în repetate rânduri Belarusul cu privire la o implicare militară mai activă. Într-una dintre cele mai recente declarații, Zelenski i-a dat lui Lukașenko o săptămână pentru a elimina echipamente de comunicații despre care Ucraina afirmă că erau folosite pentru sprijinirea atacurilor cu drone rusești lansate de pe teritoriul belarus. Pe 24 iunie, Zelenski a spus că echipamentele nu mai funcționau și a adăugat că lucrările de construire a infrastructurii militare de-a lungul frontierei beloruso-ucrainene „se apropiau de final”, susținând că aceste instalații „nu aveau niciun alt scop în afară de cel militar” (potrivit declarațiilor citate în articol). [...]
Deplasarea super-iahtului „Graceful”, asociat de presa internațională cu Vladimir Putin , într-un convoi care include nave militare rusești și este monitorizat de autorități europene ridică miza de securitate maritimă în apele Danemarcei și Germaniei , potrivit Adevărul . Conform publicației daneze DR , iahtul a traversat în noaptea de 29 iunie strâmtoarea Marele Belt, iar dimineața ar fi navigat în apropierea insulei Anholt. Convoiul și-ar fi continuat traseul spre nord, existând estimări că ar putea ocoli zona Capului Grenen, în extremitatea nordică a Iutlandei. În același grup de nave s-ar fi aflat un distrugător și o navă de patrulare ale Marinei Ruse, iar convoiul este monitorizat de nava daneză de patrulare P521 „Freja”. Totodată, de duminică dimineață, convoiul ar fi fost urmărit și de paza de coastă germană, potrivit acelorași informații. De ce contează: opacitate operațională și monitorizare în strâmtori Un element care amplifică incertitudinea este faptul că transponderul AIS (sistemul de identificare automată folosit pentru urmărirea traficului maritim) al iahtului ar fi oprit din 30 august 2022, ceea ce face imposibilă urmărirea publică a rutei prin canalele obișnuite. În ultimele luni, nava ar fi fost observată în zona Sankt Petersburg și în Marea Baltică. Autoritățile daneze au indicat că monitorizarea unor astfel de nave în strâmtori și ape teritoriale este o practică obișnuită, însă ruta exactă și destinația finală ale convoiului rămân necunoscute. Context: navă de lux, valoare mare, istoric legat de sancțiuni „Graceful” are peste 80 de metri lungime, iar valoarea este estimată la aproximativ 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), potrivit Forbes, publicație citată de Adevărul. Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iahtul ar fi părăsit brusc un șantier naval din Germania, evitând o posibilă confiscare. Ulterior, vasul ar fi fost redenumit „Kosatka” („Orcă”), în contextul sancțiunilor internaționale, și ar fi continuat să navigheze în Marea Baltică, însoțit de nave ale Marinei Ruse. [...]
Turneul lui Wang Yi în Nordul Europei testează spațiul de dialog China–UE în condițiile în care Beijingul încearcă să-și consolideze relațiile bilaterale cu state europene considerate influente în dosarele de securitate și cooperare regională, potrivit Mediafax . Șeful diplomației chineze, Wang Yi, va efectua în perioada 2–8 iulie o vizită oficială în Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia, unde va avea discuții cu omologii săi. Informația a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, iar Mediafax notează că Reuters a relatat despre acest anunț. Potrivit Beijingului, turneul este parte a eforturilor de consolidare a dialogului politic și a cooperării bilaterale cu statele nordice. În acest cadru, vizitele sunt prezentate ca un demers de întărire a relațiilor dintre China și aceste țări. De ce contează: agenda de discuții cu patru capitale nordice, într-un interval scurt, indică o miză de coordonare diplomatică accelerată, cu potențial de a influența tonul relațiilor China–Europa pe termen scurt, chiar dacă sursa nu oferă detalii despre temele concrete care vor fi abordate sau despre rezultate așteptate. [...]
Polonia condiționează sprijinul militar de transferul de tehnologie pentru drone , după ce Varșovia acuză Kievul că s-a retras dintr-o înțelegere „MiG-uri contra drone”, potrivit HotNews . Mesajul are un impact operațional direct: livrările suplimentare de avioane MiG-29 către Ucraina sunt blocate, iar cooperarea bilaterală pe zona dronelor este pusă sub semnul întrebării. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat într-un interviu pentru Polsat News, citat de Kyiv Independent , că Polonia a propus un schimb pe care îl consideră „echitabil”: avioane MiG în schimbul tehnologiei și capabilităților ucrainene în domeniul dronelor. Potrivit acestuia, Ucraina ar fi acceptat inițial, dar nu ar fi respectat angajamentul. „Ucrainenii au acceptat inițial propunerea, dar nu și-au respectat angajamentul, așa că nu mai există avioane MiG pentru Ucraina, deoarece nu există drone sau capacități de drone pentru Polonia.” Ce se întâmplă cu transferul de MiG-29 Guvernul polonez anunțase în ianuarie că a aprobat transferul a până la nouă avioane MiG-29 către Ucraina, pe măsură ce Polonia scoate din uz aeronavele din era sovietică și trece la avioane americane F-16 și F-35. La începutul lunii iunie, oficiali polonezi au spus însă că transferul a fost amânat, pe fondul negocierilor nerezolvate privind transferul de tehnologie militară ucraineană către Polonia. Polonia a mai livrat Ucrainei 14 avioane MiG-29 în primăvara lui 2023, fiind prima țară care a furnizat Kievului avioane de luptă după invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022. Miza: accesul Poloniei la expertiza ucraineană în drone Declarațiile ministrului polonez vin în contextul în care premierul Donald Tusk spusese în aprilie că Ucraina a acceptat să împărtășească expertiza sa pentru a ajuta armata poloneză să construiască o flotă modernă de drone. Kosiniak-Kamysz a insistat că Ucraina are atât capabilități avansate, cât și experiență operațională relevantă, dar a susținut că partea ucraineană „s-a retras” ulterior din acorduri. Ucraina nu a comentat public afirmațiile ministrului polonez, potrivit informațiilor din articol. Context: relație bilaterală în tensiune Episodul se suprapune peste o deteriorare mai amplă a relațiilor polono-ucrainene, alimentată de dispute politice și simbolice. În acest context, Donald Tusk a avertizat că escaladarea conflictului dintre Varșovia și Kiev este o „greșeală strategică” care poate afecta ambele țări și că singurul beneficiar ar fi Rusia. [...]
Vladimir Zelenski susține că Rusia își amână repetat obiectivul de a cuceri complet Donbasul , iar termenul-limită ar fi fost mutat de 15 ori de la începutul invaziei pe scară largă, potrivit Meduza . Mesajul are o miză operațională: indică faptul că planificarea militară și politică a Moscovei ar fi constrânsă să-și recalibreze constant țintele și calendarul. Într-un discurs de seară, președintele Ucrainei a afirmat că „conducerea politică” a Rusiei, care „bâzâie” (în sensul de „delirează”) despre Donbas, a tot mutat termenele pentru „capturarea completă” a regiunii. Termenele invocate pentru 2026: 31 martie, 1 septembrie, 31 decembrie Zelenski a spus că, doar în acest an, autoritățile ruse ar fi schimbat din nou data-țintă pentru cucerirea regiunii Donețk: inițial: până la 31 martie 2026 ; apoi: până la 1 septembrie 2026 ; în prezent: termen „final” până la 31 decembrie 2026 . El a adăugat că, dacă Rusia nu încheie războiul, și acest termen va trebui amânat. Mesaj către societatea rusă și apel la „obstacole” pentru continuarea războiului În același discurs, Zelenski a susținut că, dacă Vladimir Putin „vrea să mai pună încă un milion de soldați” pentru a continua luptele, ar trebui ca rușii care „încă nu au fost mobilizați” să se gândească „ce îi așteaptă”. Liderul ucrainean a afirmat că Ucraina a făcut „toate propunerile” pentru a încheia războiul, dar că Rusia „refuză de fiecare dată”. Zelenski a mai spus că, „cu o zi înainte”, din partea Rusiei s-ar fi auzit „o dorință clară de a lupta”, concluzionând că ar trebui create „cât mai multe obstacole” pentru dorința de a continua războiul. Context: referire probabilă la declarațiile lui Putin despre o propunere de pace Potrivit relatării, Zelenski s-ar fi referit probabil la declarațiile lui Vladimir Putin dintr-un „interviu” acordat propagandistului Pavel Zarubin. Putin ar fi spus că Ucraina a venit cu o nouă propunere de pace, care ar presupune ca ambele părți să înceteze loviturile în adâncimea teritoriilor. Kremlinul ar fi respins această propunere. [...]
