Știri
Știri din categoria Externe
Suedia își extinde sprijinul financiar pentru Ucraina printr-o garanție de 236 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei), care permite acordarea unui împrumut prin Banca Mondială pentru acoperirea cheltuielilor publice ale statului ucrainean, potrivit Mediafax.
Guvernul de la Stockholm a anunțat vineri că oferă o nouă garanție către Banca Mondială, astfel încât Ucraina să poată accesa un împrumut de aproximativ 2,5 miliarde coroane suedeze (SEK), echivalentul a 236 milioane euro, informație atribuită de autoritățile suedeze publicației European Pravda.
Banii sunt destinați, între altele, acoperirii cheltuielilor publice din bugetul de stat al Ucrainei, afectat de invazia la scară largă a Rusiei. Ministrul suedez pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa, a indicat că Ucraina are „provocări de finanțare atât imediate, cât și pe termen lung”, iar Suedia oferă sprijin bugetar prin UE și Banca Mondială.
„Ucraina se confruntă cu provocări de finanțare atât imediate, cât și pe termen lung. Prin urmare, Suedia oferă sprijin bugetar prin intermediul UE și al Băncii Mondiale.”
Garanția este acordată Băncii Mondiale și face parte din programul de sprijin PEACE, prin care Ucraina primește finanțare pentru anumite cheltuieli. În material sunt menționate explicit:
Decizia pune în aplicare un mandat aprobat anterior de parlamentul suedez, care permite guvernului să încheie astfel de acorduri de garantare în 2026. Garanția va rămâne valabilă până în 2056.
Odată cu această decizie, totalul angajamentelor Suediei către Banca Mondială pentru sprijinirea Ucrainei ajunge la aproximativ 280 milioane euro (aprox. 1,4 miliarde lei), conform informațiilor din articol.
Separat de componenta financiară, Mediafax notează că, pe 28 mai, premierul suedez Ulf Kristersson a anunțat trimiterea către Ucraina a 16 avioane de luptă Gripen second-hand, iar planurile includ achiziția a încă 20 de aeronave noi. În același context, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va folosi fonduri din împrumutul european de 90 miliarde euro pentru apărare, inclusiv pentru achiziția de avioane Gripen din Suedia.
Recomandate
Japonia alocă 14,7 milioane de dolari (aprox. 67 milioane lei) pentru sprijinirea Ucrainei printr-un mecanism NATO, cu destinație strict neletală , iar detaliile pachetului urmează să fie stabilite împreună cu Alianța, potrivit Mediafax . Contribuția este direcționată către inițiativa NATO „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), un program care finanțează livrări de echipamente în funcție de nevoile urgente ale Kievului. Mediafax notează că informația este relatată de Kyiv Post . Ce finanțează banii și de unde vin Potrivit Ministerului de Externe al Japoniei , suma este de 2,2 miliarde de yeni și provine din bugetul suplimentar al Japoniei pentru anul fiscal 2025. Oficialii de la Tokyo au precizat că fondurile vor fi folosite „exclusiv pentru echipamente neletale”, în linie cu sprijinul anterior acordat prin Fondul fiduciar NATO pentru Pachetul de asistență cuprinzător pentru Ucraina, care a inclus tot ajutor neletal. De ce contează: sprijin prin NATO, cu reguli și coordonare Dincolo de valoarea absolută, contribuția are relevanță operațională prin faptul că este canalizată printr-un program NATO, ceea ce presupune coordonare, standarde și o alocare mai strâns legată de „lista” de priorități a Ucrainei. Detaliile pachetului urmează să fie stabilite împreună cu NATO, conform informațiilor citate. Ministerul japonez de Externe a transmis că Japonia „va continua să sprijine Ucraina pentru a realiza o pace justă și durabilă” și că își dorește să întărească în continuare cooperarea cu NATO. Reacții de la Kiev și dimensiunea programului Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a salutat decizia, iar președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Japoniei pentru contribuție, amintind că sprijinul japonez a început odată cu invazia rusă la scară largă. Zelenski a mai indicat că totalul ajutorului din acest an prin inițiativa PURL a ajuns la aproximativ 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), menționând că unele contribuții nu au fost făcute publice. În total, 28 de țări sunt implicate în inițiativa PURL până acum, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina se așteaptă la un atac aerian rusesc „în această noapte sau mâine noapte”, iar miza depășește frontul : președintele Volodimir Zelenski spune că Moscova folosește incursiunile cu drone și rachete inclusiv pentru a testa reacția și capacitățile de apărare aeriană ale statelor NATO din vecinătate, potrivit Kyiv Post . Zelenski a declarat, într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” a CBS News, că Ucraina vede „pregătiri” pentru o lovitură de amploare cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice. El a mulțumit partenerilor americani și europeni pentru schimbul de informații, sugerând că și aliații au indicii despre pregătirile Rusiei, chiar dacă nu cunosc toate detaliile. În același context, liderul ucrainean i-a îndemnat pe cetățeni să fie „foarte, foarte atenți” și să folosească adăposturile antiaeriene, inclusiv pentru protecția copiilor, subliniind că există „un procent ridicat” ca atacul să aibă loc în intervalul indicat, deși „nimeni nu știe 100%”. Presiune pe apărarea antiaeriană și deficit de interceptori Zelenski a spus că atacuri localizate asupra civililor și pozițiilor din linia frontului au loc zilnic, iar lovituri combinate masive cu drone și rachete se produc „aproximativ de două ori pe săptămână sau la fiecare 10 zile”. În discursul său de seară de vineri, el a afirmat că noi rapoarte de informații indică un atac iminent și că statul este în alertă ridicată, reiterând că prioritatea de vârf a Kievului rămâne obținerea unui număr mai mare de interceptori pentru apărarea aeriană. Pentru a ilustra presiunea asupra apărării antiaeriene, Zelenski a invocat un atac recent pe care l-a descris ca având „600 de drone” de tip Shahed și „aproximativ 35–peste 40” de rachete balistice, în total „90 de rachete” și „peste 600” de drone. El a susținut că, la asemenea volume, interceptarea tuturor țintelor este „excepțional de dificilă” și a numit rachetele antibalistice drept „cel mai mare deficit” al Ucrainei. Incursiuni spre România, Polonia și Moldova, ca test politic pentru NATO Zelenski a afirmat că Ucraina încearcă să intercepteze dronele rusești inclusiv atunci când traiectoriile lor se îndreaptă spre țări vecine „precum România, Moldova sau Polonia”. Când nu reușește, Kievul transmite avertizări partenerilor, iar în cazul statelor baltice (Estonia, Letonia și Lituania) spune că oferă alerte de urmărire în timp real. În viziunea sa, Moscova folosește deliberat aceste episoade pentru „presiune politică” asupra țărilor NATO și pentru a observa reacția Alianței, argumentând că răspunsul ar trebui să fie „semnificativ mai puternic” și mai unitar. Zelenski a adăugat că Vladimir Putin urmărește cum a evoluat reacția NATO în cei trei ani de război la scară largă și că Rusia testează, în mod activ, capabilitățile de apărare aeriană ale statelor NATO care se învecinează cu Ucraina, Belarus sau Rusia. În plan practic, avertismentul se leagă de campania Kievului pentru accelerarea livrărilor de sisteme avansate de apărare aeriană: Zelenski susține că intensificarea atacurilor aeriene rusești amenință nu doar orașele ucrainene, ci și securitatea flancului estic al NATO. [...]
Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul pe măsură ce pierderile cresc , iar finanțarea devine mai dificilă, inclusiv prin vânzări accelerate de aur din rezerve, potrivit unei analize Al Jazeera . Datele și evaluările citate indică o combinație de avans teritorial mai lent, costuri umane mai mari și presiune pe buffer-ele financiare ale statului rus. Pierderi mai mari pentru câștiguri teritoriale mai mici Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a confirmat evaluări anterioare potrivit cărora Rusia a pierdut teritorii ocupate anterior, iar Ucraina ar fi recucerit aproximativ 400 km² în și în jurul regiunii Dnipropetrovsk „în timpul trimestrului”, conform unui raport către Congres din 18 mai. În paralel, Institute for the Study of War (ISW) , un think tank din Washington, arată că Rusia a avansat net cu 104 km² între 1 ianuarie și 26 mai 2026, față de 1.619 km² în aceeași perioadă a anului trecut. ISW mai notează că forțele ruse au „infiltrat și contestat” încă 628 km², fără a prelua controlul. Pe componenta de pierderi, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pierderile rusești au ajuns la 145.000 în acest an, dintre care 86.000 uciși și 59.000 grav răniți. Publicația precizează că nu poate verifica independent afirmațiile privind pierderile de ambele părți. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a spus că aceste cifre ar însemna 179 de pierderi rusești pentru fiecare kilometru pătrat de avans, față de 67 anul trecut, o rată pe care Ucraina o consideră peste capacitatea actuală a Rusiei de a o compensa prin recrutare. Presiune financiară: deficit depășit și vânzări de aur Pe partea economică, analiza notează că războiul devine mai greu de finanțat: Rusia ar fi depășit până în aprilie întreaga marjă permisă pentru deficitul bugetar pe 2026 și și-ar fi „golit” rezervele valutare, ceea ce ar fi împins autoritățile să reducă rezervele de aur într-un ritm neobișnuit. Potrivit datelor băncii centrale a Rusiei (link din articol: Central Bank ), Rusia a vândut anul acesta 27,9 tone de aur, evaluate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). În consecință, rezervele de aur ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Tactici aeriene și lovituri asupra economiei petroliere DIA atribuie recucerirea de teritorii de către Ucraina și pierderii accesului Rusiei la serviciile satelitare Starlink folosite pentru țintire și foc contrabaterie. Ucraina, la rândul ei, își leagă rezultatele de o strategie de întrerupere a logisticii ruse prin lovituri cu drone de rază medie și artilerie, pe care Fedorov spune că o extinde printr-un program numit „Logistical Lockdown”, pentru a „scala” loviturile și a distruge sistematic capabilități ruse la adâncime operațională. În același timp, Ucraina a continuat loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, descrisă ca sursă de finanțare a războiului: pe 23 mai a lovit un depozit de petrol și un terminal de descărcare la Novorossiisk (Marea Neagră), iar a doua zi terminalul Tamanneftegaz, tot la Marea Neagră. Au fost menționate și atacuri asupra unor obiective militare și industriale, inclusiv o uzină chimică în Perm și baza aeriană Taganrog din Rostov. Separat, Rusia a intensificat atacurile asupra Kievului cu valuri combinate de drone și rachete, o tactică menită să suprasolicite apărarea antiaeriană. Pe 24 mai, Rusia a lansat 600 de drone cu rază lungă și 90 de rachete asupra Kievului și zonelor din jur, inclusiv 36 de rachete balistice; Ucraina susține că a doborât 91% dintre drone și 81% dintre rachetele de croazieră, iar 19 rachete ar fi ratat țintele. De ce contează Din perspectiva sustenabilității economice a conflictului, combinația dintre avansul mai lent, rata mai mare a pierderilor și apelul la rezerve (inclusiv aur) indică o presiune crescândă asupra capacității Rusiei de a menține efortul de război în forma actuală. În același timp, datele privind pierderile rămân contestate și dificil de verificat independent, ceea ce limitează certitudinea asupra dimensiunii exacte a degradării militare. [...]
Vladimir Putin acuză statele europene că folosesc „amenințarea rusă” pentru a justifica cheltuieli bugetare mari , după ce mai multe capitale europene au indicat Moscova drept responsabilă pentru prăbușirea unei drone peste un bloc de locuințe din Galați , potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă în Kazahstan, liderul de la Kremlin a susținut că „Rusia nu a amenințat niciodată și nu amenință statele europene” și a pus sprijinul acordat Ucrainei de către aceste state în registrul unei „confruntări” prelungite. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că statele europene ar urmări să „justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat”, pe seama contribuabililor. Mesajul politic: cheltuieli publice și „confruntarea” cu Rusia Putin a legat explicit acuzațiile privind drona de la Galați de politica de sprijin pentru Ucraina, sugerând că statele europene ar folosi situația pentru a-și consolida argumentele interne în favoarea unor alocări bugetare mai mari. „Tot ceea ce ele fac este doar să continue confruntarea cu Rusia şi să justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat, luând din buzunarul contribuabililor.” Negocierile de pace: „pe pauză”, fără termen pentru încetarea luptelor Pe frontul diplomatic, Putin a spus că este „imposibil” să fie avansat un termen concret pentru încetarea luptelor din Ucraina, deși anterior afirmase că războiul „se apropie de sfârșit”. Potrivit relatării, explicația sa a fost că oferirea unor termene precise în timpul luptelor ar fi imprudentă. În același timp, președintele rus a confirmat că negocierile privind încetarea războiului sunt în prezent „pe pauză”, dar că există în continuare contacte cu mediatorii americani. El a insistat însă că Rusia este pregătită să reia procesul de negociere și că, în versiunea sa, Moscova nu a fost cea care a oprit discuțiile. Contextul discuțiilor: Geneva și miza Donbasului Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese semnificative, în afara unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre verificarea unei eventuale încetări a focului, dacă s-ar ajunge la un acord de pace. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost tensionate, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze întregul Donbas. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar refuza să își asume politic o astfel de cedare și ar cere validarea prin referendum. [...]
Declarațiile lui Putin despre „sfârșitul” războiului ridică miza pentru piețele de energie , după ce Volodimir Zelenski a indicat că Ucraina își concentrează atacurile la distanță asupra țintelor legate de industria petrolieră, potrivit Reuters . Președintele rus Vladimir Putin a spus că afirmațiile făcute pe 9 mai, potrivit cărora războiul din Ucraina „se apropie de sfârșit”, au fost bazate pe o analiză a avansurilor rusești de pe câmpul de luptă. Totuși, el a refuzat să ofere un calendar concret pentru încheierea conflictului. În același context, Putin a respins drept „minciuni” susținerile occidentale că Rusia s-ar pregăti de un război cu Europa. El a mai afirmat că presa occidentală „ar trebui să-i fie rușine” pentru modul în care a relatat despre ceea ce Moscova a descris drept un atac ucrainean cu drone asupra unui cămin studențesc din Luhansk, zonă aflată sub control rusesc, atac care ar fi provocat 21 de morți. Țintirea industriei petroliere, semnalul cu impact economic Zelenski a declarat, după o întâlnire cu comandanții de vârf, că Ucraina își urmărește obiectivele de a slăbi și submina efortul de război al Rusiei, inclusiv prin atacuri cu rază lungă asupra țintelor asociate industriei petroliere. „Ne apărăm activ și este important să continuăm să ne atingem obiectivele, vizând în primul rând logistica Rusiei și industria petrolieră a Rusiei.” În logica transmisă de liderul ucrainean, orice acțiune care îngreunează capacitatea Rusiei de a purta războiul „ajută la apropierea păcii” — un mesaj care, dincolo de dimensiunea militară, indică presiune asupra unei zone sensibile economic: infrastructura și activitățile legate de petrol. [...]
Ucraina propune României cooperare pentru apărare aeriană după ce o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe din România, pe fondul atacurilor asupra regiunii Odesa, potrivit Adevărul . Miza imediată este una operațională: reducerea riscului ca atacurile cu drone din proximitatea frontierei să se transforme în incidente repetate pe teritoriul românesc. Volodimir Zelenski susține că Rusia a lansat „un atac deliberat” asupra infrastructurii civile și a navelor comerciale din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România. Președintele ucrainean afirmă că una dintre dronele folosite, „de tip similar” celor iraniene Shahed utilizate frecvent de Rusia, ar fi lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România”. În mesajul său, Zelenski a transmis sprijin persoanelor rănite și a spus că Ucraina este pregătită să ajute România „în orice mod necesar” în astfel de situații. Presiune pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei Pe lângă componenta de securitate la frontieră, liderul de la Kiev a cerut intensificarea presiunii occidentale asupra Moscovei, pentru a împiedica prelungirea sau extinderea războiului. „Este necesar să creștem presiunea asupra Rusiei pentru ca acest război să nu fie prelungit sau extins.” Zelenski a adăugat că Ucraina se așteaptă ca noul pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană să fie „cu adevărat puternic” și să genereze pierderi semnificative pentru Rusia. Mesajul Kievului: cooperare strânsă cu Bucureștiul Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a reacționat după incidentul de la Galați, afirmând că Ucraina este pregătită să coopereze strâns cu România pentru consolidarea protecției împotriva atacurilor cu drone. Într-un mesaj pe X, Sibiha a spus că incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc arată că agresiunea Moscovei este „o amenințare reală” pentru regiunea Mării Negre și pentru Europa. El a susținut că întărirea apărării aeriene a Ucrainei contează și pentru statele vecine, prin reducerea riscurilor la adresa acestora. „Ucraina este ferm de partea României. Suntem pregătiți să cooperăm îndeaproape pentru a consolida protecția împotriva unor astfel de amenințări.” Declarațiile vin după incidentul din Galați, unde, potrivit informațiilor prezentate, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc și a explodat pe un bloc. [...]
