Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul transmite că vrea să păstreze relația „pragmatică” cu Budapesta, în ciuda schimbării de putere, după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile din Ungaria, potrivit Libertatea. Mesajul sugerează că Moscova mizează pe continuitate în plan bilateral, chiar dacă pierde un aliat tradițional în interiorul UE.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca noua conducere de la Budapesta să mențină abordarea „extrem de pragmatică” din ultimii ani și să continue contactele bilaterale.
„Ne aşteptăm să continuăm contactele noastre extrem de pragmatice cu noua conducere a Ungariei”
În aceeași intervenție, Peskov a afirmat că Rusia este interesată de „relații bune” cu Ungaria și cu toate țările europene, dar a adăugat că nu vede „reciprocitate” din partea statelor europene, menționând totodată că Moscova rămâne „deschisă dialogului”.
Peskov a mai declarat că Rusia respectă rezultatele alegerilor din Ungaria, deși Orbán a suferit o înfrângere categorică după 16 ani de guvernare neîntreruptă. Oficialul rus a evitat să comenteze direct despre Viktor Orbán și a indicat că Moscova va evalua pozițiile viitoarei conduceri.
„Probabil va trebui să avem răbdare şi să vedem ce se va întâmpla după ce vom afla ce măsuri va lua noua conducere maghiară.”
Potrivit lui Peskov, rezultatul scrutinului din Ungaria nu ar avea legătură cu evoluția războiului ruso-ucrainean, pe care l-a descris ca un proces separat.
„Nu cred că acest lucru are vreo legătură cu viitorul conflictului ruso-ucrainean.”
El a adăugat că decizia UE de a aloca 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina ar urma să fie luată la Bruxelles, menționând că finanțarea pentru anii 2026 și 2027 a fost înghețată din cauza poziției premierului ungar Viktor Orbán.
În același context, Libertatea notează că, după numărarea a 98,94% din voturi, partidul Tisza a obținut 3.103.500 de voturi (53,07%), depășind recordul anterior al Fidesz din 2022 (3.060.000), potrivit site-ului maghiar Hvg.hu. Alianța Fidesz-KDNP a avut 2.171.949 de voturi (38,43%), iar partidul Mișcarea Noastră a ajuns la 5,89%, în ușoară creștere față de 2022.
Peter Magyar și partidul său, Tisza, au câștigat alegerile parlamentare de duminică, 12 aprilie 2026, ceea ce pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán.
Recomandate
Atacurile cu drone ale Ucrainei au blocat complet, în mai puțin de o săptămână, un coridor maritim esențial pentru exporturile rusești , oprind transporturile din Marea Azov și tranzitele prin strâmtoarea Kerci , cu potențial impact asupra livrărilor de combustibil către Crimeea și asupra unei părți semnificative din exporturile de cereale ale Rusiei, potrivit Ars Technica . Între 6 și 13 iulie, Forțele ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot au folosit drone de atac „one-way” (dronă kamikaze, care lovește ținta și este pierdută) pentru a viza peste 100 de tancuri petroliere și alte nave „în fiecare noapte”, publicând și materiale video ca dovadă. Campania a determinat Rusia să închidă ruta de transport care leagă fluviul Don de Marea Azov și să oprească toate tranzitele din Marea Azov spre Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci, conform relatărilor Reuters citate de publicație. Impact economic: presiune pe exporturile de cereale și pe prețul grâului Restricțiile asupra traficului maritim din și către Marea Azov ar putea afecta aproximativ un sfert din exporturile rusești de cereale , a relatat Reuters. În același timp, prețurile grâului au început să crească, în contextul în care Rusia este cel mai mare exportator de cereale la nivel mondial, notează materialul. Impact operațional: izolarea Crimeei și întreruperi pe lanțul de aprovizionare Închiderea acestor rute maritime a accentuat izolarea peninsulei Crimeea, ocupată de Rusia, prin tăierea livrărilor pe mare, „în special” a combustibilului. Ars Technica mai arată că peninsula se confrunta deja cu raționalizări severe de combustibil și pene de curent, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone cu rază medie și lungă asupra infrastructurii energetice și a liniilor de aprovizionare. Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War) , un think tank din Washington, descrie loviturile asupra transporturilor maritime de benzină ca pe o nouă etapă a eforturilor Ucrainei de a izola Crimeea și de a perturba rutele maritime rusești, în special pentru produse petroliere și cereale. Ce se vede în teren: imagini video și confirmări din satelit Materialele video publicate de Ucraina surprind, de regulă, atacul din perspectiva dronei și se opresc în momentul impactului, însă în unele imagini ulterioare se văd nave în flăcări. Publicația menționează că astfel de incendii apar și în imagini satelitare publice, inclusiv din programul european Copernicus Sentinel . [...]
Kremlinul ridică miza retorică înaintea reuniunii de la Paris , susținând că „Coaliția de Voință” își face iluzii privind posibilitatea unei înfrângeri strategice a Rusiei, potrivit news.ro . Mesajul vine în ziua în care lideri din zeci de state se reunesc pentru a discuta sprijinul pentru Ucraina, într-un moment în care poziționările politice și angajamentele de securitate ale Europei sunt în reevaluare. Declarația a fost făcută luni de Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, care a afirmat că grupul de țări „se amăgește cu o iluzie profundă” privind capacitatea de a provoca o înfrângere strategică Rusiei. Peskov este citat de agenția TASS. Reuniunea „ Coaliției de Voință ” are loc luni după-amiază, la Paris, iar pe agendă este așteptată discutarea sprijinului acordat Ucrainei. Conform informațiilor din aceeași sursă, întâlnirea reunește reprezentanți din 37 de țări. Summitul este organizat de președintele Franței, Emmanuel Macron, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, fiind prezentat ca un semn al „trezirii strategice” pe care Europa o urmărește în raport cu Rusia și cu Statele Unite conduse de Donald Trump. Din România participă președintele Nicușor Dan, iar în premieră este prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, invitată de Macron. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au blocat practic traficul maritim în Marea Azov, lovind direct o rută de export folosită de Rusia pentru petrol și cereale , potrivit HotNews . Impactul imediat este operațional și economic: Moscova a fost nevoită să restricționeze navigația într-un coridor descris drept „critic”, iar o parte din fluxurile comerciale ar fi fost întrerupte. În noaptea de duminică spre luni, dronele ucrainene au lovit 15 nave rusești în Marea Azov, inclusiv șapte petroliere, a declarat comandantul forțelor de drone din Ucraina, Robert Brovdi. Acesta susține că, în ultimele opt zile, au fost lovite în total 105 nave, potrivit aceleiași surse. De ce contează: un coridor de export pus pe pauză Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală pentru Rusia, cu rol economic și militar, folosită pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. În acest context, Reuters notează că Marea Azov ar fi un coridor pentru un sfert din exporturile de grâne ale Rusiei. Pe fondul atacurilor, Rusia a suspendat vineri traficul maritim prin canalul Don–Azov, care face legătura cu rețeaua fluvială rusă și cu Marea Caspică. Reuters a confirmat ulterior că navele comerciale din Marea Azov nu pot intra sau ieși prin Strâmtoarea Kerci și canalul Azov–Don, ceea ce echivalează cu o blocare practică a rutei. Efecte în lanț: combustibil, logistică și presiune pe infrastructură Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andrii Zagorodniuk, citat de The Guardian, spune că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic” și că blocada afectează inclusiv transporturile care ar include cereale „furate” din sudul Ucrainei ocupate, tranzitând porturile Berdiansk și Mariupol. În paralel, materialul descrie o campanie mai largă de lovituri ucrainene asupra infrastructurii ruse, după distrugerea sistematică a unor sisteme radar și de apărare antiaeriană. Sunt menționate atacuri la distanță asupra rafinăriilor, inclusiv unul din Omsk (la aproximativ 2.700 km de teritoriul ucrainean), precum și incidente raportate în zona Taganrog, unde canale locale au semnalat două scurgeri mari de petrol. Reacții și vulnerabilități: apărare antiaeriană sub presiune Kremlinul a redirecționat către Ministerul Transporturilor întrebările despre restricțiile din Marea Azov. Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că atacurile indică deficiențe ale apărării antiaeriene ruse, iar bloggeri militari ruși citați în material reclamă dificultăți în protejarea navelor, inclusiv din cauza lipsei unui sistem unificat de protecție a transportului maritim și a limitărilor unui model de apărare aeriană „din era sovietică” în fața dronelor mici, care zboară la joasă altitudine. [...]
Ucraina spune că a lovit încă 11 nave rusești, ridicând la 116 totalul din ultimele nouă zile , într-o campanie care vizează în mod explicit logistica petrolieră și aprovizionarea Crimeei ocupate, potrivit Kyiv Post . Forțele ucrainene ale sistemelor fără pilot (USF) au transmis că atacurile din noaptea de 14 iulie au vizat 11 nave rusești în Marea Azov. Comandantul USF, Robert „Madyar” Brovdi , a precizat că în acest ultim val ar fi fost lovite cinci petroliere, cinci nave de marfă vrac și un remorcher, în cadrul unei operațiuni denumite „MoLoChKa”. Ținta: „flota de alimentare” care susține exporturile de petrol și Crimeea Miza operațională, conform explicațiilor lui Brovdi, este blocarea unei „flote de alimentare” (nave mai mici care transportă încărcături către petroliere mari) pe care Rusia ar folosi-o ca parte a așa-numitei „flote din umbră” – rețeaua de nave utilizată pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Brovdi descrie aceste nave ca fiind tancuri cu pescaj mic, de circa 140 de metri lungime (aprox. 140 m) și cu o capacitate de încărcare de circa 7.000 de tone. Ele ar transporta petrol prin canalul Volga–Don și Marea Azov, din porturi și terminale rusești către petroliere mai mari care așteaptă în Marea Neagră. Publicația notează că, potrivit lui Brovdi, un petrolier mare ar fi alimentat, de regulă, prin livrări succesive făcute de 12 până la 15 astfel de nave mai mici, deoarece petrolierele cu pescaj mare nu pot intra în porturile puțin adânci. Efectul urmărit: limitarea combustibilului către Crimeea și presiune pe rute alternative În aceeași logică, Brovdi susține că avarierea acestor nave și a remorcherelor care le tractează ar reduce și livrările de benzină – descrisă ca „rară” – către Crimeea, prin apele înguste și puțin adânci ale Mării Azov. El a adăugat că rutele alternative de aprovizionare, pe șosea și cale ferată, ar fi „sub control de foc” ucrainean. Kyiv Post precizează că nu a putut verifica independent timpii sau locațiile din imaginile video publicate de partea ucraineană, care ar arăta atacuri cu drone asupra navelor. Context: dispută juridică și presiune europeană pe „ flota din umbră ” Kievul își apără atacurile asupra „flotei din umbră”, argumentând că veniturile din exporturile de petrol finanțează efortul de război al Kremlinului și, prin urmare, aceste nave reprezintă ținte militare legitime. Într-o scrisoare către Organizația Maritimă Internațională (IMO), vicepremierul Oleksiy Kuleba a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar comite atacuri „teroriste” asupra transportului comercial, susținând că „flota din umbră” este esențială pentru menținerea războiului prin veniturile din exporturile de petrol. Kuleba a acuzat, la rândul său, Rusia că a atacat 59 de nave comerciale de la începutul invaziei la scară largă. Scrisoarea vine în condițiile în care țări europene își intensifică eforturile de a limita „flota din umbră”, estimată în material la aproximativ 1.500 de petroliere folosite pentru a eluda sancțiunile occidentale. [...]
Atacurile asupra a două petroliere din EAU în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul operațional pe una dintre cele mai importante rute ale comerțului cu petrol , după ce un marinar a murit și opt persoane au fost rănite, potrivit Agerpres . Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis pe X că petrolierele naționale „Mombasa” și „al-Bahiyah” au fost lovite de două rachete de croazieră iraniene în timp ce tranzitau ruta de navigație sudică a Strâmtorii Ormuz, în apele teritoriale ale Omanului. Atacul s-a soldat cu decesul unui membru al echipajului de naționalitate indiană aflat la bordul petrolierului „Mombasa” și rănirea altor opt persoane, dintre care patru grav. Dintre răniți, șase sunt indieni și doi ucraineni. Ministerul mai precizează că navele au suferit daune în urma unor incendii la bord, care au fost ulterior controlate. Reacția EAU și posibile consecințe Emiratele au condamnat atacul, pe care îl consideră „o încălcare gravă” și „o infracțiune evidentă” a dreptului internațional, afirmând că acesta amenință securitatea și stabilitatea regiunii. Totodată, EAU au anunțat că „își rezervă pe deplin dreptul de a răspunde acestei escaladări”. Context: Strâmtoarea Ormuz, din nou sub presiune Navele comerciale au fost afectate puternic de conflictul din Orientul Mijlociu începând cu 1 martie, când Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz ca represalii la atacurile americane și israeliene, conform informațiilor citate de Agerpres. Traficul maritim a fost reluat după semnarea, la 17 iunie, a unui memorandum de înțelegere între Washington și Teheran pentru a pune capăt conflictului. Iranul susține însă că nu va exista o revenire la situația de dinaintea războiului, când tranzitul era gratuit, și avertizează navele care ar încerca să ocolească singura rută autorizată, de-a lungul coastelor sale. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat restabilirea blocadei americane asupra porturilor iraniene și a declarat că vrea să introducă o taxă pentru navele care doresc să traverseze Strâmtoarea Ormuz. [...]
Stocurile reduse de muniții riscă să limiteze opțiunile militare ale SUA dacă războiul cu Iranul continuă în ritmul din ultimele zile, iar presiunea pe industria de apărare și pe bugetele alocate reaprovizionării ar putea crește, potrivit Antena 3 , care citează o analiză CNN. În material se arată că, deși conflictul „se încinge”, armata americană pornește cu stocuri de arme și muniții deja la niveluri reduse. Mai mulți experți citați avertizează că, dacă bombardamentele continuă în același ritm, scăderea stocurilor ar putea afecta capacitatea SUA de a gestiona simultan alte scenarii majore de securitate, inclusiv în Indo-Pacific. Ce s-a consumat deja din stocuri, potrivit estimărilor În prima fază a războiului, denumită de americani „Operațiunea Epic Fury”, SUA au folosit „mii de rachete” pentru lovituri de precizie pe rază lungă și pentru apărare antiaeriană și antibalistică, conform experților citați. O analiză a Centrului pentru Studii Internaționale și Strategice (CSIS) , menționată în articol, estimează că până la oprirea războiului pe scară largă în aprilie armata SUA ar fi utilizat: aproape jumătate dintre interceptoarele de rachete balistice de tip THAAD; aproape jumătate dintre interceptoarele Patriot; în jur de 30% dintre rachetele terestre Tomahawk. CNN spune că a confirmat acuratețea acestor date prin trei surse din Departamentul Apărării al SUA, familiarizate cu estimările. Reaprovizionare lentă și finanțare încă incertă Armistițiul a oferit o perioadă de respiro, permițând o refacere ușoară a stocurilor, însă ritmul rămâne „extrem de lent”, mai ales pentru rachetele considerate critice. Mark Cancian, analist la CSIS și colonel în rezervă, afirmă că, pe baza calendarului de livrări din anul fiscal curent, Pentagonul primește aproximativ 15 rachete Tomahawk și 20 rachete Patriot pe lună, iar pentru 2026 nu sunt estimate livrări noi de THAAD. În același timp, CSIS estimează că ar putea dura trei ani sau mai mult până când stocurile revin la nivelul de dinainte de război. Elaine McCusker (American Enterprise Institute), fost oficial al Pentagonului, spune că refacerea stocurilor „se va măsura în ani”, cu un interval de „doi până la cinci” ani pentru majoritatea tipurilor de muniție. Un alt expert afiliat institutului, John Ferrari, susține că, până acum, Congresul „nu a alocat nici măcar un dolar” pentru înlocuirea rachetelor consumate de la începutul războiului. Casa Albă a cerut în ultimele săptămâni fonduri suplimentare Congresului pentru acoperirea costurilor războiului, însă articolul notează că nu este clar când ar putea fi aprobate. Industria de apărare: accelerare, dar cu efect limitat pe termen scurt Un oficial al Pentagonului a declarat că departamentul este „angajat să extindă rapid baza industrială de apărare”. În iunie, Donald Trump a activat Legea Producției de Apărare (un instrument legal care permite accelerarea producției pentru nevoi de securitate națională) pentru a reduce obstacolele birocratice și a grăbi producția de rachete, iar Pentagonul a semnat contracte noi pentru extinderea capacităților industriale. Cancian apreciază că măsura ajută, dar avertizează că „impactul va fi mic”, deoarece creșterea producției durează. De ce contează: riscul de „întindere” a resurselor în Asia Potrivit experților citați, problema nu se limitează la conflictul cu Iranul. Un consum ridicat și prelungit de muniții de precizie ar putea crește riscurile în cazul unui conflict viitor în Asia, în special cu China, dar și într-un scenariu legat de Coreea de Nord. În paralel, licențierea rachetelor Patriot pentru producție în țări precum Germania sau Ucraina ar putea reduce presiunea pe liniile americane de producție, însă aceste acorduri sunt lente: Japonia ar fi avut nevoie de trei ani pentru a construi o fabrică de Patriot, iar Germania nu ar fi produs încă nicio rachetă, deși linia de producție a început în 2022, potrivit articolului. CSIS mai estimează că alte stocuri, precum Precision Strike Missile și Joint Air-to-Surface Standoff Missile, ar putea fi refăcute mai rapid și ar urma să revină la nivelurile de dinaintea războiului între jumătatea și sfârșitul anului 2027. Poziția Pentagonului și limita evaluărilor Purtătorul de cuvânt principal al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că armata americană „este cea mai puternică din lume” și are resursele necesare pentru a acționa „în momentul și în locul alese de președinte”. Michael O’Hanlon (Brookings Institution) spune că, până acum, nu crede că abilitatea SUA de a descuraja o agresiune a Chinei sau Coreei de Nord „a fost afectată”, dar avertizează că, „la un moment dat”, capacitatea de descurajare s-ar putea eroda și că pragul este greu de estimat, depinzând și de „psihologia adversarului”. [...]
