Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul transmite că relația cu Budapesta intră într-o logică „pragmatică”, fără „statut special”, după schimbarea de putere din Ungaria, potrivit Digi24. Mesajul Moscovei vine după eșecul electoral al lui Viktor Orbán și pe fondul dependenței energetice ridicate a Ungariei de Rusia, care rămâne o pârghie de influență în relația bilaterală.
Kremlinul a spus marți că este „mulțumit” de faptul că noul prim-ministru ales, Peter Magyar, pare deschis unui „dialog pragmatic”. În același timp, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a încercat să reducă miza pierderii lui Orbán, afirmând că Moscova „nu a fost niciodată prietenă” cu liderul maghiar, potrivit The Guardian.
Cu o zi înainte, Moscova nu l-a felicitat pe Peter Magyar pentru victorie. Peskov a precizat că Ungaria nu mai are „niciun statut special” și este încadrată acum la „țări ostile”, alături de restul Europei.
Totuși, Kremlinul a recunoscut explicit rezultatul alegerilor: „Ungaria și-a făcut alegerea. Noi respectăm această alegere”, a declarat Peskov, conform relatării citate.
În primele declarații de luni, Peter Magyar a sugerat că nu ar trebui așteptată o ruptură majoră de Rusia. El a indicat că Ungaria va continua o politică externă pragmatică, inclusiv prin menținerea achizițiilor de petrol rusesc și o abordare prudentă în privința Ucrainei, în timp ce încearcă să „reechilibreze” relațiile cu Occidentul.
Magyar a invocat constrângerile geografice și nevoia de soluții pentru importurile de energie, inclusiv din Rusia. În același registru, articolul notează că noul premier va prelua o economie „în dificultate”, puternic dependentă de Rusia, care furnizează peste 80% din gazul fosil și țițeiul Ungariei — o dependență care, potrivit materialului, ar urma să ofere Moscovei pârghii și în anii următori.
Magyar a spus că îl consideră pe Rusia agresor în conflictul cu Ucraina și a indicat că ar răspunde la telefon dacă ar fi sunat de Vladimir Putin, susținând că ar pleda pentru oprirea războiului.
În contrast, Digi24 amintește că, după începutul războiului în 2022, Ungaria condusă de Orbán a acționat pentru a atenua răspunsul UE, inclusiv prin demersuri de slăbire a sancțiunilor, blocarea repetată a ajutorului pentru Kiev și veto asupra unui împrumut al UE de „miliarde de euro” pentru Ucraina. Materialul mai menționează, ca element de context, relatări despre convorbiri telefonice scurse în presă și informații potrivit cărora servicii ruse și mass-media afiliate statului ar fi încercat să influențeze votul în favoarea lui Orbán.
Recomandate
Comisia Europeană este aproape de finalizarea anchetei privind presupuse acțiuni de spionaj în instituțiile UE, în care este vizat comisarul ungar Oliver Várhelyi , iar concluziile ar putea ajunge „în curând” la Parlamentul European , potrivit Agerpres . Momentul este relevant și din perspectivă de reglementare: o eventuală constatare oficială ar putea alimenta presiunea politică pentru întărirea controalelor interne și a regulilor de securitate în instituțiile europene. Ancheta a fost lansată de Comisia Europeană în octombrie, iar rezultatele ar putea fi prezentate Parlamentului European după încheierea demersurilor administrative. Un purtător de cuvânt al Comisiei, Balazs Ujvari, a spus marți că „s-au realizat progrese” și că Parlamentul va fi informat „de îndată ce toate demersurile administrative vor fi fost încheiate”. De ce contează: presiune pentru reguli mai stricte de securitate în instituțiile UE Executivul european a evitat până acum să detalieze public dosarul, pe fondul temerilor că subiectul ar fi putut fi folosit în campania electorală din Ungaria. Alegerile parlamentare s-au încheiat duminică, cu înfrângerea premierului Viktor Orban în fața pro-europeanului Peter Magyar, ceea ce a redus riscul ca ancheta să fie instrumentalizată electoral, potrivit informațiilor din material. În octombrie anul trecut, mai multe instituții media europene au susținut că Ungaria ar fi încercat între 2012 și 2018 să pună presiune pe cetățeni ungari angajați în instituțiile UE pentru a desfășura operațiuni de spionaj. Ce se știe despre rolul lui Várhelyi și ce rămâne neclar Rolul comisarului ungar este „examinat în mod special”, inclusiv pe motiv că, în perioada vizată, el era șeful reprezentanței permanente a Ungariei la UE, înainte de a deveni comisar european în 2019. Totuși, nu este clar dacă ancheta Comisiei Europene a identificat o implicare directă a lui Oliver Várhelyi în activitățile invocate. El a negat constant acuzațiile. Peter Magyar, viitorul premier ungar, care a lucrat la Bruxelles în aceeași perioadă, l-a acuzat pe Várhelyi că nu spune „tot adevărul” pe acest subiect și a susținut că „toată lumea știe că (...) agenți ai serviciilor secrete erau detașați la Bruxelles”. [...]
Repararea parțială a oleoductului Drujba până la final de aprilie ar urma să reducă riscul unor noi întreruperi de aprovizionare cu petrol pentru Ungaria, după avarierea tronsonului din vestul Ucrainei în ianuarie, pe fondul războiului, potrivit Antena 3 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, marți, la Berlin, că oleoductul va fi „reparat, nu complet, dar suficient cât să funcționeze” până la sfârșitul lunii aprilie. Informația este transmisă de Agerpres, care citează AFP. Miza: continuitatea fluxului de petrol și presiunea politică în UE Drujba alimentează cu petrol Ungaria, iar avarierea segmentului care traversează vestul Ucrainei a devenit, în ultimele luni, un punct de tensiune între Kiev și Budapesta. Zelenski a spus că speră ca, în schimbul reparațiilor, Ungaria să deblocheze împrumutul european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. În același context, articolul notează că premierul ungar Viktor Orban a pierdut alegerile legislative de duminică, iar Uniunea Europeană a salutat plecarea sa de la putere, pe fondul criticilor repetate ale acestuia la adresa tranziției energetice și a poziției sale față de importurile de energie din Rusia. Ungaria: „cele mai ieftine surse”, inclusiv Rusia Antena 3 relatează că Peter Magyar a declarat luni că Ungaria va continua să caute cele mai ieftine surse de energie, inclusiv din Rusia, o poziție care „pare să se contrazică” cu promisiuni anterioare privind eliminarea treptată a importurilor de energie din Rusia până în 2035. „Nimeni nu poate schimba geografia. Rusia și Ungaria vor rămâne aici. Guvernul va procura țiței și gaze în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, a declarat Magyar reporterilor. Contextul avariei și riscul de aprovizionare Avarierea conductei a avut loc în ianuarie, în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei, potrivit Kievului, mai scrie publicația. Materialul plasează episodul într-un tablou mai larg de presiuni pe piața energiei, menționând o „criză energetică” pe fondul războiului din Iran, cu prețuri în creștere și posibile penurii de aprovizionare. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă ce volum ar urma să fie restabilit prin „repararea parțială” și nici calendarul exact al reluării fluxurilor, dincolo de termenul-limită indicat de Zelenski: sfârșitul lunii aprilie. [...]
Premierul slovac Robert Fico cere reluarea rapidă a livrărilor prin conducta Druschba , după schimbarea de putere de la Budapesta, mizând pe o coordonare cu viitorul guvern ungar pentru „protejarea intereselor energetice”, potrivit Focus . Mesajul vine în contextul în care Druschba, rută importantă pentru țițeiul rusesc către Europa Centrală și de Est, este oprită din ianuarie, după ce a fost avariată pe teritoriul Ucrainei. Fico l-a felicitat pe Péter Magyar pentru rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria și a transmis, într-o declarație scrisă pe X, că este pregătit pentru o „cooperare intensă” cu noua guvernare de la Budapesta. El a spus că ia act „cu deplin respect” de decizia alegătorilor ungari. Druschba, prioritate în agenda Bratislava–Budapesta În mesajul său, Fico a indicat că Slovacia vrea să acționeze împreună cu Ungaria pentru a-și apăra „interesele energetice”, cu accent pe conducta Druschba, prin care este transportat țiței rusesc către regiune. Conducta este descrisă ca având „peste 5.000 de metri” (formulare din sursă; unitatea pare improbabilă pentru o infrastructură de acest tip, dar articolul nu oferă o clarificare suplimentară). Potrivit textului, Druschba este scoasă din funcțiune de la finalul lunii ianuarie, după ce a fost avariată în Ucraina. Partea ucraineană atribuie avaria unui atac rusesc. Fico susține că există un „interes puternic” în regiune pentru repornirea conductei. Reuters , citată de Focus, notează că în Ucraina au loc lucrări de reparații, iar președintele Volodîmîr Zelenski ar fi indicat că acestea ar urma să fie finalizate în primăvară. Continuitate politică: cooperare cu noul guvern, elogii pentru Orbán Deși Viktor Orbán a pierdut alegerile, Fico a ținut să îl laude pe liderul ungar, aflat la putere de 16 ani, afirmând că relațiile slovaco-ungare sunt „mai bune ca niciodată” și că Orbán ar fi reprezentat „exemplar” interesele naționale și independența statului. În același timp, articolul reamintește că atât Slovacia, cât și Ungaria au continuat să cumpere petrol și gaze din Rusia și au criticat frecvent sancțiunile Uniunii Europene, ceea ce a tensionat relația cu Ucraina, inclusiv la nivelul raporturilor personale dintre Zelenski, Fico și Orbán. Ce rămâne de urmărit calendarul efectiv al reparațiilor din Ucraina și momentul posibil al repornirii Druschba, menționat doar generic ca „în primăvară”; dacă noul guvern de la Budapesta va păstra linia de cooperare energetică cu Bratislava pe tema importurilor din Rusia, în condițiile presiunilor politice și de sancțiuni la nivelul UE. [...]
China și Spania își calibrează cooperarea economică pe fondul tensiunilor geopolitice , cu accent pe comerț, energie nouă și „economia inteligentă”, în timp ce Beijingul și Madridul își leagă explicit parteneriatul de apărarea multilateralismului și a unei ordini internaționale bazate pe reguli, potrivit Global Times . Președintele chinez Xi Jinping a declarat, la întâlnirea de la Beijing cu premierul spaniol Pedro Sanchez (aflat în a patra vizită în China în patru ani), că cele două țări ar trebui să își consolideze cooperarea în domenii precum comerțul, energia nouă și economia inteligentă, dar și să încurajeze schimburile în cultură, educație, cercetare științifică și sport, conform agenției Xinhua, citată de publicație. Xi a avertizat și împotriva unei reveniri la „legea junglei” în relațiile internaționale și a cerut ambelor părți să apere „adevăratul multilateralism”. Miza economică: investiții și lanțuri industriale în energie nouă Dincolo de mesajul politic, vizita lui Sanchez a avut o componentă economică pronunțată, cu opriri și întâlniri care au vizat cooperarea comercială și tehnologică. Premierul spaniol a transmis, într-o postare pe contul său oficial de pe platforma X, că tot mai multe companii chineze văd Spania drept o destinație atractivă pentru investiții și că Madridul este interesat de proiecte care creează locuri de muncă, întăresc capacitatea de producție și contribuie la inovare și transfer de cunoștințe. Potrivit agenției spaniole EFE, Sanchez s-a întâlnit cu reprezentanți ai unor companii precum Changan Motors, SAIC Motors, Ming Yang Smart Energy Group, Hithium, DataCanvas, EHang, Gotion High-Tech, Tianqi Lithium și XPeng. Un expert citat de Global Times, Jian Junbo (Fudan University), a spus că aceste firme sunt în mare parte din lanțul industriei vehiculelor cu energie nouă, echipamente pentru energie nouă și tehnologii inteligente, sugerând un potențial de extindere a cooperării în aceste sectoare. Semnal politic cu efecte asupra relației China–UE Sanchez a afirmat, potrivit Xinhua, că Spania se opune unei „noi Război Rece”, „decuplării” și ruperii lanțurilor de aprovizionare și susține intensificarea comunicării și cooperării între Europa și China. Într-o altă postare pe X, premierul a indicat că Spania urmărește o relație UE–China „bazată pe încredere, dialog și stabilitate” într-un context global „din ce în ce mai incert”. În plan diplomatic, Global Times notează și intensificarea contactelor la nivel înalt: Sanchez a mai fost în China în aprilie 2025, septembrie 2024 și martie 2023, iar regele Felipe al VI-lea a efectuat o vizită de stat în noiembrie 2025, prima după încoronare și prima vizită a unui monarh spaniol în China în 18 ani, conform Xinhua. Context: „ordine bazată pe reguli” și presiunea crizelor regionale Publicația mai arată că vizita a coincis cu tensiuni în Orientul Mijlociu, iar unele instituții media internaționale au legat deplasarea de contextul geopolitic. AP a descris momentul drept unul „complex”, în care liderii europeni încearcă să influențeze încheierea războiului dintre SUA și Israel în Iran, potrivit Global Times. În declarații către presă, Sanchez a spus că dreptul internațional este „călcat în picioare” și a cerut menținerea unei ordini internaționale bazate pe reguli, în care „legea celui mai puternic” — „legea junglei” — să nu prevaleze, potrivit CCTV, citat de publicație. În aceeași logică, Xi a vorbit despre competiția dintre „domnia legii” și „domnia puterii” și despre necesitatea apărării multilateralismului. Vizita lui Sanchez în China are loc între 11 și 15 aprilie; în program au intrat, între altele, o vizită la Universitatea Tsinghua și o oprire la compania chineză Xiaomi, potrivit Global Times. [...]
Șase nave comerciale au fost întoarse din drum în primele 24 de ore ale blocadei navale americane asupra porturilor și coastelor Iranului , potrivit The Jerusalem Post , care citează o informare a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). Măsura ridică imediat riscurile operaționale pentru transportul maritim din zonă și amplifică incertitudinea pe o rută care susține o parte semnificativă din fluxurile globale de energie. CENTCOM a transmis că „nicio navă nu a reușit să treacă de blocada SUA”, iar șase nave comerciale au respectat indicațiile forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian de pe Golful Oman. Este prima raportare cu detalii despre efortul început cu o zi înainte, după ce președintele Donald Trump a ordonat blocada în urma eșuării discuțiilor de pace dintre SUA și Iran. Ce acoperă blocada și cum este aplicată Armata SUA a precizat că blocada, începută luni, se aplică doar navelor care merg către sau vin din Iran, incluzând toate porturile iraniene de la Golful Persic și Golful Oman. Potrivit declarației, aplicarea este „imparțială” față de navele tuturor statelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. Pentru impunerea blocadei sunt implicați peste 10.000 de militari americani, peste o duzină de nave de război și zeci de aeronave, conform aceleiași informări. Riscul pentru operatori: interceptare, deviere, capturare Într-o notificare către navigatori transmisă luni, armata SUA a avertizat că orice navă care intră sau părăsește zona blocată fără autorizare poate fi „interceptată, deviată și capturată”. Notificarea mai arată că blocada ar include întreaga coastă a Iranului, însă transporturile umanitare — inclusiv alimente, medicamente și alte bunuri esențiale — ar urma să fie permise, sub rezerva inspecției. De ce contează: presiune pe piața energiei și pe tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz Blocada se suprapune peste tensiunile generate de războiul de șase săptămâni dintre SUA și Iran și vine după prăbușirea negocierilor din weekend, context în care Trump a anunțat măsura, iar prețul petrolului a urcat din nou peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Publicația notează că blocada adaugă incertitudine privind tranzitul navelor prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze. [...]
O dispută publică între un ministru-cheie și ambasadorul Israelului în Germania riscă să complice relația cu Berlinul , într-un moment în care cancelarul Friedrich Merz cere limitarea operațiunilor militare și avertizează asupra unei „anexări de facto” în Cisiordania, potrivit HotNews . Ambasadorul Israelului la Berlin, Ron Prosor , a condamnat „fără echivoc” declarațiile ministrului de finanțe Bezalel Smotrich la adresa cancelarului german, afirmând că acestea „erodează memoria Holocaustului” și o prezintă „într-un mod complet distorsionat”, relatează The Guardian . Tensiunea a pornit după o discuție telefonică de luni între Merz și premierul israelian Benjamin Netanyahu. Conform comunicatului transmis de Berlin, cancelarul german a îndemnat Israelul să pună capăt atacurilor militare din sudul Libanului și și-a exprimat „profunda îngrijorare” privind evoluțiile din teritoriile palestiniene, avertizând că nu trebuie permisă o „anexare de facto” a Cisiordaniei aflate sub ocupație israeliană. Smotrich a reacționat dur, invocând Ziua de Comemorare a Holocaustului și cerându-i cancelarului german „să plece capul și să ceară scuze de o mie de ori”, într-o declarație care, potrivit relatării, a părut să pună semn de egalitate între militanții Hamas implicați în masacrul din 7 octombrie 2023 și toți palestinienii. Într-un mesaj separat, ministrul a mai spus că „zilele în care germanii le dictau evreilor unde le era permis sau interzis să locuiască au apus”. Reacția ambasadorului: critică internă și mesaj către Berlin Marți, Prosor a spus la postul public de radio Kan că este „posibil și complet legitim” să existe dispute cu Germania, „mai ales în această zi”, dar a insistat că Merz „este un mare prieten al Israelului”. În același timp, diplomatul a descris relația bilaterală ca una în care există frecvent dezacorduri reciproce, însă a susținut că Germania a dovedit că este „prietenul nostru numărul 1”, inclusiv pe fondul criticilor europene la adresa Israelului. Cazul este prezentat ca un „moment rar” de critică publică venită din interiorul reprezentării oficiale israeliene față de un ministru de rang înalt, pe fondul unei dispute sensibile legate de memorie istorică și de politica actuală în regiune. [...]
