Știri
Știri din categoria Externe
Polonia avertizează că riscul pentru NATO se mută spre sabotaj, nu spre o ofensivă clasică, potrivit Digi24. Ministerul Afacerilor Externe de la Varșovia susține că Rusia nu are, în acest moment, capacitatea de a lansa o ofensivă de amploare împotriva Alianței, însă ar putea recurge la „provocări” sub pragul unei invazii.
MAE polonez afirmă că o eventuală pregătire pentru o invazie ar fi detectabilă, invocând informații din sateliți și amintind că, înainte de invazia din Ucraina, a fost observată o concentrare de „o sută de mii de soldați” în jurul Ucrainei, acumulată de-a lungul lunilor.
În același mesaj, diplomația poloneză susține că „intențiile lui Putin sunt mai grave decât se aștepta Europa de Vest”, motiv pentru care NATO ar trebui să fie pregătită pentru „orice scenariu”. În evaluarea Varșoviei, Rusia rămâne capabilă de acțiuni de sabotaj sau provocări care nu ating pragul unei invazii propriu-zise.
În acest context, NATO urmează să își consolideze apărarea flancului estic printr-o nouă structură care ar permite desfășurarea rapidă a trupelor în Letonia și Estonia în cazul unui război cu Rusia, mai notează publicația.
Recomandate
Următoarele șase luni pot decide dacă Ucraina își îmbunătățește poziția de negociere , într-un moment în care ritmul înaintării ruse a încetinit, iar Kievul încearcă să crească presiunea pe front și în adâncimea dispozitivului advers, potrivit Euronews , care citează un interviu Reuters cu generalul de brigadă Andrii Bilețki , comandantul Corpului al Treilea de Armată al Ucrainei. Bilețki susține că armata Rusiei este „epuizată” și că, dacă Ucraina reușește să construiască și să mențină impulsul câteva luni, ar putea câștiga inițiativa de-a lungul liniei frontului și ar putea forța Moscova să renunțe la planurile privind ultima parte din regiunea Donețk pe care nu o controlează. Miza este direct legată de negocierile de pace sprijinite de SUA, care au stagnat, Rusia cerând întreaga regiune, iar Ucraina refuzând să se retragă din teritorii pe care trupele ruse nu le-au cucerit. „Cred că următoarele șase până la nouă luni reprezintă un punct de cotitură. Mai precis, cred că următoarele șase luni sunt cele mai critice.” De ce contează: Donețk rămâne nodul politic și militar al negocierilor Controlul asupra Donețk este prezentat ca un obstacol major în discuțiile de pace. Bilețki afirmă că Ucraina ar trebui să își îmbunătățească pozițiile, să ia „câteva puncte strategice” și abia apoi să discute un armistițiu „dintr-o poziție de forță”. Ministerul Apărării din Rusia nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar președintele Vladimir Putin a promis victoria și a spus luna aceasta că războiul se apropie de sfârșit, potrivit materialului. Presiune prin drone și lovituri în adâncime, dar cu limitări de verificare În paralel cu luptele de pe linia frontului, Kievul a intensificat atacurile cu drone cu rază medie asupra apărării aeriene și logisticii ruse, iar lovituri cu rază lungă au vizat instalații petroliere și militare din Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina a recucerit aproape 600 km pătrați de teritoriu în 2026, însă Reuters precizează că nu a putut verifica independent cifra. În același timp, Rusia controlează aproape o cincime din teritoriul ucrainean. „Centura fortificată” și uzura forțelor ruse Lupte intense sunt descrise în estul Ucrainei, în zona așa-numitei „Centuri fortificate”, inclusiv în interiorul orașului strategic Kostiantinivka. Capturarea acestei constelații de orașe fortificate ar pune Rusia în poziția de a amenința restul Donbasului. Bilețki spune că trupele sale controlează flancul din jurul Slovianskului și obligă Rusia să atace frontal, ceea ce ar fi dus la atacuri costisitoare, pierderi mari de comandanți de teren și, în evaluarea sa, la o degradare a capacității profesionale a armatei ruse. El afirmă că „lipsa de personal” nu le mai permite rușilor să avanseze ca în urmă cu un an. Tehnologia devine instrument de economisire a trupelor În analiza sa, Bilețki descrie o competiție tehnologică relativ echilibrată: Ucraina ar fi în avantaj la vehicule terestre fără pilot (UGV) și drone de luptă grele, în timp ce Rusia ar conduce la dronele cu fibră optică, care nu pot fi bruiate. Comandantul ucrainean spune că unitățile sale sunt în avangarda folosirii dronelor kamikaze stealth și a roboților înarmați (cu mitraliere sau lansatoare de rachete) pentru a înlocui segmente semnificative ale infanteriei, vizând o proporție de 30% până în 2027. Separat, el afirmă că Rusia „pierde radical” în comunicațiile de pe câmpul de luptă din cauza interdicției lui Elon Musk privind utilizarea Starlink de către forțele Moscovei. Ce urmează Mesajul central al interviului este că Ucraina vede o fereastră scurtă pentru a transforma încetinirea înaintării ruse într-un avantaj operațional care să se traducă și politic, la masa negocierilor. În același timp, evaluările privind recuceririle teritoriale și epuizarea adversarului rămân, în parte, dificil de verificat independent, iar dinamica frontului depinde de capacitatea Kievului de a menține presiunea în următoarele luni. [...]
Amenințarea lui Dmitri Medvedev la adresa diplomaților UE din Kiev ridică riscul operațional pentru misiunile străine , după ce Bruxellesul a anunțat că își menține prezența în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor Moscovei, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a susținut, într-o postare pe platforma X, că UE ar avea „diplomați în plus” și „trebuie să reducă efectivele”, relatează The Hill. Avertismentul Moscovei: noi bombardamente și ținte legate de armata ucraineană Contextul declarației este un mesaj al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, care luni a îndemnat cetățenii străini să părăsească Kievul, anunțând că Moscova ar urma să lanseze noi bombardamente asupra capitalei ucrainene. În același timp, șeful diplomației ruse l-a înștiințat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Moscovei de a ataca obiective din Kiev „legate de armata ucraineană”, conform articolului. Comunicatul MAE rus menționează „atacuri constante și sistematice” asupra întreprinderilor din industria de apărare ucraineană, inclusiv instalații asociate dronelor, și avertizează că loviturile ar urma să vizeze „centrele de decizie și posturile de comandă”. Răspunsul Comisiei Europene: „Rusia încearcă doar să semene panică” Marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a respins amenințările Moscovei, afirmând că Rusia încearcă să inducă panică. „Am constatat că Rusia încearcă doar să semene panică prin aceste amenințări.” Ea a adăugat că UE își menține prezența și activitatea la Kiev și a calificat amenințările drept un semn de „disperare”. Ce urmează: presiune pe deciziile de securitate ale misiunilor diplomatice Schimbul de mesaje amplifică incertitudinea de securitate pentru personalul diplomatic și organizațiile internaționale din Kiev, într-un moment în care Rusia vorbește explicit despre intensificarea bombardamentelor și despre ținte militare în capitală. Articolul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete de reducere a personalului diplomatic sau despre modificări ale dispozitivului de securitate al misiunilor UE și SUA. [...]
Amenințarea Rusiei cu „lovituri sistematice” asupra Kievului riscă să prelungească presiunea asupra activității economice și a funcționării orașului , în condițiile în care locuitorii și o parte dintre misiunile diplomatice spun că nu își schimbă planurile, potrivit Reuters . Moscova a transmis luni că intenționează să lanseze „lovituri sistematice” asupra unor ținte din capitala Ucrainei și a cerut străinilor și diplomaților să părăsească orașul. În pofida acestui mesaj, locuitori intervievați de Reuters au descris amenințările drept o încercare de a induce panică și au spus că își vor continua viața în Kiev. Atacurile recente au avut deja efecte directe. Autoritățile ucrainene au declarat că un bombardament masiv cu rachete și drone, produs duminică, a ucis trei persoane, a rănit peste 90 și a avariat aproximativ 300 de obiective. Un alt atac, la 14 mai, a ucis 24 de civili în Kiev. Diplomații rămân, dar tensiunea crește în relațiile cu statele europene Unele misiuni diplomatice nu au indicat planuri de plecare, în pofida apelului Rusiei. Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a respins amenințările ruse drept „o capodoperă a ipocriziei”, potrivit relatării. În paralel, Olanda, Germania și Norvegia s-au numărat printre țările care au convocat diplomați ruși în urma atacurilor asupra capitalei și a amenințărilor la adresa trimișilor străini. Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a ironizat pe platforma X decizia UE de a rămâne la Kiev. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres , și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de amenințările Rusiei. Cât de realistă este o escaladare a ritmului atacurilor Rusia a prezentat atacul de duminică și anunțul privind noi lovituri ca represalii pentru o lovitură ucraineană cu dronă, vineri, asupra unui cămin studențesc din regiunea Luhansk, aflată sub ocupație rusă. Armata ucraineană a afirmat că a lovit o unitate rusă de drone. În același timp, un analist de la Institutul Național pentru Studii Strategice din Ucraina, Mykola Bielieskov, a pus sub semnul întrebării capacitatea Rusiei de a crește semnificativ ritmul și amploarea atacurilor aeriene, argumentând că pentru atacuri combinate la scara celor din 13–14 mai sau 23–24 mai ar fi nevoie de acumularea de rachete, în condițiile în care nu ar exista „capacitate de rezervă, oameni și bani” pentru a produce mult peste ritmul atins în 2024–2025. Pentru Kiev, mesajul dominant rămâne unul operațional: locuitorii spun că sunt epuizați, dar că procedurile de protecție au devenit rutină, inclusiv deplasarea la adăposturi atunci când alertele se intensifică. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz rămâne principalul risc pentru prețul petrolului , chiar dacă Teheranul spune că o reluare a războiului cu SUA este puțin probabilă, pe fondul unor negocieri care urmăresc un acord mai durabil, potrivit TVR Info . După aproape o lună de lovituri israeliano-americane, ostilitățile ar fi fost „aproape reduse la tăcere” din 8 aprilie, însă discuțiile diplomatice „bat pasul pe loc”. În paralel, Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , ceea ce pune presiune pe cotațiile petrolului, în timp ce amenințările reciproce persistă. Un oficial al forțelor navale ale Gardienilor Revoluției, Mohammad Akbarzadeh, a susținut că riscul unui nou război este redus, dar a indicat că forțele iraniene rămân în stare de alertă. Semnale de „revenire la normal”, dar tensiunea militară rămâne Pe plan intern, accesul la internet a fost parțial restabilit în Iran, potrivit ONG-ului NetBlocks, iar traficul aerian a fost reluat complet pe zece aeroporturi. În același timp, Teheranul a acuzat Washingtonul că ar fi încălcat armistițiul în sudul țării și a avertizat că va răspunde la orice „acțiune răuvoitoare”. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunțat că a lovit, în noaptea de luni spre marți, situri de lansare de rachete; Iranul nu a confirmat oficial, însă presa de stat a relatat explozii în orașul portuar Bandar Abbas. Miza economică: petrolul și fondurile înghețate TVR Info notează că miercuri prețul petrolului a scăzut din nou, iar bursele europene au deschis ușor pe plus, pe fondul unui „optimism prudent” legat de posibilitatea unui protocol de acord între SUA și Iran, potrivit unui comentariu al lui Chris Weston (Pepperstone). În plan diplomatic, agenția iraniană Isna a vorbit despre „negocieri global pozitive” după o vizită a unor oficiali iranieni în Qatar, menită să discute accesul la fonduri înghețate în străinătate din cauza sancțiunilor americane. Teheranul cere deblocarea unor active de 24 de miliarde de euro (aprox. 120 miliarde lei), cu punerea la dispoziție a jumătate din sumă imediat după anunțarea protocolului, potrivit Isna. Un alt punct major de divergență rămâne dosarul nuclear: Washingtonul suspectează Iranul că urmărește dezvoltarea armei atomice și cere distrugerea stocului de uraniu înalt îmbogățit, a cărui soartă ar fi necunoscută după lovituri anterioare din iunie 2025. În acest context, International Crisis Group apreciază că, dacă un memorandum ar fi semnat, Donald Trump ar revendica un succes diplomatic, prețul carburantului ar urma să scadă, iar Iranul ar obține un răgaz economic, înainte de eventuale concesii pe tema nucleară. Sursa materialului este Agerpres. [...]
Reducerea abruptă a finanțării pentru ajutor alimentar obligă ONU să taie programe , într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu împinge milioane de oameni spre foamete și amplifică presiunea prin scumpirea petrolului, potrivit Mediafax . Programul Alimentar Mondial (PAM) al ONU estimează că 363 de milioane de oameni sunt în pericol de foamete acută la nivel global, dintre care 45 de milioane ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu și a creșterii prețului petrolului, conform informațiilor citate de The Guardian. Efect operațional: programe reduse și personal concediat Pe fondul creșterii nevoilor, finanțarea pentru intervențiile PAM a scăzut puternic. În 2025, reducerea a fost de o treime, iar SUA – cel mai mare donator – și-a diminuat contribuția „cu mai puțin de jumătate”, potrivit articolului. Carl Skau , director executiv interimar al PAM, spune că diferența dintre nevoi și fonduri a forțat organizația să reducă anumite programe de sprijin pentru a redirecționa resursele către zonele cu foamete acută. „Luăm de la cei flămânzi pentru a da celor care mor de foame. Aceasta este realitatea.” Într-un alt exemplu, Skau afirmă că PAM a fost nevoit să concedieze personal și să reducă masiv capacitatea de intervenție în Afganistan. „A trebuit să concediem 5.000 de persoane în Afganistan. Asta a însemnat că am trecut de la a sprijini 10 milioane de oameni la doar 2 milioane.” Unde s-a ajuns la „foamete” declarată și ce rol joacă conflictul În 2025 au fost declarate două cazuri de foamete: în Fâșia Gaza și în Sudan. Articolul notează că situația din Gaza s-a îmbunătățit după armistițiul din octombrie, însă Sudanul rămâne, potrivit sursei, scena „celei mai grave crize umanitare” la nivel global, cu focare persistente în Darfur și Kordofanul de Sud. Materialul mai arată că peste 300 de milioane de oameni se confruntau deja cu foamete acută înainte ca SUA și Israelul să înceapă un război cu Iranul în februarie, context în care Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz , urmată de o contra-blocadă americană asupra transportului maritim iranian. De ce contează: risc de deteriorare rapidă a securității alimentare Mesajul central al PAM este că șocurile geopolitice și energetice se suprapun peste o scădere a finanțării, iar rezultatul este o triere dură a intervențiilor: unele programe sunt reduse pentru a susține zonele în care foametea a devenit acută. În lipsa unei reveniri a fondurilor, capacitatea operațională a agenției rămâne sub presiune, cu efect direct asupra numărului de persoane care pot primi sprijin. [...]
Loviturile succesive asupra conducerii Hamas și reluarea confruntărilor din Liban readuc Israelul într-un conflict pe două fronturi, fără o strategie finală evidentă , potrivit unei analize din The Jerusalem Post , care notează că succesele tactice nu se traduc automat în rezultate strategice. Armata israeliană (IDF) a lovit marți în Gaza un lider Hamas identificat drept Mohammed Odeh , descris de biroul premierului Benjamin Netanyahu drept noul șef al aripii militare și „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie. Conform aceleiași declarații, Odeh ar fi fost numit în urmă cu aproximativ o săptămână pentru a-l înlocui pe Ezzedine al-Haddad, eliminat într-o lovitură israeliană cu două săptămâni înainte. „La ordinul prim-ministrului Benjamin Netanyahu și al ministrului apărării Israel Katz, IDF a lovit Mohammed Odeh în Gaza, noul lider al aripii militare a organizației teroriste Hamas și unul dintre arhitecții masacrului din 7 octombrie”, a transmis biroul premierului israelian, citat de publicație. Ținte eliminate, dar efectul asupra Hamas rămâne incert Analiza sugerează că eliminarea rapidă a unor lideri Hamas ar putea indica probleme de securitate internă în jurul conducerii organizației, în contrast cu dificultatea de a-i viza în trecut pe lideri precum Yahya Sinwar, Marwan Issa și Mohammed Dief. Autorul compară situația cu 2004, când Israel i-a ucis pe Ahmed Yassin și Abdul Aziz Rantisi într-o lună de asasinate țintite, o practică atunci mai controversată, dar care astăzi este tratată ca „normalitate”. Totuși, rămâne neclar dacă aceste lovituri vor declanșa o nouă rundă de confruntări sau vor slăbi decisiv Hamas. Deși organizația ar fi pierdut „majoritatea” comandanților de brigadă și batalion în circa 961 de zile de război și o parte importantă din conducere, ea „nu s-a prăbușit” și continuă să controleze aproximativ jumătate din Gaza, unde trăiesc circa 2 milioane de civili, menționează analiza. Frontul din Liban: drone FPV și presiune operațională prelungită În paralel, Netanyahu a promis că va „zdrobi” Hezbollah, însă analiza notează că gruparea continuă să amenințe Israelul în pofida pierderilor suferite. Un risc operațional recent este utilizarea dronelor mici cu muniții, descrise ca drone FPV (drone controlate în timp real, cu cameră video), conectate prin fibră optică pentru a evita unele măsuri de bruiaj și apărare. Trupele ar fi recurs inclusiv la plase pentru a le opri, o tactică folosită și în războiul din Ucraina, potrivit materialului. Autorul mai arată că, după aproximativ 960 de zile de confruntare cu Hezbollah, Israelul se află din nou într-o „zonă de securitate” în sudul Libanului și a distrus sate șiite, într-o tactică despre care spune că ar fi fost „împrumutată” din Gaza, dar fără ca o strategie de ieșire sau de neutralizare durabilă a amenințării să fie conturată. De ce contează: costul unui „două fronturi” fără rezultat strategic Concluzia analizei este că Israelul intră din nou într-un conflict multifront, în care câștigurile punctuale nu rezolvă problema de fond. În nord, școlile ar fi fost din nou închise, iar amenințarea dronelor este descrisă ca una care „nu se va opri” imediat. În acest context, întrebarea centrală rămâne ce urmează în Liban și Gaza și dacă strategia se va schimba, pe fondul presiunii publice pentru un rezultat care să depășească nivelul operațiunilor tactice. [...]
