Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul transmite că relația cu Budapesta intră într-o logică „pragmatică”, fără „statut special”, după schimbarea de putere din Ungaria, potrivit Digi24. Mesajul Moscovei vine după eșecul electoral al lui Viktor Orbán și pe fondul dependenței energetice ridicate a Ungariei de Rusia, care rămâne o pârghie de influență în relația bilaterală.
Kremlinul a spus marți că este „mulțumit” de faptul că noul prim-ministru ales, Peter Magyar, pare deschis unui „dialog pragmatic”. În același timp, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a încercat să reducă miza pierderii lui Orbán, afirmând că Moscova „nu a fost niciodată prietenă” cu liderul maghiar, potrivit The Guardian.
Cu o zi înainte, Moscova nu l-a felicitat pe Peter Magyar pentru victorie. Peskov a precizat că Ungaria nu mai are „niciun statut special” și este încadrată acum la „țări ostile”, alături de restul Europei.
Totuși, Kremlinul a recunoscut explicit rezultatul alegerilor: „Ungaria și-a făcut alegerea. Noi respectăm această alegere”, a declarat Peskov, conform relatării citate.
În primele declarații de luni, Peter Magyar a sugerat că nu ar trebui așteptată o ruptură majoră de Rusia. El a indicat că Ungaria va continua o politică externă pragmatică, inclusiv prin menținerea achizițiilor de petrol rusesc și o abordare prudentă în privința Ucrainei, în timp ce încearcă să „reechilibreze” relațiile cu Occidentul.
Magyar a invocat constrângerile geografice și nevoia de soluții pentru importurile de energie, inclusiv din Rusia. În același registru, articolul notează că noul premier va prelua o economie „în dificultate”, puternic dependentă de Rusia, care furnizează peste 80% din gazul fosil și țițeiul Ungariei — o dependență care, potrivit materialului, ar urma să ofere Moscovei pârghii și în anii următori.
Magyar a spus că îl consideră pe Rusia agresor în conflictul cu Ucraina și a indicat că ar răspunde la telefon dacă ar fi sunat de Vladimir Putin, susținând că ar pleda pentru oprirea războiului.
În contrast, Digi24 amintește că, după începutul războiului în 2022, Ungaria condusă de Orbán a acționat pentru a atenua răspunsul UE, inclusiv prin demersuri de slăbire a sancțiunilor, blocarea repetată a ajutorului pentru Kiev și veto asupra unui împrumut al UE de „miliarde de euro” pentru Ucraina. Materialul mai menționează, ca element de context, relatări despre convorbiri telefonice scurse în presă și informații potrivit cărora servicii ruse și mass-media afiliate statului ar fi încercat să influențeze votul în favoarea lui Orbán.
Recomandate
Incidentul cu drona căzută la Galați a devenit muniție politică în Ungaria , după ce Viktor Orbán a folosit cazul pentru a cere menținerea „neutralității” Budapestei și pentru a critica „Europa beligerantă”, fără să menționeze Rusia, potrivit HotNews . Orbán a transmis vineri un mesaj de „solidaritate cu victimele atacului cu drone care a lovit România”, dar a legat incidentul de o avertizare către actualul premier ungar, Péter Magyar . În declarația citată, fostul premier susține că episodul „confirmă” riscurile războiului pentru statele vecine și cere guvernului de la Budapesta „să mențină politica de neutralitate” și „să nu facă niciun pas în direcția unei Europe beligerante”. Mesaje opuse la Budapesta: „neutralitate” vs. unitate UE-NATO În contrast, premierul Péter Magyar a condamnat explicit „atacul rusesc cu drone” și a legat incidentul de nevoia de coeziune occidentală. „Atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată” Magyar a mai spus că Ungaria „condamnă cu fermitate” atacurile care pun în pericol civilii și care încalcă teritoriul și spațiul aerian al unui stat suveran membru UE și NATO, exprimând solidaritate cu România și susținând „anchetarea completă a cazului”. HotNews amintește și contextul politic: Orbán, înlăturat de la putere la alegerile din aprilie, a fost considerat în ultimii ani cel mai puternic aliat al lui Vladimir Putin în UE și NATO, fiind acuzat că preia discursul Rusiei și atacă frecvent Europa. Ce s-a întâmplat la Galați, potrivit autorităților române Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Ministerul Apărării a precizat că, din primele informații, „toată încărcătura” unei drone de tip Geran 2, „de proveniență rusească”, a explodat la momentul impactului. Potrivit ISU, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate; doi oameni au primit îngrijiri medicale la fața locului, iar alți doi au ajuns la spital cu traumatisme ușoare. De ce contează Dincolo de incidentul de securitate de la granița estică a UE și NATO, reacțiile de la Budapesta arată o linie de fractură politică internă în Ungaria: fostul premier folosește cazul pentru a împinge mesajul de „neutralitate” și pentru a critica Europa, în timp ce guvernul condus de Péter Magyar indică direct Rusia și pune accent pe unitatea UE-NATO. [...]
Poliția ungară spune că nu are temei să interzică Budapest Pride 2026 , o decizie cu miză de reglementare după ce Curtea de Justiție a UE a stabilit recent că legislația folosită pentru a bloca astfel de marșuri a încălcat dreptul european, potrivit G4Media . Marșul Budapest Pride, dedicat drepturilor comunității LGBT+, este programat pentru 27 iunie la Budapesta. Poliția a transmis agenției AFP că, în procedura de declarare a evenimentului și în consultările cu organizatorii, „nu a apărut niciun motiv pentru a interzice evenimentul”. Organizatorii au notificat oficial autoritățile miercuri, conform aceleiași relatări. Context: schimbare politică la vârf, dar fără angajamente explicite În aprilie, Peter Magyar , descris ca un conservator pro-european, a pus capăt guvernării de 16 ani a lui Viktor Orban. El și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru egalitate și libertatea de întrunire, iar în seara victoriei electorale a spus că Ungaria a ales să fie o țară în care „nimeni nu este stigmatizat pentru că iubește diferit”. Totuși, în acest moment, Magyar nu a luat o poziție explicită în favoarea marșului Pride și nici nu s-a angajat să anuleze legile adoptate sub Orban care au restricționat drepturile persoanelor LGBT+, potrivit informațiilor citate. Măsuri pentru contramanifestații și precedentul din 2025 Poliția a mai anunțat că a impus măsuri „prescriptive și restrictive” pentru trei contramanifestații, care vor trebui să stea la distanță de marșul Pride. În martie 2025, peste 200.000 de persoane au participat la Budapest Pride, în pofida interdicției de atunci, participare considerată un act de rezistență față de restrângerea drepturilor LGBT+ promovată de fostul premier Viktor Orban. De ce contează: presiune juridică europeană asupra legislației interne Luna trecută, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că legislația adoptată în 2021 și modificată în 2025 pentru a interzice marșurile Pride „a încălcat legislația UE” prin „stigmatizarea și marginalizarea” persoanelor LGBT+. În acest context, poziția poliției — că nu există motive de interzicere — indică o aplicare mai prudentă a cadrului intern, sub presiunea deciziei instanței europene. [...]
Reacția Kremlinului după incidentul cu drona de la Galați mută discuția în zona riscului de escaladare și a răspunsului NATO , într-un moment în care România a raportat că o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe. Potrivit Știrile Pro TV , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că președintele Vladimir Putin este la curent cu incidentul și a răspuns ironic la întrebarea dacă liderul rus a fost informat. „Dar voi ce credeţi? Că am ascuns asta?” Ce a transmis Moscova și în ce context Peskov a făcut declarațiile vineri, la Astana (Kazahstan), unde Putin participa la Forumul Economic Eurasiatic și la reuniunea Consiliului Economic Suprem Eurasiatic, conform relatării citate de Știrile Pro TV din TASS. În paralel, NATO a acuzat Moscova de „comportament iresponsabil” și a reiterat angajamentul de a „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, după ce România a anunțat prăbușirea dronei pe un bloc, în timpul unui atac asupra Ucrainei, amintește Reuters. Incidentul de la Galați și reacția operațională a României Conform informațiilor prezentate, o dronă de tip Geran 2, de proveniență rusească, s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, iar incidentul a fost urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Bilanțul menționat în articol: două persoane rănite (o femeie și fiul ei de 14 ani), transportate la spital; alte două persoane au făcut atacuri de panică; a fost emis un mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați. În timpul alertei, două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza de la Fetești și au fost sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. MApN a precizat că piloții au avut autorizație de angajare a țintelor pe toată durata alertei. De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe deciziile politice Dincolo de mesajul public al Moscovei, incidentul are relevanță directă pentru postura de apărare pe flancul estic al NATO, în condițiile în care un stat aliat a raportat un impact pe teritoriul său în contextul atacurilor asupra Ucrainei. În același material este menționat că Ministerul Apărării a transmis că, de la începutul războiului din Ucraina, în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României, dintre care 12 doar în acest an. Tot vineri, președintele Nicușor Dan a anunțat, după ședința CSAT, că consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata, iar Consulatul General al Federației Ruse la Constanța urmează să se închidă. [...]
Incidentul cu drona din Galați urcă la nivel de reacție diplomatică, după ce Kremlinul confirmă că Vladimir Putin a fost informat , în timp ce România trece la măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, potrivit G4Media . Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că liderul de la Moscova a fost informat despre incident, fiind citat de Bloomberg. În același timp, o dronă rusă a lovit vineri un bloc din Galați, rănind doi locatari, conform informațiilor publicate. Pe plan intern, președintele Nicușor Dan a anunțat că România îl expulzează pe consulul rus din Constanța și închide consulatul, ca măsură de retorsiune. Publicația notează că va reveni cu detalii. [...]
Suedia își extinde sprijinul financiar pentru Ucraina printr-o garanție de 236 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei), care permite acordarea unui împrumut prin Banca Mondială pentru acoperirea cheltuielilor publice ale statului ucrainean, potrivit Mediafax . Guvernul de la Stockholm a anunțat vineri că oferă o nouă garanție către Banca Mondială, astfel încât Ucraina să poată accesa un împrumut de aproximativ 2,5 miliarde coroane suedeze (SEK), echivalentul a 236 milioane euro, informație atribuită de autoritățile suedeze publicației European Pravda. Banii sunt destinați, între altele, acoperirii cheltuielilor publice din bugetul de stat al Ucrainei, afectat de invazia la scară largă a Rusiei. Ministrul suedez pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa, a indicat că Ucraina are „provocări de finanțare atât imediate, cât și pe termen lung”, iar Suedia oferă sprijin bugetar prin UE și Banca Mondială. „Ucraina se confruntă cu provocări de finanțare atât imediate, cât și pe termen lung. Prin urmare, Suedia oferă sprijin bugetar prin intermediul UE și al Băncii Mondiale.” Ce acoperă împrumutul și cum funcționează garanția Garanția este acordată Băncii Mondiale și face parte din programul de sprijin PEACE, prin care Ucraina primește finanțare pentru anumite cheltuieli. În material sunt menționate explicit: plata pensiilor; salariile angajaților din sectorul public; sprijin pentru persoanele vulnerabile; sprijin pentru persoanele strămutate intern. Decizia pune în aplicare un mandat aprobat anterior de parlamentul suedez, care permite guvernului să încheie astfel de acorduri de garantare în 2026. Garanția va rămâne valabilă până în 2056. Miza bugetară: angajamentele Suediei urcă la circa 280 milioane euro Odată cu această decizie, totalul angajamentelor Suediei către Banca Mondială pentru sprijinirea Ucrainei ajunge la aproximativ 280 milioane euro (aprox. 1,4 miliarde lei), conform informațiilor din articol. Separat de componenta financiară, Mediafax notează că, pe 28 mai, premierul suedez Ulf Kristersson a anunțat trimiterea către Ucraina a 16 avioane de luptă Gripen second-hand, iar planurile includ achiziția a încă 20 de aeronave noi. În același context, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va folosi fonduri din împrumutul european de 90 miliarde euro pentru apărare, inclusiv pentru achiziția de avioane Gripen din Suedia. [...]
Ucraina se așteaptă la un atac aerian rusesc „în această noapte sau mâine noapte”, iar miza depășește frontul : președintele Volodimir Zelenski spune că Moscova folosește incursiunile cu drone și rachete inclusiv pentru a testa reacția și capacitățile de apărare aeriană ale statelor NATO din vecinătate, potrivit Kyiv Post . Zelenski a declarat, într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” a CBS News, că Ucraina vede „pregătiri” pentru o lovitură de amploare cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice. El a mulțumit partenerilor americani și europeni pentru schimbul de informații, sugerând că și aliații au indicii despre pregătirile Rusiei, chiar dacă nu cunosc toate detaliile. În același context, liderul ucrainean i-a îndemnat pe cetățeni să fie „foarte, foarte atenți” și să folosească adăposturile antiaeriene, inclusiv pentru protecția copiilor, subliniind că există „un procent ridicat” ca atacul să aibă loc în intervalul indicat, deși „nimeni nu știe 100%”. Presiune pe apărarea antiaeriană și deficit de interceptori Zelenski a spus că atacuri localizate asupra civililor și pozițiilor din linia frontului au loc zilnic, iar lovituri combinate masive cu drone și rachete se produc „aproximativ de două ori pe săptămână sau la fiecare 10 zile”. În discursul său de seară de vineri, el a afirmat că noi rapoarte de informații indică un atac iminent și că statul este în alertă ridicată, reiterând că prioritatea de vârf a Kievului rămâne obținerea unui număr mai mare de interceptori pentru apărarea aeriană. Pentru a ilustra presiunea asupra apărării antiaeriene, Zelenski a invocat un atac recent pe care l-a descris ca având „600 de drone” de tip Shahed și „aproximativ 35–peste 40” de rachete balistice, în total „90 de rachete” și „peste 600” de drone. El a susținut că, la asemenea volume, interceptarea tuturor țintelor este „excepțional de dificilă” și a numit rachetele antibalistice drept „cel mai mare deficit” al Ucrainei. Incursiuni spre România, Polonia și Moldova, ca test politic pentru NATO Zelenski a afirmat că Ucraina încearcă să intercepteze dronele rusești inclusiv atunci când traiectoriile lor se îndreaptă spre țări vecine „precum România, Moldova sau Polonia”. Când nu reușește, Kievul transmite avertizări partenerilor, iar în cazul statelor baltice (Estonia, Letonia și Lituania) spune că oferă alerte de urmărire în timp real. În viziunea sa, Moscova folosește deliberat aceste episoade pentru „presiune politică” asupra țărilor NATO și pentru a observa reacția Alianței, argumentând că răspunsul ar trebui să fie „semnificativ mai puternic” și mai unitar. Zelenski a adăugat că Vladimir Putin urmărește cum a evoluat reacția NATO în cei trei ani de război la scară largă și că Rusia testează, în mod activ, capabilitățile de apărare aeriană ale statelor NATO care se învecinează cu Ucraina, Belarus sau Rusia. În plan practic, avertismentul se leagă de campania Kievului pentru accelerarea livrărilor de sisteme avansate de apărare aeriană: Zelenski susține că intensificarea atacurilor aeriene rusești amenință nu doar orașele ucrainene, ci și securitatea flancului estic al NATO. [...]
