Știri
Știri din categoria Externe
Berlinul vede o fereastră pentru deblocarea ajutorului UE către Ucraina după înfrângerea electorală a lui Viktor Orban, iar guvernul german spune că există o „speranță bine întemeiată” ca finanțarea să fie reluată „foarte rapid”, potrivit Digi24. Miza este una de impact economic și de finanțare publică: un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, blocat până acum de Budapesta.
Orban, descris ca apropiat de Rusia, bloca dinspre finalul lui 2025 atât împrumutul de 90 de miliarde de euro, cât și un nou pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei, relatează materialul, care citează AFP, preluată de Agerpres.
Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a declarat că Berlinul „pornește de la premisa că noul guvern ungar va respecta această decizie”, iar deblocarea fondurilor ar putea avea loc imediat ce noul prim-ministru, Peter Magyar, „va fi în măsură să acționeze”.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că „populismul de dreapta” a suferit în Ungaria „o înfrângere zdrobitoare” și s-a declarat „ușurat” de rezultat. El a invocat și un „semnal” împotriva populismului de dreapta „din întreaga lume”, menționând un rezultat „cu o majoritate de două treimi” pentru adversarul lui Orban, Peter Magyar.
Merz a mai afirmat că rezultatul arată o reziliență mai mare a societăților democratice „în fața propagandei ruse și a altor ingerințe externe” și și-a exprimat speranța că, odată cu victoria lui Magyar, va fi mai ușor să se ajungă la decizii comune în Consiliul European, inclusiv pe dosarele Iran–SUA și Rusia.
Din informațiile prezentate, calendarul efectiv al deblocării depinde de momentul în care noul premier ungar își poate exercita atribuțiile și poate valida, în practică, schimbarea de poziție a Budapestei în dosarele UE privind Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei.
Recomandate
Peter Magyar semnalizează o resetare pragmatică a relației cu Washingtonul fără gesturi personale către Trump , mizând pe canale instituționale și pe cooperarea regională, potrivit news.ro . Câștigătorul alegerilor legislative din Ungaria a spus că Statele Unite rămân „un partener foarte important” și că Budapesta trebuie să mențină relații bune cu Washingtonul, însă a precizat că el personal nu îl va suna pe Donald Trump. Contextul este unul politic: Trump l-a susținut puternic pe adversarul său, Viktor Orbán . În același timp, Magyar a transmis că viitoarea sa administrație va fi disponibilă pentru discuții „dacă Casa Albă va dori să ia legătura” cu noul guvern, indicând că dialogul ar urma să fie gestionat la nivel instituțional, nu prin inițiative personale. Priorități externe: Polonia, apoi cooperarea regională Întrebat despre Polonia, Magyar a afirmat că are o „relație specială” cu guvernul polonez și că intenționează ca Varșovia să fie prima destinație externă, o vizită pe care speră să o facă la începutul lunii mai. El a glumit că ar dori să se întâlnească și cu președintele conservator al Poloniei, Karol Nawrocki, deși acesta nu l-a felicitat pentru victorie și „a părut să susțină” realegerea lui Orbán. Magyar a fost întrebat și despre doi foști miniștri polonezi care se sustrag justiției poloneze refugiindu-se la Budapesta; i-a sfătuit în glumă „să nu cumpere prea mult mobilier de la Ikea” și să nu se simtă prea confortabil în capitală. În final, liderul maghiar a subliniat importanța cooperării regionale, inclusiv cu Austria și cu alte țări din Europa Centrală și de Est. [...]
China semnalează continuitate în cooperarea cu Ungaria, un test pentru investițiile chineze din UE , după schimbarea de guvern de la Budapesta, potrivit Economica . Beijingul spune că este dispus să „intensifice schimburile la nivel înalt”, să consolideze „încrederea politică reciprocă” și să extindă „cooperarea practică”, inclusiv prin creșterea schimburilor între populațiile celor două țări. Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, citat de Agerpres. Oficialul a afirmat că China „acordă o mare importanță dezvoltării relațiilor cu Ungaria” și că Beijingul este dispus să colaboreze cu noul guvern pe baza „respectului reciproc, egalității și beneficiului reciproc”. Schimbarea politică de la Budapesta și miza economică Victoria partidului Tisza, condus de Peter Magyar , pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban , care și-a recunoscut înfrângerea după alegerile de duminică. În ultimii ani, Ungaria a fost unul dintre principalii parteneri ai Chinei în Uniunea Europeană, în cadrul politicii de „deschidere către Est” promovată de Orban. În acest context, miza pentru mediul de afaceri este dacă noua conducere va păstra direcția de cooperare care a adus investiții chineze importante în: automobile electrice; baterii; infrastructură. Relația Ungaria–China, între Bruxelles și Beijing Ungaria a avut, de asemenea, o poziție critică față de unele inițiative ale Bruxelles-ului îndreptate împotriva Beijingului, inclusiv taxele vamale aplicate vehiculelor electrice chinezești. Totodată, țara s-a prezentat ca o punte de legătură între China și piața UE, notează EFE. Deocamdată, declarațiile Beijingului indică o intenție de continuitate și de menținere a canalelor politice și economice, însă articolul nu oferă detalii despre eventuale angajamente concrete ale noului guvern ungar privind proiectele sau investițiile în derulare. [...]
Kremlinul transmite că vrea să păstreze relația „pragmatică” cu Budapesta, în ciuda schimbării de putere , după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile din Ungaria, potrivit Libertatea . Mesajul sugerează că Moscova mizează pe continuitate în plan bilateral, chiar dacă pierde un aliat tradițional în interiorul UE. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca noua conducere de la Budapesta să mențină abordarea „extrem de pragmatică” din ultimii ani și să continue contactele bilaterale. „Ne aşteptăm să continuăm contactele noastre extrem de pragmatice cu noua conducere a Ungariei” În aceeași intervenție, Peskov a afirmat că Rusia este interesată de „relații bune” cu Ungaria și cu toate țările europene, dar a adăugat că nu vede „reciprocitate” din partea statelor europene, menționând totodată că Moscova rămâne „deschisă dialogului”. „Va trebui să avem răbdare”: Moscova așteaptă deciziile noii conduceri Peskov a mai declarat că Rusia respectă rezultatele alegerilor din Ungaria, deși Orbán a suferit o înfrângere categorică după 16 ani de guvernare neîntreruptă. Oficialul rus a evitat să comenteze direct despre Viktor Orbán și a indicat că Moscova va evalua pozițiile viitoarei conduceri. „Probabil va trebui să avem răbdare şi să vedem ce se va întâmpla după ce vom afla ce măsuri va lua noua conducere maghiară.” Kremlinul: schimbarea de la Budapesta nu afectează războiul din Ucraina Potrivit lui Peskov, rezultatul scrutinului din Ungaria nu ar avea legătură cu evoluția războiului ruso-ucrainean, pe care l-a descris ca un proces separat. „Nu cred că acest lucru are vreo legătură cu viitorul conflictului ruso-ucrainean.” El a adăugat că decizia UE de a aloca 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina ar urma să fie luată la Bruxelles, menționând că finanțarea pentru anii 2026 și 2027 a fost înghețată din cauza poziției premierului ungar Viktor Orbán. Context electoral: victoria Tisza și dimensiunea schimbării politice În același context, Libertatea notează că, după numărarea a 98,94% din voturi, partidul Tisza a obținut 3.103.500 de voturi (53,07%), depășind recordul anterior al Fidesz din 2022 (3.060.000), potrivit site-ului maghiar Hvg.hu. Alianța Fidesz-KDNP a avut 2.171.949 de voturi (38,43%), iar partidul Mișcarea Noastră a ajuns la 5,89%, în ușoară creștere față de 2022. Peter Magyar și partidul său, Tisza, au câștigat alegerile parlamentare de duminică, 12 aprilie 2026, ceea ce pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. [...]
Noul lider al Ungariei promite reluarea fondurilor UE și aderarea la Parchetul European , într-o schimbare de direcție cu potențial direct asupra bugetului și relației Budapestei cu Bruxelles-ul, potrivit Libertatea . Péter Magyar , liderul partidului Tisza și viitor prim-ministru, a susținut prima conferință de presă internațională după victoria formațiunii în alegeri, prezentând priorități de guvernare și o repoziționare în UE și NATO. Conform publicației maghiare HVG , Tisza a câștigat alegerile de duminică cu două treimi din voturi. Magyar a cerut convocarea rapidă a sesiunii inaugurale a Adunării Naționale și a indicat că noul guvern ar urma să fie format până în luna mai. Miza imediată: bugetul și fondurile europene blocate Magyar a spus că este necesară o revizuire urgentă a bugetului, despre care a afirmat că „s-a prăbușit de două ori în 2025”. În paralel, a anunțat reluarea discuțiilor cu președintele Comisiei Europene pentru recuperarea fondurilor UE blocate, pe care le-a descris drept una dintre sarcinile majore ale viitorului executiv. În același pachet de măsuri, liderul Tisza a promis accelerarea predării administrației și recuperarea „documentelor și codurilor necesare pentru funcționarea statului”. În contextul tranziției, Magyar a susținut că fostul ministru de Externe, Péter Szijjártó, „ar fi fost implicat” în distrugerea unor documente sensibile și a avertizat că există tratate internaționale și decizii guvernamentale secrete despre care noua echipă nu ar ști. Anticorupție și schimbări instituționale: Parchetul European și limitarea mandatelor Primul pas al guvernului Tisza va fi, potrivit lui Magyar, combaterea corupției. Printre măsurile enumerate: aderarea la Parchetul European (structură UE care investighează fraude cu bani europeni); înființarea unui birou de recuperare a activelor; modificarea Legii fundamentale, inclusiv limitarea mandatelor prim-ministrului la două termene consecutive. „Tisa nu va fi perfectă. Suntem oameni, vom face greșeli, iar dacă se întâmplă asta, va exista responsabilitate”, a afirmat Magyar. Politica externă: „guvernul păcii” și o relație mai cooperantă cu UE Pe plan extern, Magyar a reafirmat angajamentul față de UE și NATO și a spus că Ungaria va participa „constructiv” la compromisurile europene, fără retorica anti-Bruxelles asociată guvernării Orbán. El a respins și afirmațiile din campanie atribuite lui Viktor Orbán, potrivit cărora un nou guvern ar implica cetățenii în conflictul din Ucraina, catalogându-le drept nefondate. „Nimeni în Ungaria nu vrea război, Tisa va fi guvernul păcii, spre deosebire de Viktor Orbán, căruia nu-i pasă de problemele maghiarilor”, a spus el. „Orbán a jucat un joc de șah în cinci dimensiuni, iar aceasta a fost probabil pierderea lui”, a adăugat Magyar. Magyar a mai susținut că alegerile au avut o prezență record și a descris situația țării drept una „în dificultate”, argumentând că urgența formării guvernului ține și de presiunea asupra funcționării statului. [...]
Peter Magyar pune deblocarea a circa 20 mld. euro din fondurile UE în centrul agendei noului guvern ungar , potrivit Stirile Pro TV . Liderul formațiunii Tisza, prezentat drept câștigător al alegerilor parlamentare din Ungaria, leagă explicit această prioritate de repoziționarea țării ca partener „mândru” în UE și NATO, într-un mesaj care vizează atât Bruxelles-ul , cât și Moscova și Beijingul. Magyar a afirmat că una dintre „sarcinile esențiale” ale viitorului guvern va fi deblocarea „celor aproximativ 20 de miliarde de euro” de la bugetul UE. În logica sa, miza este dublă: recuperarea accesului la bani europeni și reconstruirea unei relații funcționale cu instituțiile comunitare, prin „compromisuri” în interiorul unui sistem pe care îl descrie ca „complicat” și „birocratic”. Mesaj extern: UE și NATO, dar „cooperare pragmatică” cu Rusia și China În același timp, Magyar a mulțumit Rusiei și Chinei pentru acceptarea rezultatului scrutinului din 12 aprilie și a vorbit despre disponibilitatea pentru „o cooperare pragmatică”. Declarația vine pe fondul unei poziționări publice pro-UE și pro-NATO, în care a insistat că Ungaria este „mândră” de apartenența la cele două structuri și că „nu trebuie să fie niciodată un război între fondatorii Europei”. „Notez că Kremlinul s-a exprimat, la fel și Beijingul. Le mulțumesc că au acceptat cu respect decizia poporului ungar și că sunt deschise pentru o cooperare pragmatică.” Cum își descrie Magyar modelul de guvernare Liderul Tisza a susținut că premierul nu ar trebui să fie „regele”, ci un „căpitan” care coordonează o echipă și se bazează pe miniștri, parlament și pe „relațiile directe cu oamenii”. El a spus că deciziile ar urma să fie luate „împreună cu oamenii”, invocând inclusiv posibilitatea unor consultări de tip referendum, în condițiile în care „guvernul anterior a făcut imposibilă convocarea unui referendum”, conform declarațiilor citate. În plan european, Magyar a invocat experiența sa de „8-9 ani” ca diplomat la Bruxelles, la Reprezentanța Permanentă a Ungariei, și a afirmat că țara este „pregătită să creeze compromisuri” în UE. [...]
Dependența energetică de Rusia limitează marja de manevră a viitorului guvern de la Budapesta , chiar dacă Viktor Orban a pierdut alegerile, iar noua majoritate promite o repoziționare pro-UE și pro-NATO, potrivit Digi24 , care citează o analiză The New York Times. Miza imediată pentru regiune și pentru UE este că schimbarea politică poate reduce capacitatea Moscovei de a folosi Budapesta ca instrument de blocaj în deciziile europene, dar fără o „ruptură” rapidă pe energie. Peter Magyar , liderul partidului Tisza, a obținut o largă majoritate în Parlament, pe fondul promisiunii de a normaliza relațiile tensionate cu Uniunea Europeană și NATO. În campanie, el a criticat apropierea lui Orban de Donald Trump și Vladimir Putin și a susținut o „Ungarie liberă și europeană”, cu accent pe combaterea corupției și o abordare „lucidă” față de Moscova. De ce nu e realistă o decuplare rapidă de Rusia În pofida schimbării de putere, noul premier ar urma să preia o economie „aflată în dificultate” și o arhitectură energetică puternic dependentă de Rusia. Concret, Magyar ar moșteni o țară care importă peste 80% din gazele naturale și țițeiul din Rusia , iar el a indicat că diversificarea surselor este un obiectiv cu un orizont îndepărtat. Analistul Andras Racz, cercetător principal la Consiliul German pentru Relații Externe, anticipează că viitorul guvern ar putea începe diversificarea cu petrolul rusesc, considerat mai ușor de înlocuit, în timp ce ieșirea din dependența de gaz și de energia nucleară ar fi mai dificilă. Contracte și infrastructură care „leagă” Ungaria de Moscova Textul indică două elemente care complică o schimbare rapidă: contractul semnat în 2021 pe 15 ani pentru furnizarea de gaze naturale din Rusia, din care ar putea fi imposibil să se retragă repede; centrala de la Paks , care asigură aproape jumătate din energia electrică a țării, folosește combustibil rusesc și este extinsă de gigantul nuclear de stat al Rusiei, într-un acord descris ca dificil de anulat. Magyar a spus că, înainte de orice decizie, trebuie să înțeleagă detaliile contractelor energetice semnate de Orban cu Rusia. Impactul politic în UE: mai puțin „veto” informal pentru Kremlin, dar influență pe energie rămâne Pe termen scurt, înfrângerea lui Orban îl privează pe Vladimir Putin de unul dintre cei mai eficienți aliați în interiorul UE, în condițiile în care fostul premier a fost un critic intern vocal al blocului și a blocat inițiative europene legate de Ucraina, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro și pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, precum și deschiderea negocierilor de aderare pentru Kiev. Kremlinul a transmis deja semnale de adaptare. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia „respectă” alegerea Ungariei și că se așteaptă la continuarea unor contacte „extrem de pragmatice”, insistând că Rusia este și va rămâne „unul dintre cei mai de încredere furnizori de energie din lume”. În paralel, Racz estimează schimbări mai rapide în zona influenței ruse asupra mass-media și serviciilor de securitate, inclusiv măsuri pentru ruperea legăturilor create în perioada Orban și posibila trimitere „politicoasă” a unor diplomați ruși înapoi în Rusia. Ce urmează Potrivit evaluărilor citate, Ungaria ar putea să nu mai saboteze sprijinul UE pentru Ucraina, însă politica față de Kiev ar putea rămâne prudentă, din cauza diviziunilor din electorat și a dependenței energetice. În plan energetic, direcția probabilă nu este excluderea totală a Moscovei, ci încercarea de a forța Rusia să concureze cu furnizori alternativi — pe fondul ideii că „schimbările radicale și imediate” în securitatea energetică sunt rare. [...]
