Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că a evitat să răspundă dacă SUA ar apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, într-o discuție directă cu Xi Jinping care menține incertitudinea strategică într-un punct sensibil al relației SUA–China, potrivit HotNews.
Președintele SUA a relatat, la bordul Air Force One, că Xi i-a adresat explicit întrebarea, dar că a refuzat să ofere un răspuns public. Trump a spus că nu și-a asumat niciun angajament față de liderul chinez în privința Taiwanului și că „nu vorbește despre asta”.
În același timp, Trump a afirmat că a discutat cu Xi despre vânzările de arme ale SUA către Taiwan și că „va lua în curând o decizie” pe acest subiect, care rămâne unul dintre cele mai sensibile dosare bilaterale. Statutul unui pachet de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) care așteaptă aprobarea lui Trump este, potrivit informațiilor citate, încă neclar.
China revendică Taiwanul ca teritoriu propriu și se opune de mult timp vânzărilor de arme americane către insulă, pe care le consideră o ingerință în afacerile interne. De cealaltă parte, Statele Unite rămân principalul susținător internațional al Taiwanului și cel mai mare furnizor de armament, având și o obligație legală de a furniza mijloacele necesare pentru autoapărare, în pofida lipsei relațiilor diplomatice oficiale.
Xi i-ar fi transmis lui Trump că dezacordurile privind Taiwanul pot împinge relația pe „un drum periculos” și „ar putea duce la un conflict”, potrivit relatării Reuters preluate de HotNews.
Declarațiile lui Xi despre Taiwan ar fi fost făcute joi, într-o întâlnire cu ușile închise între cei doi lideri, care a durat peste două ore, conform Ministerului de Externe al Chinei. Reuters notează că avertismentul a fost cu atât mai notabil cu cât a venit în cadrul unui eveniment care, în aparență, a părut „prietenos și relaxat”.
Joe Mazur, analist de geopolitică la firma de consultanță Trivium China, a apreciat pentru Reuters că mesajul a fost formulat „în termeni clari” și a sintetizat astfel intenția Beijingului:
„El avertizează partea americană în termeni clari să nu facă prostii.”
În perioada următoare, miza imediată rămâne decizia anunțată de Trump privind vânzările de arme către Taiwan, într-un context în care Beijingul tratează dosarul ca linie roșie, iar Washingtonul evită să ofere garanții explicite privind un eventual răspuns militar.
Recomandate
Summitul NATO de la Ankara va evita tema drepturilor omului, pe fondul unei relații tot mai „tranzacționale” cu Turcia , într-un moment în care aliații pun accentul pe securitate și cooperare în apărare cu un stat considerat tot mai indispensabil pe flancul sud-estic al Europei, potrivit Reuters . Reuniunea liderilor celor 32 de state membre NATO este programată la Ankara în 7-8 iulie și, conform unor diplomați occidentali și turci implicați în pregătiri, nu este de așteptat să includă critici publice la adresa represiunii juridice împotriva principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP). Reuters notează că această schimbare de ton s-a accentuat mai ales după invazia Rusiei în Ucraina, când Europa s-a simțit mai expusă și a prioritizat consolidarea legăturilor de securitate cu Turcia. De ce contează: apărarea și industria militară cântăresc mai mult decât condiționalitatea politică În logica actuală a alianței, Turcia este văzută tot mai mult ca un actor-cheie: are a doua cea mai mare armată din NATO și este un exportator important de armament, inclusiv drone. Ankara vrea ca summitul să evidențieze unitatea alianței și să ajute la extinderea parteneriatelor din industria de apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că urmează să fie anunțate acorduri în valoare de „zeci de miliarde de dolari”, fără ca Reuters să detalieze ce tranzacții sau companii ar fi vizate. Tăcerea occidentală și semnalele către Ankara Reuters amintește un episod din 2021, când 10 ambasadori au cerut eliberarea filantropului Osman Kavala, pe care îl considerau deținut politic, iar președintele Tayyip Erdogan a reacționat ordonând expulzarea lor. Criza diplomatică a fost evitată după două zile, în urma unor declarații conciliatoare ale diplomaților, iar Erdogan a spus atunci că vor fi „mai atenți” pe viitor. „Și au fost”, notează Reuters, descriind o evitare sistematică a criticilor publice privind drepturile și libertățile. Criticii acestei abordări susțin că tăcerea relativă încurajează deriva autoritară și izolează opoziția. Fostul ambasador american la Ankara David Satterfield a spus că este important ca Occidentul să continue să vorbească despre degradarea instituțiilor democratice din Turcia și ca publicul turc să audă astfel de evaluări. Măsuri înainte de summit: restricții pentru presă și rețineri Pe fondul pregătirilor pentru summit, zeci de jurnaliști turci din instituții media independente ar fi fost refuzați la acreditare pentru a acoperi evenimentul, iar autoritățile au reținut peste 200 de persoane invocând motive de securitate, potrivit Reuters. Biroul lui Erdogan nu a comentat aceste aspecte, iar NATO a transmis că se bazează pe țara gazdă pentru îndrumare în chestiuni de acreditare. Între timp, puține capitale străine au comentat public represiunea împotriva CHP. Unii diplomați occidentali citați de Reuters spun că preferă să ridice îngrijorările în discuții private, considerând că criticile deschise au eficiență limitată. Context politic: vizita lui Trump și relația „caldă” cu Erdogan Summitul de la Ankara marchează prima vizită a lui Donald Trump în Turcia în calitate de președinte în actualul mandat, iar acesta ar urma să aibă și o întâlnire bilaterală cu Erdogan, pe care îl numește în mod regulat „prieten”, potrivit Reuters. Publicația descrie momentul ca pe un semnal al celor mai bune relații SUA–Turcia din ultimii ani. În ansamblu, mesajul transmis de aliați este că relația cu Ankara devine tot mai pragmatică, centrată pe securitate și apărare, în timp ce presiunea publică pe tema statului de drept și a drepturilor omului este, cel puțin pe termen scurt, împinsă în plan secund. [...]
Criticile vicepreședintelui JD Vance la adresa poziției Vaticanului privind imigrația adâncesc tensiunile dintre administrația Trump și Sfântul Scaun , într-un moment în care politica americană de deportări și control la frontieră este contestată public de Papa Leon al XVI-lea, potrivit News . Vance a spus că nu este de acord cu declarațiile Vaticanului despre imigrație, pe care le-a calificat drept „îngrijorătoare”, după comentariile repetate ale Papei Leon privind măsurile dure promovate de președintele Donald Trump. Vicepreședintele, care este catolic, a făcut afirmațiile într-un interviu la emisiunea „The Ingraham Angle” de la Fox News. „Consider că unele dintre declaraţiile venite din partea Vaticanului cu privire la problema imigraţiei, în special, au fost îngrijorătoare şi, în cele din urmă, nu sunt de acord cu ele.” În același interviu, Vance a susținut că invită liderii catolici la dialog, dar le cere să țină cont de efectele migrației în masă. „Îi invit la dialog, dar îi încurajez, de asemenea, să ţină cont de faptul că migraţia în masă are victime.” Ce reproșează Papa Leon administrației Trump Papa Leon al XVI-lea, descris ca primul papă american, a cerut o „reflecție profundă” în SUA despre modul în care sunt tratați migranții sub administrația Trump. În declarațiile citate, el a criticat administrația ca fiind „extrem de lipsită de respect” față de imigranți și a vorbit despre un tratament „inuman”. Contextul politicii de imigrație și acuzațiile ONG-urilor Donald Trump a promovat o politică dură de combatere a imigrației și o campanie de deportare care, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, ar fi încălcat dreptul la liberă exprimare și dreptul la un proces echitabil și ar fi creat un mediu nesigur, în special pentru minoritățile etnice, pe fondul îngrijorărilor legate de profilarea rasială. Trump afirmă că urmărește să îmbunătățească securitatea internă și să reducă imigrația ilegală. Divergențe mai largi între Vatican și Casa Albă Dincolo de imigrație, Papa Leon a criticat și alte politici promovate de Trump. Vaticanul a refuzat să se alăture inițiativei numite „ Consiliul Păcii” pentru Gaza , iar Papa a criticat războiul cu Iranul început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului. Totodată, el a lăudat un acord provizoriu între Washington și Teheran, exprimând speranța că acesta va pune capăt conflictului. [...]
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te , le-a cerut cadeților militari să reziste spionajului și infiltrării chineze , într-un mesaj care pune accent pe riscul operațional pentru forțele armate și pe nevoia de disciplină internă în fața intensificării activităților de informații ale Beijingului, potrivit Reuters . Lai a vorbit la ceremonia de absolvire de la Fu Hsing Kang College , o instituție înființată în perioada Războiului Rece pentru a pregăti ofițeri împotriva „pericolelor comunismului”. În discurs, el a legat „onoarea” militarului de loialitate și a cerut viitorilor ofițeri să nu „cedeze” în fața activităților de spionaj ale Chinei. „În fața diferitelor amenințări și provocări, precum și a activităților Chinei de infiltrare, divizare, sabotaj și spionaj care vizează forțele noastre armate, vă cer tuturor să vă formați o conștiință clară despre cine este prieten și cine este dușman.” De ce contează: presiune pe securitatea internă a armatei Taiwan și China se spionează de mult timp, însă autoritățile taiwaneze au raportat o creștere a cazurilor de spionaj chinez, în special în rândul armatei, notează Reuters . În acest context, apelul lui Lai vizează direct vulnerabilitățile interne: recrutarea de surse, influențarea personalului și colectarea de informații sensibile. China consideră Taiwanul drept propriul teritoriu și nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce insula sub controlul său, iar armata chineză operează zilnic în jurul Taiwanului, potrivit aceleiași surse. Mesaj politic: „nu sunt subordonate una alteia” Lai le-a cerut absolvenților să se opună comunismului, să se ferească de infiltrare și să „susțină ferm” democrația și libertatea. Totodată, el a insistat asupra poziției Taipeiului că Republica China (numele oficial al Taiwanului) și Republica Populară Chineză „nu sunt subordonate una alteia”. La ceremonie au participat și ambasadorii Belize, Guatemala și Paraguay — state care păstrează relații diplomatice oficiale cu Taiwan — precum și reprezentantul de facto al Iordaniei, țară care nu recunoaște Taiwanul, conform Reuters. [...]
Mesajul condiționat al Teheranului privind respectarea angajamentelor adaugă incertitudine calendarului de discuții SUA–Iran , într-un moment în care Washingtonul anunță o întâlnire la Doha , iar Iranul susține că nu are programate negocieri în zilele următoare, potrivit news.ro . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis, într-o postare pe X, că „înțelegerea reciprocă este o stradă cu două sensuri” și că Iranul își va îndeplini angajamentele dacă partea americană respectă acordul. În același timp, liderul de la Teheran a avertizat că Iranul va răspunde „cu fermitate” la amenințări, într-o formulare care, fără a-l numi direct, pare să vizeze administrația de la Casa Albă. Semnale contradictorii despre întâlnirea de la Doha În timp ce președintele american Donald Trump a declarat luni dimineață că SUA se vor întâlni cu Iranul la Doha marți, Iranul a precizat luni că nu sunt programate întâlniri de negociere cu SUA „la niciun nivel” în zilele următoare, potrivit CNN (citată de news.ro). Teheranul ar rămâne concentrat pe punerea în aplicare a unui memorandum de înțelegere, mai degrabă decât pe trecerea la discuțiile privind un acord final. De ce contează: risc de blocaj operațional în procesul de negociere Diferența de poziționare publică între cele două părți sugerează fie o nealiniere de calendar, fie o tactică de negociere care poate întârzia pașii următori. În acest context, mesajul lui Pezeshkian fixează o condiție explicită pentru respectarea angajamentelor și introduce, simultan, o linie roșie privind reacția la „amenințări fără temei”. Ce se știe despre delegația americană Trimisul special al SUA, Steve Witkoff , se afla în drum spre Doha, au declarat doi oficiali americani pentru CNN. Publicația notează că nu era clar inițial dacă Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, călătoreau împreună spre capitala Qatarului. Un înalt oficial american a mai spus pentru CNN, în weekend, că discuțiile tehnice privind memorandumul de înțelegere se desfășoară „conform planului”, în pofida unui recent schimb de focuri. [...]
Doi mercenari columbieni au fost uciși într-un incident armat la Nikolaev , un episod care ridică semne de întrebare privind controlul și disciplina în rândul combatanților străini din Ucraina , potrivit Mediafax . Incidentul s-a produs marți seara în orașul Nikolaev, relatează Nexta , citând informații ale poliției ucrainene. Martorii au spus că au auzit mai multe focuri de armă în timp ce un autoturism Opel se deplasa, iar mașina a rămas ulterior într-o intersecție cu semafor. Potrivit autorităților ucrainene, doi bărbați au fost uciși la fața locului, iar un al treilea a fost reținut. Nexta citează publicația „Prestupnosti.NET”, care susține că toți cei implicați în conflict ar fi mercenari din America Latină. Ce se știe despre suspecți și victime Conform informațiilor transmise, persoana reținută este un cetățean chilian, suspectat că i-a ucis pe cei doi cetățeni columbieni. Motivele conflictului nu sunt cunoscute, iar articolul nu oferă detalii despre contextul în care se aflau cei trei în Nikolaev sau despre apartenența lor la o structură militară anume. [...]
Primele tensiuni din Mercosur pe împărțirea beneficiilor acordului cu UE riscă să întârzie implementarea tratatului comercial semnat în ianuarie și încă neratificat, pe fondul acuzațiilor de „asimetrii” între economiile din bloc, potrivit Mediafax . Dezacordurile au ieșit la suprafață la cel mai recent summit al șefilor de stat din Mercosur, desfășurat marți în Paraguay, unde președintele paraguayan Santiago Peña – gazda reuniunii și responsabil cu predarea președinției blocului către Uruguay – a criticat deschis dezechilibrele interne care, în opinia sa, afectează modul în care ar urma să fie aplicat acordul comercial cu Uniunea Europeană. În intervenția sa, Peña a susținut că „terenul de concurență nu este egal” între statele membre, invocând diferențe de piață, industrie și logistică, și a cerut „rezultate concrete” pentru corectarea acestor dezechilibre, descrise ca având un „gust amar” în contextul acordului cu UE, care mai are nevoie de ratificare. Miza economică: cine câștigă din cotele de import către UE Un punct sensibil indicat de liderul paraguayan este distribuția exporturilor către UE între țările Mercosur, în condițiile în care Uniunea oferă cote de import cu avantaje tarifare (adică volume care pot intra pe piață cu taxe vamale mai mici), iar Mercosur le împarte între membrii săi. Peña a încadrat disputa ca pe o problemă de echitate internă și de credibilitate externă a blocului, argumentând că, pentru a fi „credibil în străinătate”, Mercosur trebuie „mai întâi să fie echitabil pe plan intern”. Ce urmează Din informațiile disponibile, acordul cu UE este semnat, dar încă neratificat, iar apariția acestor divergențe la nivel de șefi de stat indică un risc ca negocierile interne privind împărțirea beneficiilor (în special cotele) să devină o condiție pentru pașii următori de implementare. Mediafax notează că summitul a evidențiat tocmai aceste dezacorduri privind aplicarea acordului. [...]
