Știri
Știri din categoria Externe
Incidentul cu drona din Galați urcă la nivel de reacție diplomatică, după ce Kremlinul confirmă că Vladimir Putin a fost informat, în timp ce România trece la măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, potrivit G4Media.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că liderul de la Moscova a fost informat despre incident, fiind citat de Bloomberg. În același timp, o dronă rusă a lovit vineri un bloc din Galați, rănind doi locatari, conform informațiilor publicate.
Pe plan intern, președintele Nicușor Dan a anunțat că România îl expulzează pe consulul rus din Constanța și închide consulatul, ca măsură de retorsiune. Publicația notează că va reveni cu detalii.
Recomandate
Amenințarea lui Medvedev indică un risc de securitate care poate crește costurile de apărare pe flancul estic. Într-o reacție după incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, Dmitri Medvedev a susținut că astfel de episoade „se vor întâmpla în continuare”, invocând sprijinul statelor europene pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Medvedev, fost președinte al Rusiei, a afirmat că „statele europene sunt participante directe la războiul cu Rusia” și a avertizat că cetățenii din UE „nu vor putea dormi liniștiți”, mai ales în zonele unde sunt amplasate fabrici de drone. Declarațiile vin în contextul în care incidentul de la Galați a fost tratat la nivel înalt în România. „Așadar, să se pregătească: acest lucru se va întâmpla în continuare. Este un război!” Incidentul din Galați și reacția instituțională din România Conform informațiilor prezentate, o dronă rusească s-a prăbușit vineri dimineața pe un bloc din Galați, impactul fiind urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite ușor și transportate la spital, iar „alte zeci” de locatari au fost evacuate. Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru a discuta implicațiile a ceea ce a numit „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național” de la începutul războiului din Ucraina. De ce contează: presiune pe securitate și pe bugetele de apărare Dincolo de dimensiunea politică, mesajul transmis de Medvedev și faptul că un incident de acest tip a produs victime și evacuări pe teritoriul României ridică miza operațională pentru autorități: protecția infrastructurii civile și gestionarea riscurilor la granița estică a NATO. În plan practic, astfel de episoade pot accelera decizii privind întărirea apărării aeriene și a capacităților de supraveghere, cu efect direct asupra priorităților bugetare și a planificării de securitate în regiune. Digi24 nu oferă, în acest material, detalii despre măsuri concrete sau costuri estimate. [...]
Sprijinul public al președintelui Cehiei pentru apelul lui Nicușor Dan ridică presiunea pentru un răspuns coordonat în NATO și UE după incidentul de la Galați, în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, potrivit Mediafax . Președintele ceh Petr Pavel a calificat atacul drept „complet inacceptabil” și a transmis că simpla condamnare nu este suficientă. Mesajul a fost publicat pe platforma X, în contextul în care incidentul a rănit două persoane, după ce drona a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire rezidențială din Galați. „Atacul nocturn fără precedent al unei drone rusești asupra unei clădiri rezidențiale din Galați, România, care a rănit două persoane, este complet inacceptabil.” Ce cere, de fapt, mesajul de la Praga Pavel a susținut explicit apelul președintelui României pentru o reacție internațională mai dură la incidente care afectează securitatea unui stat membru NATO și al Uniunii Europene. „Nu ar trebui să ne oprim doar la a condamna împreună acest atac.” „Susțin fără echivoc apelul președintelui român Dan pentru un răspuns internațional ferm.” În același mesaj, liderul ceh a transmis și un avertisment direct către Moscova, afirmând că astfel de atacuri „nu vor fi tolerate”. Contextul imediat: incidentul de la Galați și reacția instituțională din România Declarațiile vin după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României și a lovit un bloc de locuințe din Galați, incident în urma căruia două persoane au fost rănite. În paralel, după incident a fost convocată o ședință a CSAT , care s-a încheiat, iar Nicușor Dan urma să facă declarații, conform informațiilor din aceeași sursă. [...]
Poziția Ungariei de a nu trimite arme Ucrainei complică linia comună NATO-UE , iar Kremlinul încearcă să o folosească drept argument pentru oprirea livrărilor occidentale, potrivit Digi24 . Kremlinul a salutat public faptul că noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , menține poziția predecesorului său, Viktor Orbán, de a refuza trimiterea de arme către Kiev. Mesajul Moscovei este că pacea ar veni „mai repede” dacă livrările de armament către Ucraina ar înceta. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax, și vin după întâlnirea de joi dintre Peter Magyar și secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Bruxelles, relatează Agerpres. „Apreciem aceasta pozitiv. Dacă una dintre părţi afirmă că nu consideră necesar să alimenteze conflictul, nu putem decât să ne bucurăm.” Ce a transmis Budapesta după discuția cu NATO Peter Magyar a indicat, într-o postare pe X, că Ungaria nu își schimbă poziția privind sprijinul militar direct pentru Ucraina: „I-am comunicat secretarului general că Ungaria nu va trimite arme sau echipament militar pentru conflictul ruso-ucrainean.” Cum își construiește Kremlinul mesajul către Europa Peskov a folosit reacția la poziția Ungariei pentru a susține două idei principale: Rusia ar prefera ca „toate țările” să decidă oprirea livrărilor de armament către Kiev, susținând că astfel „pacea ar veni mai repede”. Europa, în viziunea Moscovei, nu ar putea juca rol de mediator, deoarece „participă la conflict de partea Ucrainei”. „Nu uitaţi că armele europene trag asupra noastră şi nu putem ignora aceasta. În consecinţă, Europa nu poate pretinde în niciun fel că ar putea juca rolul de mediator.” În același timp, Peskov a spus că discuțiile din Uniunea Europeană despre posibilitatea unor negocieri cu Rusia și căutarea unor parteneri pentru dialog reprezintă „un lucru pozitiv”, pe care Moscova îl salută. [...]
Evaluarea ISW indică un risc de decizie greșită la Kremlin din cauza rapoartelor „cosmetizate” ale armatei ruse , care i-ar crea lui Vladimir Putin o imagine falsă despre succesul operațiunilor din Ucraina, potrivit Kyiv Post , care publică cele mai recente concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) din 28 mai 2026. ISW apreciază că Putin „probabil” și-a format această percepție pe baza unor hărți „puternic exagerate” furnizate de comanda militară rusă. Publicația notează că afirmațiile umflate privind zona Kupiansk, încă din a doua parte a verii 2025, ar ilustra un tipar mai larg: prezentarea denaturată a „geometriei câmpului de luptă” la nivelurile cele mai înalte ale armatei ruse. De ce contează: evaluarea ISW sugerează o ruptură între raportare și realitate pe front Miza, în lectura ISW, este că aceste exagerări l-ar putea determina pe Putin să creadă că forțele ruse își pot atinge obiectivele militare „în termen scurt spre mediu”, deși performanța Rusiei pe câmpul de luptă „a scăzut constant” în 2026. O astfel de discrepanță între raportare și realitate poate influența atât planificarea operațională, cât și deciziile politice privind continuarea sau escaladarea campaniei. Adaptări defensive în Rusia și acuzații privind protejarea logisticii Pe fondul intensificării campaniei ucrainene cu drone cu rază lungă de acțiune asupra zonelor din adâncimea teritoriului rus, forțele ruse își consolidează apărarea antiaeriană în Moscova, potrivit punctelor-cheie redate de Kyiv Post din analiza ISW. În același timp, Rusia ar continua să aibă dificultăți în a se apăra împotriva loviturilor ucrainene cu rază medie, iar ISW menționează că Moscova ar recurge „la crime de război” pentru a proteja vehicule militare rusești aflate în spatele frontului (materialul nu detaliază natura acestor acuzații). Sprijin militar pentru Ucraina: Suedia promite 36 de avioane Gripen În zona de sprijin extern, Suedia a anunțat pe 28 mai un pachet major de asistență militară care include un angajament total de 36 de avioane de luptă Gripen pentru Ucraina, potrivit evaluării ISW preluate de Kyiv Post. Volodîmîr Zelenski a declarat că Gripen-urile vor ajuta Ucraina să se apere împotriva bombelor ghidate planante ale Rusiei. Situația operativă: avansuri locale și atacuri aeriene pe scară largă ISW mai consemnează evoluții punctuale pe teren: forțele ucrainene ar fi avansat recent în nord, pe direcțiile Velykyi Burluk și Oleksandrivka; forțele ruse ar fi avansat recent în regiunea Sumî. În noaptea analizată, Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă aerobalistică Kinzhal și 147 de drone cu rază lungă de acțiune, potrivit aceleiași evaluări. [...]
Zelenski cere sancțiuni UE mai dure după incidentul cu drona din Galați și oferă sprijin României , pe fondul riscului ca atacurile Rusiei din proximitatea graniței să aibă efecte directe pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei a reacționat după ce o dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați , provocând un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și rănind ușor două persoane. În mesajul său, Zelenski a legat incidentul de atacurile rusești asupra regiunii Odesa, care se învecinează cu România. Mesajul lui Zelenski: sprijin pentru România și presiune sporită asupra Rusiei Zelenski a răspuns pe platforma X unei postări a șefei executivului european, care a afirmat că, prin acest incident, Rusia a încălcat „o altă linie roșie”. Liderul ucrainean a transmis că Ucraina este gata să sprijine România „în orice mod”. În același mesaj, Zelenski a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a preveni prelungirea sau extinderea războiului și a susținut că atacul din noaptea precedentă a vizat în mod deliberat regiunea sudică Odesa, inclusiv infrastructură civilă și nave civile de transport. Ce spune despre drona ajunsă în România În declarația citată de Euronews, Zelenski afirmă că una dintre drone, „practic un echivalent al modelului «Shahed»”, a lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România” și le-a urat răniților „însănătoșire rapidă”. Totodată, el spune că mizează pe noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, care „să fie cu adevărat puternice” și să genereze „pierderi semnificative” pentru Moscova, astfel încât atacurile să aibă costuri mai mari pentru agresor. [...]
UE ar urma să accelereze pregătirea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei după incidentul de la Galați , unde o dronă militară rusă s-a prăbușit pe o clădire, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) după o convorbire telefonică între ministrul interimar Oana Țoiu și Kaja Kallas , Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. MAE spune că discuția a avut loc „ca urmare a incidentului grav” de la Galați, pe care îl descrie drept o încălcare a spațiului aerian al unui stat membru UE, cu implicații pentru cetățeni. În același context, Kaja Kallas ar fi exprimat „solidaritatea fermă” a Uniunii în fața a ceea ce ministerul numește o „escaladare iresponsabilă” din partea Federației Ruse. De ce contează: semnal de înăsprire a regimului de sancțiuni Dincolo de dimensiunea de securitate, accelerarea unui nou pachet de sancțiuni ar însemna o posibilă extindere a constrângerilor economice și financiare asupra Rusiei, într-un moment în care UE folosește sancțiunile ca instrument principal pentru a reduce resursele disponibile pentru războiul din Ucraina. „România și partenerii europeni vor accelera procesul privind noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei”, a arătat MAE. Context: 20 de pachete adoptate, discuții pentru al 21-lea Uniunea Europeană a adoptat până acum 20 de pachete de sancțiuni ca răspuns la invazia Ucrainei, potrivit informațiilor publicate de Consiliul UE pe pagina sa despre măsurile restrictive împotriva Rusiei, disponibilă aici . Cel mai recent set de măsuri a fost aprobat în aprilie 2026, iar la nivelul instituțiilor europene sunt deja în desfășurare discuții pentru pregătirea celui de-al 21-lea pachet. Ce includ, în linii mari, sancțiunile UE Conform aceleiași prezentări, sancțiunile UE vizează atât persoane și entități, cât și sectoare economice, prin: restricții individuale (înghețarea activelor și interdicții de călătorie în UE) pentru mii de persoane și entități; embargouri și restricții comerciale pentru produse-cheie; limitarea accesului la tehnologii avansate și servicii financiare; excluderea mai multor bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT; sancțiuni sectoriale pentru domenii considerate strategice, inclusiv energia, transporturile, industria minieră și comerțul. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre conținutul viitorului pachet și nici un calendar de adoptare, ci doar intenția de accelerare a procesului. [...]
