Știri
Știri din categoria Apărare
NATO pregătește o comandă militară suplimentară pe flancul estic, pentru a putea desfășura rapid forțe terestre în Letonia și Estonia în cazul unei agresiuni ruse, potrivit Libertatea. Miza operațională este scurtarea lanțului de comandă și creșterea capacității de mobilizare în regiunea baltică, unde presiunea de securitate a crescut după invazia Rusiei în Ucraina.
Decizia ar urma să fie implementată prin redesfășurarea Corpului Germano-Olandez, cu sediul la Münster, pentru apărarea Letoniei și Estoniei, în coordonare cu NATO. Informația este relatată de Reuters, care citează două surse familiarizate cu subiectul.
În prezent, forțele NATO din cele trei state baltice, precum și din nordul Poloniei, sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul la Szczecin. Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune ar permite NATO să mobilizeze „rapid forțe masive”, potrivit unui oficial militar citat în material.
Nu este clar, deocamdată, când va intra în vigoare decizia și nici câte trupe vor intra sub comanda noii structuri.
Acordul dintre Germania și Țările de Jos ar fi depășit un ultim obstacol legat de lipsa unor capabilități considerate critice, între care:
Germania și Olanda, împreună cu alți parteneri, ar urma să constituie acum aceste capacități, conform informațiilor din articol.
Ministerul olandez al Apărării a transmis că atribuirea corpului de armată este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând coordonarea în curs cu NATO, iar Alianța a precizat că va răspunde ulterior.
Contextul mai larg, potrivit materialului, este că aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump și al creșterii amenințării ruse.
Recomandate
NATO pregătește o nouă structură de comandă pentru flancul estic, menită să accelereze mobilizarea a zeci de mii de militari în statele baltice , potrivit Stirile Pro TV . Miza este una operațională: Alianța vrea să poată desfășura rapid forțe în Letonia și Estonia, în scenariul unui război cu Rusia. Germania și Țările de Jos, în coordonare cu NATO, au ajuns la un acord pentru alocarea Corpului Germano-Olandez , cu sediul la Münster (Germania), pentru apărarea Letoniei și Estoniei. Două surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Reuters că acordul a depășit ultimul obstacol, legat de lipsa unor capabilități critice la nivel de corp. Ce se schimbă concret în arhitectura de apărare Elementul central este apariția unui al doilea corp de armată alocat statelor baltice, pe lângă structura existentă. În prezent, forțele NATO din cele trei state baltice și din nordul Poloniei sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul în Szczecin (Polonia). Alocarea unui al doilea corp ar permite mobilizarea rapidă a unor „forțe masive”, potrivit unui oficial militar citat în material, într-o regiune descrisă ca având spațiu strategic limitat și vulnerabilități. Dimensiunea forțelor și capabilitățile lipsă Când este pe deplin operațional, un corp de armată comandă de obicei trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați. În timp de pace, funcționează de regulă ca o structură de comandă „scheletică”, cu funcții specializate care fac posibilă desfășurarea rapidă la nevoie. Sursele citate indică faptul că problema de fond a fost lipsa trupelor de corp în domenii precum: artileria de lungă distanță; apărarea aeriană; ingineri; personal medical. Germania și Olanda, împreună cu alți parteneri, ar urma să constituie acum aceste forțe, conform acelorași surse. Ce nu este încă stabilit Nu este clar când va intra în vigoare decizia și nici câte trupe ar intra efectiv sub comanda noii structuri de cartier general în cazul unui conflict. Ministerul olandez al Apărării a transmis că atribuirea corpului este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând coordonarea în curs cu NATO, iar Alianța a precizat că va răspunde ulterior. Context: presiune pe europeni și calendarul de risc invocat de NATO Materialul plasează schimbarea în contextul în care aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul criticilor președintelui SUA, Donald Trump , și al anunțului privind retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania. Totodată, oficiali NATO au avertizat de ani de zile asupra unei amenințări crescute din partea Rusiei, despre care susțin că ar putea lansa un atac la scară largă asupra teritoriului aliat încă din 2029. Moscova neagă intențiile agresive și acuză NATO că alimentează tensiunile prin extindere. [...]
NATO pregătește o structură de comandă suplimentară pentru apărarea Țărilor Baltice , o schimbare cu impact operațional direct asupra vitezei de desfășurare a trupelor în Letonia și Estonia, potrivit Biziday , care citează informații Reuters din surse familiarizate cu planurile alianței. În prezent, forțele NATO din Țările Baltice și din nordul Poloniei sunt sub comanda unui cartier general multinațional cu sediul la Szczecin, în Polonia. Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune ar urma să faciliteze trimiterea mai rapidă de trupe și echipamente militare în cazul unui conflict cu Rusia. Ce înseamnă „al doilea corp de armată” în termeni practici Conform explicațiilor Reuters, un corp de armată, când este complet operațional, comandă de regulă trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de militari. În timp de pace, funcționează ca o structură de comandă redusă, cu roluri specializate (de exemplu, artilerie, apărare aeriană și servicii medicale). Potrivit surselor Reuters, Germania și Olanda ar fi ajuns la un acord pentru ca apărarea Letoniei și Estoniei să fie sprijinită de corpul cu sediul în Münster (Germania). Rămâne neclar când ar intra în vigoare decizia și câți militari ar urma să intre sub comanda noii structuri în eventualitatea unui conflict. Contextul de securitate și avertismentele NATO Oficiali NATO au avertizat în repetate rânduri că Rusia ar putea lansa un atac la scară largă pe teritoriul aliaților începând din 2029. Kremlinul a respins această evaluare, acuzând NATO că alimentează tensiunile. Finanțare UE: 1,5 miliarde de euro din coeziune pentru apărare și frontiere Separat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat că Lituania, Letonia și Estonia vor primi 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) din fondurile de coeziune pentru cheltuieli legate de apărare, supravegherea frontierelor și securitate economică, prezentată drept o premieră la nivelul Uniunii Europene. Ea a mai amintit că cele trei state ar urma să primească 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei) din programul SAFE de reînarmare. În plus, șefa Comisiei a indicat posibilitatea unei evaluări comune, împreună cu NATO, a capacităților antidronă și de avertizare timpurie din regiune, pentru identificarea și corectarea eventualelor vulnerabilități. Înaintea acestor discuții, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a cerut Uniunii Europene măsuri concrete, nu doar mesaje de solidaritate. [...]
SUA iau în calcul reducerea sprijinului militar pentru NATO în scenarii de criză , o schimbare cu potențial impact operațional direct asupra planificării apărării colective și a capacității de reacție a Alianței, potrivit Știrile Pro TV , care citează Agerpres . Informația indică faptul că Washingtonul ar viza diminuarea unor „capacități militare” pe care le-ar pune la dispoziția NATO în cazul unei crize, ceea ce ar putea obliga statele europene să acopere mai mult din necesarul de forțe și mijloace în eventuale planuri de apărare și descurajare. De ce contează: presiune pe capacitatea de reacție și pe împărțirea sarcinilor O astfel de repoziționare ar schimba echilibrul practic al contribuțiilor în interiorul NATO, într-un moment în care Alianța își calibrează postura de apărare pe flancul estic. În termeni operaționali, reducerea unor capabilități americane ar putea însemna timpi mai mari de mobilizare sau nevoi suplimentare de resurse din partea aliaților europeni pentru a menține aceleași niveluri de pregătire. Ce se știe despre capabilitățile vizate Materialul menționează intenția de a reduce semnificativ anumite capacități militare în cadrul Alianței, însă, în textul furnizat, detaliile concrete despre exact ce capabilități ar urma să fie diminuate nu apar explicit. Informația rămâne, așadar, la nivel de direcție generală, așa cum este prezentată de sursa citată. Ce urmează Dacă discuțiile se concretizează, efectul imediat ar fi o reevaluare a planurilor NATO pentru situații de criză și o posibilă accelerare a eforturilor europene de a acoperi goluri de capacitate. În acest stadiu, articolul nu oferă un calendar sau o decizie formală, ci doar semnalul unei intenții aflate în discuție. [...]
SUA pregătesc o reducere a capacităților militare pe care le pun la dispoziția NATO în caz de criză , o schimbare care ar muta o parte mai mare din povara operațională către europeni și canadieni, potrivit Digi24 , care citează Spiegel via Reuters. Planul, relatat de Spiegel, ar fi fost prezentat la sediul NATO din Bruxelles, la finalul săptămânii trecute, de un reprezentant al secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Trei surse familiarizate cu discuțiile au declarat pentru Reuters că administrația Trump intenționa să îi informeze pe aliați încă de săptămâna trecută despre reducerea „fondului” de capabilități americane disponibil alianței în caz de criză. Ce se schimbă, potrivit informațiilor din presă Conform articolului Spiegel, SUA ar urma să reducă mai multe tipuri de capabilități puse la dispoziția NATO: numărul de bombardiere strategice ar urma să fie menținut la jumătate din nivelul anterior; numărul avioanelor de vânătoare americane disponibile pentru NATO ar urma să scadă cu o treime ; Marina SUA ar urma să ofere mai puține distrugătoare ; SUA nu ar mai intenționa să furnizeze NATO niciun submarin ; Europa ar urma să fie nevoită să își asigure propriile drone de recunoaștere , în timp ce SUA ar reduce semnificativ furnizarea de drone înarmate. Spiegel îl citează pe reprezentantul american Alexander Velez-Green ca participant la reuniunea cu ușile închise în care ar fi fost discutate aceste reduceri. De ce contează pentru aliații europeni Miza este una operațională: dacă aceste reduceri se confirmă, planificarea de forțe a NATO ar trebui ajustată, iar statele europene ar fi împinse să acopere mai rapid goluri de capabilități, de la aviație la componenta navală și la drone. O purtătoare de cuvânt a NATO a declarat pentru Spiegel că, în planificarea forțelor, s-a ajuns la o „dependență excesivă” de SUA și că, pe măsură ce Europa și Canada investesc mai mult în apărare, responsabilitățile militare din alianță ar putea fi reorganizate. Context: presiune politică și următorii pași În material sunt menționate tensiuni transatlantice mai vechi, alimentate de criticile președintelui Donald Trump la adresa aliaților europeni pentru nivelul cheltuielilor militare și de discuțiile despre o posibilă retragere a unor militari americani din Germania , precum și de poziționări legate de NATO și de obligațiile de apărare reciprocă. Potrivit Spiegel, SUA ar urma să ofere mai multe detalii la începutul lunii iunie , într-o conferință. Ministerul Apărării din Germania nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters, mai notează Digi24. [...]
Țările europene din NATO și Canada au cheltuit anul trecut de peste trei ori mai mult decât Rusia pentru apărare , iar acest avantaj bugetar se vede și în capacități militare precum aviația de luptă, flota de război și artileria, potrivit unui raport Greenpeace citat de Agerpres . Concluzia raportului este că europenii ar depăși în continuare Rusia în domenii militare-cheie chiar și în scenariul unei retrageri a Statelor Unite din Alianță. Raportul, intitulat „Europa singură acasă?”, indică faptul că statele europene membre NATO, împreună cu Canada, au alocat circa 626 de miliarde de dolari (aprox. 2.850 de miliarde de lei) pentru apărare anul trecut, comparativ cu 190 de miliarde de dolari (aprox. 865 de miliarde de lei) cheltuite de Rusia. Unde se vede avantajul: avioane, nave și artilerie Studiul arată diferențe semnificative în mai multe categorii de capabilități: Avioane de vânătoare : 2.215 operate de membrii europeni NATO și Canada, față de 1.064 ale Rusiei; Nave de război : 143 deținute de membrii europeni NATO și Canada, față de 34 ale Rusiei; Sisteme de artilerie : 15.896 la membrii NATO (europeni) și Canada, comparativ cu 5.976 ale Rusiei. Miza pentru Europa: resurse există, coordonarea rămâne problema Autorii raportului susțin că Europa are „resurse enorme de apărare”, inclusiv în ipoteza în care SUA s-ar retrage din NATO. În același timp, ei avertizează că politica de securitate a Europei este afectată de o „cursă necoordonată și costisitoare” pentru proiecte de apărare, ceea ce sugerează riscuri de fragmentare, suprapuneri și cheltuieli ineficiente. [...]
Un atac rapid asupra statelor baltice ar putea bloca reacția NATO prin întârzierea deciziei politice și a întăririlor , într-un scenariu discutat de Știrile Pro TV , pe baza unei analize din Foreign Policy despre vulnerabilitățile alianței în fața unei Rusii care ar ieși din războiul din Ucraina cu o armată mai mare și mai experimentată. Miza, potrivit analizei citate, este că o eventuală încetare a focului în Ucraina nu ar reduce automat riscurile de securitate pentru Europa. Din contră, odată oprite luptele, raportul de forțe ar putea deveni mai nefavorabil pentru europeni, iar capacitatea de descurajare (abilitatea de a preveni un atac prin riscul de represalii) ar ajunge la un minim relativ față de puterea Rusiei. De ce contează: „fereastra” de vulnerabilitate după un armistițiu Foreign Policy argumentează că, într-un orizont în care războiul s-ar apropia de un armistițiu spre finalul acestui an sau în 2027, Europa ar putea intra „în cea mai periculoasă perioadă” în raport cu Rusia. Rațiunea ține de ritmul diferit de acumulare a capacităților: Rusia ar avea o armată crescută numeric, cu aproape cinci ani de experiență de luptă, în timp ce statele europene încă încearcă să recupereze întârzieri, inclusiv în „războiul la distanță” și lovirea țintelor din spatele frontului. În același cadru, analiza susține că pentru Vladimir Putin armata rămâne instrumentul principal de impunere a obiectivelor legate de refacerea unei sfere de influență, ceea ce ar face ca riscurile să fie mai ușor de anticipat: presiunea militară ar deveni opțiunea recurentă. Mecanismul „paralizării”: viteză, fapt împlinit și descurajare nucleară Scenariul descris pornește dintr-un joc de război desfășurat în decembrie 2025 la Universitatea Helmut Schmidt a Bundeswehr-ului german din Hamburg, axat pe decizia politică, nu pe testarea unui plan operațional. Autorul citat spune că, jucând rolul șefului Statului Major rus într-o „Echipă Roșie”, a creat o criză pe flancul estic și a atacat Lituania „din prima mișcare”, ceea ce ar fi copleșit procesul decizional politic și militar german, iar Germania „nu a făcut nimic”. În logica acestui scenariu, trei elemente ar putea bloca reacția alianței: Viteza : Rusia ar avea deja trupe în zonă într-o criză, în timp ce NATO „are nevoie de timp” pentru întăriri – „zile în cel mai bun caz”, dar „săptămâni sau chiar mai mult” în cel mai rău caz. Ocuparea rapidă a unui teritoriu într-o ofensivă limitată, înainte ca un contraatac să se materializeze. Menținerea teritoriului și amenințarea cu escaladarea nucleară , pentru a descuraja un contraatac al NATO. Analiza pune accent și pe o întrebare politică sensibilă, atribuită în special liderilor germani: dacă ar accepta riscul unui război direct, „posibil nuclear”, cu Rusia pentru apărarea unui stat baltic. Ce urmează, în termenii discuției din analiză Textul nu avansează un calendar sau măsuri concrete ale NATO, dar sugerează că punctul critic este timpul de reacție – atât militar (mobilizarea și deplasarea întăririlor), cât și politic (decizia de a răspunde). În această cheie, vulnerabilitatea majoră nu este doar geografică, ci și de guvernanță: capacitatea de a lua rapid decizii într-o criză care evoluează în ore și zile. [...]
