Știri
Știri din categoria Externe
Incidentul cu drona din Galați urcă la nivel de reacție diplomatică, după ce Kremlinul confirmă că Vladimir Putin a fost informat, în timp ce România trece la măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, potrivit G4Media.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că liderul de la Moscova a fost informat despre incident, fiind citat de Bloomberg. În același timp, o dronă rusă a lovit vineri un bloc din Galați, rănind doi locatari, conform informațiilor publicate.
Pe plan intern, președintele Nicușor Dan a anunțat că România îl expulzează pe consulul rus din Constanța și închide consulatul, ca măsură de retorsiune. Publicația notează că va reveni cu detalii.
Recomandate
SUA încearcă să aranjeze o întâlnire Zelenski–Trump–Putin, cu potențial de a debloca negocieri la nivel înalt , potrivit Meduza , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus jurnaliștilor că Washingtonul „lucrează la asta” și că există o propunere pentru o întâlnire trilaterală între președinții Ucrainei, SUA și Rusiei. Relatarea întâlnirii cu presa a fost publicată pe canalul de Telegram al lui Zelenski. Unde ar putea avea loc întâlnirea Potrivit lui Zelenski, SUA iau în calcul organizarea reuniunii într-„una dintre țările din Orientul Mijlociu”, menționând explicit două opțiuni: Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită. Președintele ucrainean nu a exclus nici varianta ca întâlnirea să aibă loc în marja viitorului summit G20 de la Miami (14–15 decembrie), însă a precizat că, până acum, nu există confirmări din partea Rusiei și nici din partea SUA. Zelenski a mai spus că o altă posibilitate ar fi o țară europeană, susținând că „europenii încep să contacteze” pe acest subiect, urmând ca rezultatele să fie văzute „puțin mai târziu”. Miza și principalele obstacole Din perspectiva Kievului, o astfel de întâlnire ar însemna trecerea discuțiilor la nivel de șefi de stat, dar rămâne deschisă problema locului și a formatului acceptabil pentru ambele părți. Autoritățile ruse au declarat în repetate rânduri că o întâlnire Zelenski–Putin ar putea avea loc doar la Moscova, în timp ce Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri la nivel prezidențial, dar nu la Moscova. În același context, Meduza amintește episodul din septembrie, de la Adunarea Generală a ONU din New York, când corespondentul VGTRK Valentin Bogdanov l-a întrebat pe Zelenski când va veni la Moscova, iar acesta a răspuns: „Pe o rachetă” (detalii în materialul Meduza ). Context: G20 Miami și poziția Rusiei Summitul G20 este programat pe 14–15 decembrie la Miami. Potrivit lui Zelenski, reuniunea trilaterală ar putea fi legată de acest eveniment, însă confirmările lipsesc. Meduza notează că șeful Departamentului de Stat al SUA, Marco Rubio , a anunțat că Vladimir Putin a fost invitat la summitul G20 de la Miami, dar Kremlinul, la data de 17 octombrie, nu comunicase că președintele rus a acceptat invitația (context în materialul Meduza ). În plus, aceeași sursă precizează că, de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Putin s-a întâlnit personal cu Donald Trump o singură dată, la un summit desfășurat în Alaska, în august 2025. [...]
Volodimir Zelenski spune că nu există, deocamdată, o confirmare pentru o întâlnire trilaterală SUA–Rusia–Ucraina , vehiculată în contextul summitului G20 din decembrie, iar lipsa unui acord explicit din partea Moscovei și Washingtonului menține incertitudinea asupra oricărui format de negociere la nivel înalt, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean a declarat că Statele Unite lucrează pentru a face posibilă o astfel de întâlnire între liderii Ucrainei, SUA și Rusiei. În același timp, Zelenski a indicat că discuțiile sunt, în acest moment, la nivel de propunere, nu de aranjament final. Ce spune Zelenski despre format și locație Potrivit presei ucrainene citate în material, Zelenski a afirmat că SUA ar avea „o propunere pentru o întâlnire trilaterală”, iar scenariile de locație ar include: o țară din Orientul Mijlociu, menționându-se Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită; Statele Unite, în timpul reuniunii G20 din decembrie; o țară europeană. Zelenski a precizat însă că nu există încă o confirmare din partea Rusiei și nici din partea Statelor Unite pentru varianta unei întâlniri în SUA. De ce contează: incertitudine în jurul unei posibile runde de negocieri Mesajul liderului de la Kiev indică faptul că, deși există eforturi diplomatice pentru un cadru trilateral, discuțiile rămân neconsolidate instituțional. În practică, fără confirmări oficiale din partea Washingtonului și Moscovei, orice „întâlnire la vârf” rămâne la stadiul de opțiune, nu de calendar. În același context, Zelenski a reiterat că este pregătit pentru o întâlnire față în față cu Vladimir Putin în Statele Unite, dacă președintele rus va participa la summitul G20 din decembrie. „Da, desigur. Trebuie să mergem. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii”, a spus liderul de la Kiev. Zelenski a mai adăugat că europenii „încep să ia legătura” în această privință și că rezultatele ar urma să se vadă „puțin mai târziu”, fără a oferi un termen sau detalii despre formatul acestor contacte. [...]
Posibila întâlnire Zelenski–Putin–Trump deschide o fereastră de negociere, dar este legată direct de relaxarea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei , într-un moment în care Washingtonul și Kievul traversează tensiuni politice. Potrivit Adevărul , Volodimir Zelenski spune că administrația americană analizează organizarea unei întâlniri trilaterale cu Vladimir Putin și Donald Trump. Zelenski a declarat, într-o conferință online cu jurnaliștii, că SUA iau în calcul mai multe variante de locație pentru o eventuală întrevedere. Printre opțiuni se află Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar o altă posibilitate ar fi o țară europeană, potrivit presei ucrainene citate în material. G20 Miami, scenariul de calendar – dar fără confirmarea lui Putin O întâlnire trilaterală ar putea fi plasată în marja summitului G20 programat pe 14–15 decembrie 2026, la Miami (SUA). Participarea lui Vladimir Putin nu este însă confirmată: Kremlinul a transmis anterior că nu există o decizie privind prezența liderului rus la reuniune. În paralel, alegerea locului rămâne un obstacol major. Moscova a respins ideea unei întâlniri Putin–Zelenski în afara capitalei Rusiei, în timp ce Zelenski refuză să meargă la Moscova. În aceste condiții, o întrevedere ar depinde de găsirea unei locații acceptabile pentru toate părțile și de disponibilitatea celor trei lideri. Contextul care apasă negocierile: suspendarea sancțiunilor și disputa pe energie Anunțul despre posibile negocieri vine după decizia lui Donald Trump de a suspenda aplicarea unui pachet amplu de sancțiuni care viza economia rusă, deși legislația fusese adoptată de ambele camere ale Congresului SUA. Într-un ordin executiv emis vineri, 16 octombrie, Trump a renunțat la aplicarea mai multor sancțiuni, restricții și taxe, invocând interesul național al Statelor Unite. Pachetul legislativ, susținut în Congres de senatorul Lindsey Graham, urmărea să limiteze resursele financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei și includea, între altele: măsuri împotriva unor oficiali și bănci rusești; măsuri privind nave folosite la transportul petrolului și al altor produse energetice rusești; posibilitatea unor taxe vamale de până la 100% pentru principalii importatori de petrol și gaze din Rusia, în anumite condiții. Decizia a fost luată pe fondul criticilor publice ale lui Trump la adresa lui Zelenski, inclusiv sugestii că Ucraina ar avea nevoie de un nou lider. Totodată, suspendarea sancțiunilor a venit la scurt timp după ce Trump a anunțat un acord privind livrările de motorină din Rusia, prezentat ca măsură pentru reducerea prețurilor la energie, dar care a generat reacții critice în SUA: mai mulți senatori, inclusiv republicani, i-au cerut președintelui să aplice sancțiunile votate de Congres. Zelenski a avertizat, la rândul său, că acordul privind motorina ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei în timp ce războiul continuă. [...]
Atacul cu dronă asupra rafinăriei din Riazan pune sub semnul întrebării armistițiul energetic anunțat de Trump , iar Moscova îl folosește ca argument că Kievul „nu se angajează pe calea păcii”, potrivit HotNews , care citează Reuters. Kremlinul a reacționat joi după ce, în noaptea de miercuri spre joi, o dronă ucraineană a lovit o rafinărie din regiunea Riazan. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut că astfel de atacuri „intră într-o contradicție serioasă” cu eforturile de pace ale Statelor Unite și ale negociatorilor americani. „Regimul ucrainean de la Kiev continuă să lovească aceste obiective ajungând astfel, desigur, într-o contradicţie serioasă cu eforturile de pace ale Statelor Unite şi ale negociatorilor americani (...). Dar, până acum, aceste încercări energice au fost împiedicate de refuzul regimului de la Kiev şi al preşedintelui Zelenski de a se angaja pe calea păcii”, a spus Peskov. Ce se știe despre armistițiul energetic și de ce contează Președintele american Donald Trump a anunțat duminică o încetare a focului în domeniul energetic, însă Ucraina a spus că a aflat despre aceasta mai întâi din relatări din presă, iar Rusia nu s-a angajat public, conform informațiilor prezentate. Moscova a invocat și lipsa unor parametri clari ai armistițiului: Kremlinul a transmis că „nu a fost specificat nimic în termeni concreți”, motiv pentru care „activitatea în acest domeniu continuă”. În acest context, Rusia a declarat miercuri că a atacat șapte facilități din infrastructura energetică ucraineană. De ce a reluat Kievul loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Atacul din Riazan a fost prezentat drept primul asupra unei instalații energetice rusești după anunțul lui Trump privind un armistițiu energetic. Guvernatorul regional a spus că loviturile cu drone au declanșat un incendiu la rafinărie. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times , într-un interviu publicat joi, că Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a se conforma dorințelor SUA, dar le reia deoarece Rusia continuă să lovească infrastructura energetică ucraineană. În lipsa unor detalii publice acceptate de ambele părți despre „armistițiul energetic”, schimbul de atacuri asupra infrastructurii rămâne un test imediat al credibilității oricărui demers de dezescaladare și al capacității Washingtonului de a impune, măcar parțial, o limitare a țintelor. [...]
Rusia pregătește intensificarea loviturilor aeriene asupra vestului Ucrainei, folosind Belarus ca platformă operațională , prin instalarea de repetoare de semnal pentru drone și prin presiuni asupra Minskului pentru găzduirea unor sisteme balistice, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski . Zelenski a spus că Moscova utilizează deja teritoriul belarus pentru a crea „coridoare” de tranzit ale dronelor către regiunile vestice ale Ucrainei și că încearcă să obțină acordul liderului belarus Aleksandr Lukașenko pentru a baza în Belarus sisteme avansate de rachete balistice. În evaluarea sa, o astfel de desfășurare ar crește direct amenințarea asupra vestului Ucrainei și ar echivala cu intrarea Minskului în ostilități active. „Fără îndoială, desfășurarea balisticelor în Belarus va reprezenta o amenințare în primul rând pentru partea vestică a statului nostru.” Belarus, din „coridor” pentru drone în potențială bază pentru rachete Președintele ucrainean a indicat că Rusia instalează în sudul Belarusului repetoare radio și celulare care ar permite menținerea legăturilor de comandă și control cu drone de atac cu rază lungă, inclusiv în zbor la altitudine joasă. În această logică, spațiul aerian belarus ar deveni un vector de lansare pentru lovirea rutelor logistice din vestul Ucrainei. Zelenski a susținut că Vladimir Putin ar avea „planuri operaționale concrete” pentru extinderea atacurilor aeriene asupra provinciilor vestice, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat de Kyiv Post. Ținte prioritare înainte de iarnă: energie, apă, porturi și poduri În același context, Zelenski a afirmat că doctrina de țintire a Kremlinului rămâne concentrată pe degradarea infrastructurii critice înaintea sezonului rece: rețele electrice, sisteme municipale de distribuție a apei, infrastructură portuară comercială la Marea Neagră și poduri fluviale civile. „Au lovit, lovesc și vor continua să lovească și să blocheze infrastructura portuară din Marea Neagră.” El a adăugat că, deși apărarea antiaeriană ucraineană interceptează majoritatea amenințărilor, o parte dintre muniții reușesc să treacă, iar Kievul trebuie să răspundă pentru a descuraja escaladarea. Context politic: Lukașenko se declară „co-agresor” cu Putin Avertismentul vine pe fondul integrării strategice dintre Moscova și Minsk. Kyiv Post notează că, pe 2 octombrie, Lukașenko s-a descris public drept „co-agresor” alături de Putin, afirmând că Belarus rămâne aliniat necondiționat campaniei militare a Kremlinului și că va susține orice decizie strategică luată de Moscova. Pentru Ucraina, miza imediată este operațională: dacă Belarus își extinde rolul de la sprijin de infrastructură (repetoare și coridoare de tranzit) la găzduirea de capabilități balistice, presiunea asupra apărării aeriene și asupra infrastructurii din vest ar crește, iar riscul de extindere a conflictului ar deveni mai ridicat, conform evaluării prezentate de Zelenski. [...]
Blocajul dintre marile puteri prelungește cursa pentru șefia ONU , iar riscul unui compromis de ultim moment – inclusiv prin apariția unui candidat nou – crește pe măsură ce organizația intră într-o perioadă de presiune bugetară și contestare politică, potrivit HotNews , care citează AFP via News.ro. Antonio Guterres își încheie pe 31 decembrie al doilea mandat de cinci ani la conducerea ONU, iar în cursă sunt în prezent șapte candidați (patru femei și trei bărbați). Într-un vot orientativ desfășurat cu ușile închise în Consiliul de Securitate , niciun candidat nu a reușit să evite un vot negativ din partea uneia dintre cele cinci puteri cu drept de veto (Marea Britanie, Franța, Statele Unite, China și Rusia) – un semnal că negocierile sunt departe de un acord. Cum arată clasamentul după votul orientativ Statele membre au acordat anonim fiecărui candidat una dintre mențiunile „încurajează”, „descurajează” sau „fără opinie”. Pentru prima dată în acest proces, voturile celor cinci membri permanenți au fost afișate în culori. În frunte se află Rebeca Grynspan (Costa Rica, 70 de ani), fostă șefă a agenției ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), cu 9 „încurajează”, 5 „descurajează” (dintre care două de la membri permanenți) și un „fără opinie”. Pe locul al doilea este Rafael Grossi (Argentina, 65 de ani), director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cu 8 „încurajează”, 6 „descurajează” (două de la membri permanenți) și un „fără opinie”. Următorii clasați, conform datelor din articol: Carolyn Rodrigues-Birkett (Guyana, 53 de ani), fost ministru de Externe: 8-6-1 Olara Otunnu (Uganda, 76 de ani), fost reprezentant special ONU pentru copii și conflicte armate: 4-10-1 Macky Sall (Senegal, 64 de ani), fost președinte: 5-10-0 Maria Fernanda Espinosa (Ecuador, 62 de ani), fost ministru de Externe și al Apărării: 3-9-3 Ivonne A-Baki (Ecuador, 75 de ani), diplomat: 1-14-0 De ce contează: veto-ul și „surprizele” pot schimba jocul Miza practică a acestui blocaj este că procesul rămâne deschis inclusiv pentru intrarea unui nume nou „în orice moment”, notează materialul. Este invocat precedentul din 1996, când Kofi Annan „nu era candidat și a apărut cu o zi înainte de a fi ales”, potrivit unei surse diplomatice citate. În acest context, reprezentantul permanent al SUA la ONU, Mike Waltz, a indicat prioritățile Washingtonului pentru viitorul mandat: reformarea operațiunilor de menținere a păcii, reformă bugetară și „mai multă rigoare”, inclusiv reducerea birocrației și a cheltuielilor de funcționare. „Este nevoie de o reformă a operaţiunilor de menţinere a păcii, de o reformă bugetară şi de mai multă rigoare (…) Să reducem birocraţia. Să reducem cheltuielile de funcţionare”. Tot el a nuanțat discuția despre rotația regională și despre posibilitatea ca, pentru prima dată, o femeie să conducă ONU: „Înţelegem că există o dorinţă de rotaţie regională. Desigur, dacă cel mai bun candidat este o femeie, ne-am bucura. Dar ceea ce avem cu adevărat nevoie este, în primul rând, cel mai bun candidat”. Context: ONU, între crize, diviziuni și dificultăți financiare Procesul are loc într-un moment descris drept unul dintre cele mai dificile din istoria organizației, cu multilateralismul „grav subminat” inclusiv de state care îl susțineau anterior, precum Statele Unite, pe fondul multiplicării conflictelor și al problemelor financiare. În luna precedentă, Antonio Guterres a descris degradarea situației în termeni apăsați: „În fiecare zi, lucrurile se înrăutăţesc puţin”. „Nu se observă nicio îmbunătăţire nicăieri”. „Nu am nicio putere”. [...]
