Știri
Știri din categoria Externe
Poliția ungară spune că nu are temei să interzică Budapest Pride 2026, o decizie cu miză de reglementare după ce Curtea de Justiție a UE a stabilit recent că legislația folosită pentru a bloca astfel de marșuri a încălcat dreptul european, potrivit G4Media.
Marșul Budapest Pride, dedicat drepturilor comunității LGBT+, este programat pentru 27 iunie la Budapesta. Poliția a transmis agenției AFP că, în procedura de declarare a evenimentului și în consultările cu organizatorii, „nu a apărut niciun motiv pentru a interzice evenimentul”. Organizatorii au notificat oficial autoritățile miercuri, conform aceleiași relatări.
În aprilie, Peter Magyar, descris ca un conservator pro-european, a pus capăt guvernării de 16 ani a lui Viktor Orban. El și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru egalitate și libertatea de întrunire, iar în seara victoriei electorale a spus că Ungaria a ales să fie o țară în care „nimeni nu este stigmatizat pentru că iubește diferit”.
Totuși, în acest moment, Magyar nu a luat o poziție explicită în favoarea marșului Pride și nici nu s-a angajat să anuleze legile adoptate sub Orban care au restricționat drepturile persoanelor LGBT+, potrivit informațiilor citate.
Poliția a mai anunțat că a impus măsuri „prescriptive și restrictive” pentru trei contramanifestații, care vor trebui să stea la distanță de marșul Pride.
În martie 2025, peste 200.000 de persoane au participat la Budapest Pride, în pofida interdicției de atunci, participare considerată un act de rezistență față de restrângerea drepturilor LGBT+ promovată de fostul premier Viktor Orban.
Luna trecută, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că legislația adoptată în 2021 și modificată în 2025 pentru a interzice marșurile Pride „a încălcat legislația UE” prin „stigmatizarea și marginalizarea” persoanelor LGBT+. În acest context, poziția poliției — că nu există motive de interzicere — indică o aplicare mai prudentă a cadrului intern, sub presiunea deciziei instanței europene.
Recomandate
Incidentul cu drona căzută la Galați a devenit muniție politică în Ungaria , după ce Viktor Orbán a folosit cazul pentru a cere menținerea „neutralității” Budapestei și pentru a critica „Europa beligerantă”, fără să menționeze Rusia, potrivit HotNews . Orbán a transmis vineri un mesaj de „solidaritate cu victimele atacului cu drone care a lovit România”, dar a legat incidentul de o avertizare către actualul premier ungar, Péter Magyar . În declarația citată, fostul premier susține că episodul „confirmă” riscurile războiului pentru statele vecine și cere guvernului de la Budapesta „să mențină politica de neutralitate” și „să nu facă niciun pas în direcția unei Europe beligerante”. Mesaje opuse la Budapesta: „neutralitate” vs. unitate UE-NATO În contrast, premierul Péter Magyar a condamnat explicit „atacul rusesc cu drone” și a legat incidentul de nevoia de coeziune occidentală. „Atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată” Magyar a mai spus că Ungaria „condamnă cu fermitate” atacurile care pun în pericol civilii și care încalcă teritoriul și spațiul aerian al unui stat suveran membru UE și NATO, exprimând solidaritate cu România și susținând „anchetarea completă a cazului”. HotNews amintește și contextul politic: Orbán, înlăturat de la putere la alegerile din aprilie, a fost considerat în ultimii ani cel mai puternic aliat al lui Vladimir Putin în UE și NATO, fiind acuzat că preia discursul Rusiei și atacă frecvent Europa. Ce s-a întâmplat la Galați, potrivit autorităților române Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Ministerul Apărării a precizat că, din primele informații, „toată încărcătura” unei drone de tip Geran 2, „de proveniență rusească”, a explodat la momentul impactului. Potrivit ISU, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate; doi oameni au primit îngrijiri medicale la fața locului, iar alți doi au ajuns la spital cu traumatisme ușoare. De ce contează Dincolo de incidentul de securitate de la granița estică a UE și NATO, reacțiile de la Budapesta arată o linie de fractură politică internă în Ungaria: fostul premier folosește cazul pentru a împinge mesajul de „neutralitate” și pentru a critica Europa, în timp ce guvernul condus de Péter Magyar indică direct Rusia și pune accent pe unitatea UE-NATO. [...]
Poziția Ungariei de a nu trimite arme Ucrainei complică linia comună NATO-UE , iar Kremlinul încearcă să o folosească drept argument pentru oprirea livrărilor occidentale, potrivit Digi24 . Kremlinul a salutat public faptul că noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , menține poziția predecesorului său, Viktor Orbán, de a refuza trimiterea de arme către Kiev. Mesajul Moscovei este că pacea ar veni „mai repede” dacă livrările de armament către Ucraina ar înceta. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax, și vin după întâlnirea de joi dintre Peter Magyar și secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Bruxelles, relatează Agerpres. „Apreciem aceasta pozitiv. Dacă una dintre părţi afirmă că nu consideră necesar să alimenteze conflictul, nu putem decât să ne bucurăm.” Ce a transmis Budapesta după discuția cu NATO Peter Magyar a indicat, într-o postare pe X, că Ungaria nu își schimbă poziția privind sprijinul militar direct pentru Ucraina: „I-am comunicat secretarului general că Ungaria nu va trimite arme sau echipament militar pentru conflictul ruso-ucrainean.” Cum își construiește Kremlinul mesajul către Europa Peskov a folosit reacția la poziția Ungariei pentru a susține două idei principale: Rusia ar prefera ca „toate țările” să decidă oprirea livrărilor de armament către Kiev, susținând că astfel „pacea ar veni mai repede”. Europa, în viziunea Moscovei, nu ar putea juca rol de mediator, deoarece „participă la conflict de partea Ucrainei”. „Nu uitaţi că armele europene trag asupra noastră şi nu putem ignora aceasta. În consecinţă, Europa nu poate pretinde în niciun fel că ar putea juca rolul de mediator.” În același timp, Peskov a spus că discuțiile din Uniunea Europeană despre posibilitatea unor negocieri cu Rusia și căutarea unor parteneri pentru dialog reprezintă „un lucru pozitiv”, pe care Moscova îl salută. [...]
Rusia amenință cu represalii diplomatice după ce România a decis expulzarea consulului general Andrei Kostilin și închiderea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța, potrivit Libertatea . Mesajul Moscovei vine pe fondul incidentului din Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe. Decizia României a fost anunțată de președintele Nicușor Dan, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată după incidentul de la Galați. Consulul a fost declarat „persona non grata” (diplomat indezirabil), iar consulatul urmează să fie închis. În reacția Moscovei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că „măsurile de răspuns nu vor întârzia să apară”. Incidentul din Galați, declanșatorul măsurilor Drona rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite: o femeie de 51 de ani și un copil de 14 ani. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că l-a convocat din nou la MAE pe ambasadorul Rusiei la București, Valentin Lipaev, precizând că Ministerul Apărării Naționale a confirmat originea rusească a dronei. Mesajele Kremlinului și poziția NATO Întrebat dacă Vladimir Putin a fost informat despre incident, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns ironic: „Dar voi ce credeți? Că am ascuns asta?” Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat vineri dimineață cu președintele Nicușor Dan despre situația de la Galați și l-a asigurat de „solidaritatea absolută a NATO”, exprimându-și compasiunea pentru răniți. În același context, articolul notează că Moscova a intensificat recent atacurile aeriene împotriva Ucrainei și că au existat incidente cu drone și în țările baltice, iar acum și în România. [...]
România expulzează consulul rus de la Constanța în 72 de ore , după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar autoritățile tratează cazul ca pe un răspuns diplomatic de urgență, potrivit Adevărul . Decizia vine după convocarea, vineri, 29 mai, a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe . Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a calificat incidentul drept „de o gravitate fără precedent” și a spus că ambasadorului îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic. „Incidentul este de o gravitate fără precedent. Am convocat ambasadorul Federației Ruse la sediul Ministerului Afacerilor Externe astăzi după-amiază. Îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic, ca răspuns la acest incident.” Ce a transmis MAE și ce măsură concretă a anunțat Potrivit ministrului, există „claritate” din partea echipelor din teren privind apartenența dronei: ar fi fost o dronă a Federației Ruse și ar fi avut explozibil. Țoiu a afirmat că ambasadorul nu a confirmat acest lucru, dar a susținut că negarea responsabilității nu poate avea succes, invocând reacții similare în trecut, inclusiv în țările baltice și în alte state de pe flancul estic. Măsura anunțată explicit este expulzarea consulului rus de la Constanța, care are 72 de ore să părăsească teritoriul României. Context operațional: informarea NATO și UE și deciziile care urmează Șefa diplomației a precizat că România și-a informat încă din timpul nopții partenerii din NATO și Uniunea Europeană despre situația de la Galați și că au venit rapid reacții de solidaritate. Totodată, a spus că autoritățile discută „în permanență” cu președintele și premierul despre pașii următori, iar președintele urmează să anunțe deciziile privind măsurile ce vor fi luate. Incidentul de la Galați: ce spun autoritățile Conform autorităților, drona cu încărcătură explozibilă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe acoperișul unui bloc din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite și transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că întreaga încărcătură explozivă a unei drone de tip Geran-2, de proveniență rusească, a detonat la impact. În urma incidentului, președintele Nicușor Dan a convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a descris cazul drept „cel mai grav incident” care a afectat teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
Germania ridică miza diplomatică în NATO după incidentul cu drona din Galați , condamnând public Rusia și legând episodul de „securitatea colectivă”, potrivit Digi24 . Reacția a venit de la ministrul german de Externe, Johann Wadephul , care a criticat „comportamentul iresponsabil” al Moscovei după prăbușirea unei drone pe o clădire de locuințe din România — primul astfel de incident pe teritoriul unui stat membru UE și NATO de la începutul războiului din Ucraina, conform informațiilor prezentate de publicație. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, șeful diplomației germane a încadrat incidentul ca risc direct pentru securitatea comună și a transmis sprijin pentru România. „Rusia continuă să amenințe securitatea noastră colectivă. Răspunsul nostru este unitatea. Suntem solidari cu România.” Wadephul a mai afirmat că Germania va continua să consolideze apărarea Ucrainei și a Europei în cadrul NATO, indicând că Berlinul tratează episodul nu ca un accident izolat, ci ca un element cu potențial de escaladare și cu implicații pentru postura de apărare a Alianței. [...]
Reacția Kremlinului după incidentul cu drona de la Galați mută discuția în zona riscului de escaladare și a răspunsului NATO , într-un moment în care România a raportat că o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe. Potrivit Știrile Pro TV , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că președintele Vladimir Putin este la curent cu incidentul și a răspuns ironic la întrebarea dacă liderul rus a fost informat. „Dar voi ce credeţi? Că am ascuns asta?” Ce a transmis Moscova și în ce context Peskov a făcut declarațiile vineri, la Astana (Kazahstan), unde Putin participa la Forumul Economic Eurasiatic și la reuniunea Consiliului Economic Suprem Eurasiatic, conform relatării citate de Știrile Pro TV din TASS. În paralel, NATO a acuzat Moscova de „comportament iresponsabil” și a reiterat angajamentul de a „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, după ce România a anunțat prăbușirea dronei pe un bloc, în timpul unui atac asupra Ucrainei, amintește Reuters. Incidentul de la Galați și reacția operațională a României Conform informațiilor prezentate, o dronă de tip Geran 2, de proveniență rusească, s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, iar incidentul a fost urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Bilanțul menționat în articol: două persoane rănite (o femeie și fiul ei de 14 ani), transportate la spital; alte două persoane au făcut atacuri de panică; a fost emis un mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați. În timpul alertei, două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza de la Fetești și au fost sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. MApN a precizat că piloții au avut autorizație de angajare a țintelor pe toată durata alertei. De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe deciziile politice Dincolo de mesajul public al Moscovei, incidentul are relevanță directă pentru postura de apărare pe flancul estic al NATO, în condițiile în care un stat aliat a raportat un impact pe teritoriul său în contextul atacurilor asupra Ucrainei. În același material este menționat că Ministerul Apărării a transmis că, de la începutul războiului din Ucraina, în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României, dintre care 12 doar în acest an. Tot vineri, președintele Nicușor Dan a anunțat, după ședința CSAT, că consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata, iar Consulatul General al Federației Ruse la Constanța urmează să se închidă. [...]
