Știri
Știri din categoria Externe
Blocada economică a SUA asupra exporturilor Iranului ridică miza negocierilor și crește riscul de noi perturbări pe rutele maritime, într-un moment în care Israelul încearcă să gestioneze simultan dosarele Iran, Liban și Gaza, potrivit NPR. Măsura americană vizează Strâmtoarea Hormuz, un punct-cheie pentru comerțul energetic, iar Teheranul amenință cu represalii care ar putea extinde tensiunile către alte coridoare de transport.
Israelul se află, în paralel, într-o fază „de diplomație” pe trei fronturi, cu Washingtonul în rol central: un armistițiu anunțat în Liban, perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul înainte de expirarea unui armistițiu de două săptămâni și negocieri în Cairo privind un plan de dezarmare în Gaza.
În cazul Iranului, președintele Donald Trump spune că discuțiile de pace ar putea reîncepe curând, cu șase zile rămase până la expirarea armistițiului actual. În același timp, SUA afirmă că au finalizat o blocadă a exporturilor iraniene prin Strâmtoarea Hormuz, cu obiectivul de a „sufoca” economia Iranului prin tăierea principalei rute de comerț internațional și de a forța concesii la masa negocierilor.
Iranul, la rândul său, a amenințat cu blocade pe alte rute maritime și a avertizat că ar putea scufunda nave americane dacă SUA încearcă să „policeze” această cale navigabilă. Un fost strateg militar și guvernamental israelian, Shay Har-Zvi, citat de NPR, apreciază că Iranul nu va reveni imediat la negocieri și că este posibilă o reluare a războiului, în condițiile în care ambele părți consideră că au ieșit „învingătoare” din confruntare.
Pe frontul libanez, Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban, care urmează să intre în vigoare vineri la miezul nopții, ora locală. Înaintea anunțului, SUA au cerut Israelului să reducă ofensiva, iar Washingtonul a mediat discuții rare între Israel și Liban, desfășurate marți.
NPR notează că armistițiul este așteptat să fie fragil, în condițiile în care Israelul cere Libanului măsuri concrete pentru dezarmarea Hezbollah. Analiza citează o evaluare potrivit căreia armata libaneză nu are capacitatea de a lua cu forța armele Hezbollah fără riscul unui conflict direct cu o parte semnificativă a comunității șiite.
În Gaza, negocieri la nivel înalt au loc la Cairo între Hamas și reprezentanți ai „Board of Peace” al administrației Trump. Documentul obținut de NPR cere ca Hamas să își „dezafecteze” (decomisioneze) mai întâi armele, într-un proces etapizat pe zone ale Gazei, în schimbul reconstrucției teritoriului distrus.
Un oficial militar Hamas, citat sub protecția anonimatului, spune că gruparea nu se opune în principiu dezarmării dacă există garanții. Hamas condiționează însă discuția despre dezarmare de respectarea de către Israel a angajamentelor din prima fază a armistițiului, inclusiv creșterea ajutorului umanitar și a fluxului de persoane care intră și ies din Gaza. Un alt oficial Hamas afirmă că gruparea așteaptă și rezultatul negocierilor cu Iranul.
În timp ce negocierile continuă, NPR descrie consolidarea unui status quo: prezența militară israeliană pe suprafețe extinse din Gaza și din zone de frontieră din Liban, pe care Israelul le prezintă drept „zone tampon” pentru a îndepărta amenințările de comunitățile de la graniță.
O persoană informată asupra subiectului, citată de NPR fără a fi identificată, susține că, până când Israelul nu vede progrese privind dezarmarea Hezbollah, nu intenționează să se retragă din Liban în lunile următoare și, posibil, nici în anii următori. În această logică, blocada economică asupra exporturilor Iranului devine un instrument de presiune cu efecte care depășesc strict dosarul iranian, pentru că poate influența atât dinamica negocierilor, cât și riscurile de securitate pe rutele maritime regionale.
Recomandate
Incertitudinea privind negocierile SUA–Iran crește riscul de prelungire a tensiunilor regionale , după ce Donald Trump a spus că nu a primit nicio informare de la iranieni despre o eventuală suspendare a discuțiilor și că Washingtonul va „menține blocada”, potrivit Economica . Într-un interviu acordat NBC News, Trump a sugerat o strategie de presiune prin lipsa comunicării, afirmând că „a tăcea este foarte bine” și că această abordare „ar putea dura mult timp”. El a adăugat că tăcerea nu înseamnă escaladare militară imediată: „Nu înseamnă că vom merge şi vom începe să aruncăm bombe peste tot acolo. Pur şi simplu vom tăcea. Vom menţine blocada”. Totodată, Trump a susținut că poate aștepta „cât vor ei”, argumentând că Iranul „pierde o avere” în acest interval. Ce a declanșat confuzia: anunțul Tasnim și contextul din teren Anterior, agenția oficială iraniană Tasnim anunțase că Iranul își suspendă negocierile indirecte cu SUA, pe fondul deteriorării situației de securitate după ce Israelul a ordonat trupelor să avanseze mai adânc în Liban, ceea ce complică eforturile diplomatice de a opri războiul aflat în a treia lună. Trump a declarat că iranienii sunt „mai buni negociatori decât luptători”, dar a insistat că nu a fost informat despre o suspendare a discuțiilor. De ce contează: semnal de blocaj diplomatic și presiune economică prelungită Mesajul transmis de Trump indică o posibilă prelungire a impasului diplomatic, cu accent pe menținerea presiunii prin „blocadă” și prin reducerea comunicării. În lipsa unei confirmări directe între părți privind statutul negocierilor, crește incertitudinea asupra următorilor pași și asupra duratei tensiunilor care influențează stabilitatea regională. [...]
Libanul susține că Hezbollah a acceptat o încetare reciprocă a atacurilor, un pas care ar putea reduce riscul de escaladare în jurul Beirutului , potrivit news.ro , care citează BBC. Ambasada Libanului în SUA a transmis că a „primit confirmarea acceptării de către Hezbollah a propunerii SUA privind o încetare reciprocă a atacurilor”. În esență, planul ar presupune ca Hezbollah să înceteze atacurile asupra Israelului, iar Israelul să nu mai atace capitala libaneză, Beirut. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a confirmat acordul, însă a avertizat că loviturile asupra Beirutului vor continua „dacă Hezbollah nu încetează să atace orașele și civilii noștri”. Ce prevede, potrivit părții libaneze, propunerea SUA Într-o declarație de luni seara, ambasada libaneză a precizat că, „în conformitate cu acordul propus”, atacurile israeliene asupra suburbiilor sudice ale Beirutului ar urma să înceteze în schimbul abținerii Hezbollah de la atacuri împotriva Israelului. Aceeași sursă a adăugat că armistițiul urma „să fie extins pentru a cuprinde întreg teritoriul libanez”. De ce rămâne acordul fragil Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că a discutat atât cu Netanyahu, cât și cu reprezentanți ai Hezbollah și că „aceștia au convenit ca toate atacurile armate să înceteze”, pe fondul avertismentului Iranului că acțiunile militare israeliene în Liban amenință armistițiul existent dintre SUA și Iran. Totuși, Netanyahu a afirmat că, „în același timp”, IDF (Forțele de Apărare ale Israelului) „vor continua să opereze în sudul Libanului conform planului”. După anunțul lui Trump privind oprirea luptelor, unele ciocniri au continuat: Hezbollah a declarat că a lansat trei atacuri asupra tancurilor și soldaților israelieni în apropierea a două sate din nordul Israelului, folosind drone și „un baraj de obuze de artilerie”. [...]
Analiza imaginilor din satelit indică avarii la echipamente militare americane de miliarde de dolari , după ce Iranul ar fi lovit 20 de obiective ale SUA în Orientul Mijlociu de la începutul războiului, potrivit Antena 3 , care citează o analiză BBC bazată pe imagini satelitare și înregistrări video. Miza imediată ține de costurile de înlocuire și de capacitatea operațională a apărării antiaeriene americane în regiune. Iranul ar fi țintit obiective-cheie din opt țări din Orientul Mijlociu de la sfârșitul lunii februarie, iar pagubele ar include sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație, aeronave de realimentare și radare. În paralel, Pentagonul afirmă că a lovit peste 13.000 de ținte în Iran de la începutul Operațiunii „Epic Fury ”, conform aceleiași surse. Ce arată analiza: ținte în opt țări și posibil mai multe baze lovite Potrivit analizei BBC citate, obiectivele afectate se află în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Qatar, Kuweit, Irak, Iordania, Bahrain și Oman. Publicația notează că „cifra reală ar putea fi mai mare”, unii analiști estimând că numărul bazelor lovite ar putea ajunge la 28. Un oficial american din domeniul apărării a refuzat să comenteze constatările BBC, invocând „motive de securitate operațională”, mai arată materialul. Costuri și echipamente: THAAD, aeronave și infrastructură de bază Printre echipamentele avariate ar fi trei baterii antibalistice THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) , identificate la bazele aeriene Al Ruwais și Al Sader (EAU) și la baza aeriană Muwaffaq Salti (Iordania). SUA operează doar opt astfel de baterii la nivel global, iar fabricarea fiecăreia costă aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), potrivit informațiilor citate. Fiecare baterie necesită un echipaj de circa 100 de militari, iar interceptorii lansați ar costa aproximativ 12,7 milioane de dolari (aprox. 58 milioane lei) bucata. Viceamiralul Mark Mellett, fost șef al Forțelor de Apărare ale Irlandei, a declarat pentru BBC că aceste baterii sunt în centrul unei rețele regionale de apărare „foarte complexe”, care nu poate fi „înlocuită rapid sau ușor”. Analiza mai indică avarii la aeronave americane de realimentare și supraveghere la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, unde ar fi vizibile în imagini aeronave avariate și cratere. O aeronavă ar fi fost identificată drept un avion de supraveghere E-3 Sentry, iar presa americană ar fi relatat că înlocuirea ar putea costa până la 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei), potrivit materialului citat. În Kuweit, atacurile ar fi vizat baza aeriană Ali Al Salem și Camp Arifjan, unde analiștii MAIAR ar fi identificat buncăre de combustibil distruse, hangare și spații de cazare, iar compania de informații pentru apărare Janes ar fi identificat pagube extinse la echipamente de comunicații prin satelit. De ce contează: presiune pe bugete și pe capacitatea de refacere rapidă Amploarea pagubelor este „dificil de cuantificat”, însă o estimare a Pentagonului din mai plasează costul total al Operațiunii „Epic Fury” la 29 de miliarde de dolari (aprox. 133 miliarde lei), mare parte din sumă urmând probabil să fie cheltuită pentru „costuri de reparare sau înlocuire a echipamentelor” distruse în conflict, conform sursei. Democrații susțin că această estimare ar fi probabil o subestimare. Raportul citat mai arată că cel puțin 42 de aeronave — inclusiv avioane de vânătoare F-15 și F-35, 24 de drone MQ-9 Reaper și un avion de atac A-10 — ar fi fost distruse sau avariate din februarie. Restricții pe imagini satelitare și limitări de verificare SUA ar fi încercat să limiteze analiza prin satelit a conflictului, cerând companiei Planet să impună o restricție „pe termen nedeterminat” asupra imaginilor noi din Iran și din cea mai mare parte a Orientului Mijlociu, potrivit articolului. BBC ar fi folosit imagini de la alți furnizori internaționali, combinate cu imagini mai vechi de la Planet, pentru a urmări pagubele. În lipsa unor confirmări oficiale detaliate privind fiecare obiectiv, concluziile rămân dependente de interpretarea imaginilor satelitare și a materialelor video disponibile public. [...]
Atacul aerian rusesc de peste noapte a lovit simultan orașe-cheie și infrastructură civilă, amplificând presiunea operațională asupra apărării și serviciilor de urgență din Ucraina , potrivit HotNews . În zorii zilei de marți, atacurile asupra Kievului, Dnipro și Harkov au provocat cel puțin 9 morți și peste 60 de răniți, au transmis autoritățile, pe fondul avertismentelor din ultimele zile privind un atac de amploare. În Dnipro, un atac cu rachete și drone a ucis cinci persoane și a rănit 25, a anunțat guvernatorul regional Oleksandr Hanzha. Toți răniții erau internați, în stare moderată, iar imaginile publicate arată clădiri rezidențiale distruse, vehicule arse și un loc de joacă avariat. În Kiev, primarul Vitali Klitschko a raportat cel puțin patru morți și 51 de răniți, inclusiv copii. Un clip al serviciului de urgență indică incendii și pagube extinse în oraș. Klitschko a mai spus că un presupus atac cu rachetă asupra unui bloc de 24 de etaje a dus la o prăbușire parțială și că ar putea exista persoane prinse sub dărâmături. De asemenea, un bloc de nouă etaje s-a numărat printre clădirile incendiate de resturi de rachete. Impact operațional: adăpostire în masă și intervenții sub alerte aeriene Martorii au descris cum mii de persoane s-au adăpostit marți dimineață în rețeaua de metrou din Kiev, unii cu bunuri personale și saltele, în timp ce în exterior se auzeau sistemele de apărare aeriană încercând să intercepteze loviturile. În paralel, alerte de raid aerian au răsunat în mare parte a țării. Context: avertismente prealabile și justificarea invocată de Moscova Atacul a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizase cu o seară înainte că există informații privind un posibil atac masiv și că forțele de apărare sunt în alertă permanentă, „în măsura maximă posibilă, cu proviziile disponibile”. Săptămâna trecută, Rusia a avertizat că intenționează „atacuri sistematice” asupra țintelor din Kiev legate de armata ucraineană și asupra centrelor de luare a deciziilor, îndemnând străinii să plece. Moscova a susținut că acțiunea ar fi un răspuns la un atac cu drone de luna trecută asupra unui cămin din regiunea Luhansk controlată de ruși, soldat cu 21 de morți; Ucraina a negat atacul. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de a lovi logistica rusă în teritoriile ocupate, cu efecte directe asupra aprovizionării cu combustibil în Crimeea , potrivit HotNews , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski și relatează pe baza Reuters, preluată de Agerpres. Zelenski a afirmat, într-un mesaj video de luni seara, că forțele ucrainene pot „atinge logistica militară rusă practic pe întreaga adâncime a teritoriilor temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure pentru ocupant” în sudul și estul Ucrainei. Presiune pe lanțurile logistice și pe industria petrolieră În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii, dar și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu un accent special pe industria petrolieră rusă. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești. În evaluarea sa, aceste acțiuni arată că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant pe pământul nostru”. Efecte în Crimeea: raționalizarea benzinei Președintele ucrainean a legat atacurile de „penuria de provizii”, în special de lipsa de combustibil din Crimeea și din alte zone aflate sub ocupație rusă. În Crimeea — peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 — șoferii s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei, potrivit relatării citate. Pentru context suplimentar despre țintele lovite și efectele în peninsulă, HotNews a relatat separat despre atacuri la distanță mare și despre penuria de combustibil din Crimeea . [...]
ONU își taie din operațiuni după restanțe de 5,6 miliarde de dolari acumulate de SUA și China, care împreună asigură circa 42% din contribuțiile obligatorii ale organizației, potrivit Mediafax , pe baza unei relatări Il Post. Statele Unite au datorii de aproximativ 4,3 miliarde de dolari (aprox. 19,8 miliarde lei) către ONU, din care circa 2 miliarde pentru bugetul obișnuit, 2,2 miliarde pentru operațiunile de menținere a păcii și 44 de milioane de dolari către tribunalele internaționale. În paralel, administrația Donald Trump a anunțat la începutul lui 2026 retragerea din 66 de organizații internaționale, aproximativ jumătate cu legături în sistemul ONU. Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz , a spus că Washingtonul își va plăti obligațiile, fără un calendar. China, al doilea mare restantier, are întârzieri de aproximativ 1,3 miliarde de dolari (aprox. 6 miliarde lei), dintre care 429 de milioane pentru bugetul curent și 870 de milioane pentru misiunile de „peacekeeping” (menținere a păcii). Ambasadorul chinez la ONU, Fu Cong, a afirmat că Beijingul își va achita obligațiile și a susținut că, în lipsa plăților americane, China a devenit „de facto” principalul contributor. Efecte directe: buget mai mic, posturi tăiate și economii la sedii Criza de lichiditate a început să se vadă în măsuri de reducere a costurilor. Bugetul ONU pentru 2026 a fost redus la 3,45 miliarde de dolari (aprox. 15,9 miliarde lei), cu circa 7% sub nivelul anului anterior. Din 2025, organizația a eliminat aproximativ 3.000 de locuri de muncă, în special în rândul angajaților aflați la început de carieră. La sediul din Geneva, încălzirea și scările rulante sunt oprite periodic pentru economii, iar la New York au fost amânate lucrări de întreținere. Presiune pe misiunile de pace și pe plățile către state contributoare Lipsa fondurilor afectează și operațiunile: ONU a accelerat retragerea unor trupe de menținere a păcii din Republica Democrată Congo și a întârziat plățile către state care contribuie cu militari, inclusiv Nepal și Bangladesh. În plus, situația este complicată de reguli financiare care obligă ONU să returneze statelor membre fondurile neutilizate. Secretarul general António Guterres a descris acest mecanism drept „kafkian”, deoarece organizația trebuie să restituie bani chiar și când lipsa de activitate este cauzată de insuficiența fondurilor disponibile. Regulile ONU prevăd că statele cu restanțe mai mari de doi ani pot pierde dreptul de vot în Adunarea Generală, sancțiune aplicată în prezent mai ales unor țări aflate în dificultăți economice severe, precum Afganistanul și Venezuela. În cazul unei crize financiare majore, impactul ar putea ajunge la misiunile de pace, operațiunile umanitare, tribunalele internaționale și funcționarea administrativă, într-un context de cerere ridicată pentru intervenții internaționale, pe fondul conflictelor și crizelor umanitare în desfășurare. [...]
