Știri
Știri din categoria Externe

Incertitudinea privind negocierile SUA–Iran crește riscul de prelungire a tensiunilor regionale, după ce Donald Trump a spus că nu a primit nicio informare de la iranieni despre o eventuală suspendare a discuțiilor și că Washingtonul va „menține blocada”, potrivit Economica.
Într-un interviu acordat NBC News, Trump a sugerat o strategie de presiune prin lipsa comunicării, afirmând că „a tăcea este foarte bine” și că această abordare „ar putea dura mult timp”. El a adăugat că tăcerea nu înseamnă escaladare militară imediată:
„Nu înseamnă că vom merge şi vom începe să aruncăm bombe peste tot acolo. Pur şi simplu vom tăcea. Vom menţine blocada”.
Totodată, Trump a susținut că poate aștepta „cât vor ei”, argumentând că Iranul „pierde o avere” în acest interval.
Anterior, agenția oficială iraniană Tasnim anunțase că Iranul își suspendă negocierile indirecte cu SUA, pe fondul deteriorării situației de securitate după ce Israelul a ordonat trupelor să avanseze mai adânc în Liban, ceea ce complică eforturile diplomatice de a opri războiul aflat în a treia lună.
Trump a declarat că iranienii sunt „mai buni negociatori decât luptători”, dar a insistat că nu a fost informat despre o suspendare a discuțiilor.
Mesajul transmis de Trump indică o posibilă prelungire a impasului diplomatic, cu accent pe menținerea presiunii prin „blocadă” și prin reducerea comunicării. În lipsa unei confirmări directe între părți privind statutul negocierilor, crește incertitudinea asupra următorilor pași și asupra duratei tensiunilor care influențează stabilitatea regională.
Recomandate

Libanul susține că Hezbollah a acceptat o încetare reciprocă a atacurilor, un pas care ar putea reduce riscul de escaladare în jurul Beirutului , potrivit news.ro , care citează BBC. Ambasada Libanului în SUA a transmis că a „primit confirmarea acceptării de către Hezbollah a propunerii SUA privind o încetare reciprocă a atacurilor”. În esență, planul ar presupune ca Hezbollah să înceteze atacurile asupra Israelului, iar Israelul să nu mai atace capitala libaneză, Beirut. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a confirmat acordul, însă a avertizat că loviturile asupra Beirutului vor continua „dacă Hezbollah nu încetează să atace orașele și civilii noștri”. Ce prevede, potrivit părții libaneze, propunerea SUA Într-o declarație de luni seara, ambasada libaneză a precizat că, „în conformitate cu acordul propus”, atacurile israeliene asupra suburbiilor sudice ale Beirutului ar urma să înceteze în schimbul abținerii Hezbollah de la atacuri împotriva Israelului. Aceeași sursă a adăugat că armistițiul urma „să fie extins pentru a cuprinde întreg teritoriul libanez”. De ce rămâne acordul fragil Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că a discutat atât cu Netanyahu, cât și cu reprezentanți ai Hezbollah și că „aceștia au convenit ca toate atacurile armate să înceteze”, pe fondul avertismentului Iranului că acțiunile militare israeliene în Liban amenință armistițiul existent dintre SUA și Iran. Totuși, Netanyahu a afirmat că, „în același timp”, IDF (Forțele de Apărare ale Israelului) „vor continua să opereze în sudul Libanului conform planului”. După anunțul lui Trump privind oprirea luptelor, unele ciocniri au continuat: Hezbollah a declarat că a lansat trei atacuri asupra tancurilor și soldaților israelieni în apropierea a două sate din nordul Israelului, folosind drone și „un baraj de obuze de artilerie”. [...]

Analiza imaginilor din satelit indică avarii la echipamente militare americane de miliarde de dolari , după ce Iranul ar fi lovit 20 de obiective ale SUA în Orientul Mijlociu de la începutul războiului, potrivit Antena 3 , care citează o analiză BBC bazată pe imagini satelitare și înregistrări video. Miza imediată ține de costurile de înlocuire și de capacitatea operațională a apărării antiaeriene americane în regiune. Iranul ar fi țintit obiective-cheie din opt țări din Orientul Mijlociu de la sfârșitul lunii februarie, iar pagubele ar include sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație, aeronave de realimentare și radare. În paralel, Pentagonul afirmă că a lovit peste 13.000 de ținte în Iran de la începutul Operațiunii „Epic Fury ”, conform aceleiași surse. Ce arată analiza: ținte în opt țări și posibil mai multe baze lovite Potrivit analizei BBC citate, obiectivele afectate se află în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Qatar, Kuweit, Irak, Iordania, Bahrain și Oman. Publicația notează că „cifra reală ar putea fi mai mare”, unii analiști estimând că numărul bazelor lovite ar putea ajunge la 28. Un oficial american din domeniul apărării a refuzat să comenteze constatările BBC, invocând „motive de securitate operațională”, mai arată materialul. Costuri și echipamente: THAAD, aeronave și infrastructură de bază Printre echipamentele avariate ar fi trei baterii antibalistice THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) , identificate la bazele aeriene Al Ruwais și Al Sader (EAU) și la baza aeriană Muwaffaq Salti (Iordania). SUA operează doar opt astfel de baterii la nivel global, iar fabricarea fiecăreia costă aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), potrivit informațiilor citate. Fiecare baterie necesită un echipaj de circa 100 de militari, iar interceptorii lansați ar costa aproximativ 12,7 milioane de dolari (aprox. 58 milioane lei) bucata. Viceamiralul Mark Mellett, fost șef al Forțelor de Apărare ale Irlandei, a declarat pentru BBC că aceste baterii sunt în centrul unei rețele regionale de apărare „foarte complexe”, care nu poate fi „înlocuită rapid sau ușor”. Analiza mai indică avarii la aeronave americane de realimentare și supraveghere la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, unde ar fi vizibile în imagini aeronave avariate și cratere. O aeronavă ar fi fost identificată drept un avion de supraveghere E-3 Sentry, iar presa americană ar fi relatat că înlocuirea ar putea costa până la 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei), potrivit materialului citat. În Kuweit, atacurile ar fi vizat baza aeriană Ali Al Salem și Camp Arifjan, unde analiștii MAIAR ar fi identificat buncăre de combustibil distruse, hangare și spații de cazare, iar compania de informații pentru apărare Janes ar fi identificat pagube extinse la echipamente de comunicații prin satelit. De ce contează: presiune pe bugete și pe capacitatea de refacere rapidă Amploarea pagubelor este „dificil de cuantificat”, însă o estimare a Pentagonului din mai plasează costul total al Operațiunii „Epic Fury” la 29 de miliarde de dolari (aprox. 133 miliarde lei), mare parte din sumă urmând probabil să fie cheltuită pentru „costuri de reparare sau înlocuire a echipamentelor” distruse în conflict, conform sursei. Democrații susțin că această estimare ar fi probabil o subestimare. Raportul citat mai arată că cel puțin 42 de aeronave — inclusiv avioane de vânătoare F-15 și F-35, 24 de drone MQ-9 Reaper și un avion de atac A-10 — ar fi fost distruse sau avariate din februarie. Restricții pe imagini satelitare și limitări de verificare SUA ar fi încercat să limiteze analiza prin satelit a conflictului, cerând companiei Planet să impună o restricție „pe termen nedeterminat” asupra imaginilor noi din Iran și din cea mai mare parte a Orientului Mijlociu, potrivit articolului. BBC ar fi folosit imagini de la alți furnizori internaționali, combinate cu imagini mai vechi de la Planet, pentru a urmări pagubele. În lipsa unor confirmări oficiale detaliate privind fiecare obiectiv, concluziile rămân dependente de interpretarea imaginilor satelitare și a materialelor video disponibile public. [...]

Donald Trump susține că Israelul a acceptat să oprească orice deplasare de trupe spre Beirut și să nu atace Libanul , în schimbul opririi complete a tirurilor din partea Hezbollah , după o convorbire telefonică cu premierul Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul, dacă se confirmă și se aplică, ar indica o frânare a escaladării și o condiționare directă a operațiunilor israeliene de coordonarea cu Washingtonul. Trump a declarat după discuție că „nu vor merge trupe la Beirut” și că orice trupe aflate „în drum” au fost deja întoarse. În același timp, el a afirmat că Hezbollah ar fi acceptat oprirea tuturor atacurilor, în formula: Israel nu atacă, iar Hezbollah nu atacă Israelul. Negocieri pentru încetarea focului: de la „parțial” la „total” Înaintea convorbirii Trump–Netanyahu, președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi transmis administrației Trump că Hezbollah este dispus să se angajeze într-o încetare a focului „cuprinzătoare” și că poate garanta implementarea ei, potrivit Axios, care citează pe Ali Hamdan, consilier principal al lui Berri. Hamdan a spus că SUA ar fi propus inițial o încetare parțială a focului: Hezbollah să oprească loviturile asupra nordului Israelului, iar Israelul să nu lovească Beirutul. Potrivit aceleiași relatări, Berri ar fi respins ideea unei formule limitate, cerând o încetare totală a focului. Operațiunile în Beirut, condiționate de „aprobarea finală” a lui Trump Publicația notează că oficiali israelieni erau îngrijorați că discuția dintre Trump și Netanyahu ar putea duce la anularea unei lovituri planificate în Dahiyeh (suburbiile sudice ale Beirutului). După convorbire, doi oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că Israelul ar aștepta „aprobarea finală” a lui Trump înaintea oricărei operațiuni în suburbiile sudice ale Beirutului. Cât de probabilă este o încetare a focului Un alt interlocutor citat de Axios susține că oficiali americani i-ar fi transmis lui Berri că Netanyahu este puțin probabil să accepte. Totuși, un oficial israelian a confirmat pentru Axios că Hezbollah ar părea pregătit pentru o încetare totală a focului și că, în acest cadru, nu ar cere retragerea completă a Israelului din Liban. În lipsa unui acord formal prezentat public și a unor confirmări independente complete asupra termenilor, rămâne neclar dacă declarațiile lui Trump reflectă o înțelegere operațională imediată sau o poziționare de negociere. [...]

Ucraina își extinde capacitatea de a lovi logistica rusă în teritoriile ocupate, cu efecte directe asupra aprovizionării cu combustibil în Crimeea , potrivit HotNews , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski și relatează pe baza Reuters, preluată de Agerpres. Zelenski a afirmat, într-un mesaj video de luni seara, că forțele ucrainene pot „atinge logistica militară rusă practic pe întreaga adâncime a teritoriilor temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure pentru ocupant” în sudul și estul Ucrainei. Presiune pe lanțurile logistice și pe industria petrolieră În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii, dar și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu un accent special pe industria petrolieră rusă. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești. În evaluarea sa, aceste acțiuni arată că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant pe pământul nostru”. Efecte în Crimeea: raționalizarea benzinei Președintele ucrainean a legat atacurile de „penuria de provizii”, în special de lipsa de combustibil din Crimeea și din alte zone aflate sub ocupație rusă. În Crimeea — peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 — șoferii s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei, potrivit relatării citate. Pentru context suplimentar despre țintele lovite și efectele în peninsulă, HotNews a relatat separat despre atacuri la distanță mare și despre penuria de combustibil din Crimeea . [...]

ONU își taie din operațiuni după restanțe de 5,6 miliarde de dolari acumulate de SUA și China, care împreună asigură circa 42% din contribuțiile obligatorii ale organizației, potrivit Mediafax , pe baza unei relatări Il Post. Statele Unite au datorii de aproximativ 4,3 miliarde de dolari (aprox. 19,8 miliarde lei) către ONU, din care circa 2 miliarde pentru bugetul obișnuit, 2,2 miliarde pentru operațiunile de menținere a păcii și 44 de milioane de dolari către tribunalele internaționale. În paralel, administrația Donald Trump a anunțat la începutul lui 2026 retragerea din 66 de organizații internaționale, aproximativ jumătate cu legături în sistemul ONU. Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz , a spus că Washingtonul își va plăti obligațiile, fără un calendar. China, al doilea mare restantier, are întârzieri de aproximativ 1,3 miliarde de dolari (aprox. 6 miliarde lei), dintre care 429 de milioane pentru bugetul curent și 870 de milioane pentru misiunile de „peacekeeping” (menținere a păcii). Ambasadorul chinez la ONU, Fu Cong, a afirmat că Beijingul își va achita obligațiile și a susținut că, în lipsa plăților americane, China a devenit „de facto” principalul contributor. Efecte directe: buget mai mic, posturi tăiate și economii la sedii Criza de lichiditate a început să se vadă în măsuri de reducere a costurilor. Bugetul ONU pentru 2026 a fost redus la 3,45 miliarde de dolari (aprox. 15,9 miliarde lei), cu circa 7% sub nivelul anului anterior. Din 2025, organizația a eliminat aproximativ 3.000 de locuri de muncă, în special în rândul angajaților aflați la început de carieră. La sediul din Geneva, încălzirea și scările rulante sunt oprite periodic pentru economii, iar la New York au fost amânate lucrări de întreținere. Presiune pe misiunile de pace și pe plățile către state contributoare Lipsa fondurilor afectează și operațiunile: ONU a accelerat retragerea unor trupe de menținere a păcii din Republica Democrată Congo și a întârziat plățile către state care contribuie cu militari, inclusiv Nepal și Bangladesh. În plus, situația este complicată de reguli financiare care obligă ONU să returneze statelor membre fondurile neutilizate. Secretarul general António Guterres a descris acest mecanism drept „kafkian”, deoarece organizația trebuie să restituie bani chiar și când lipsa de activitate este cauzată de insuficiența fondurilor disponibile. Regulile ONU prevăd că statele cu restanțe mai mari de doi ani pot pierde dreptul de vot în Adunarea Generală, sancțiune aplicată în prezent mai ales unor țări aflate în dificultăți economice severe, precum Afganistanul și Venezuela. În cazul unei crize financiare majore, impactul ar putea ajunge la misiunile de pace, operațiunile umanitare, tribunalele internaționale și funcționarea administrativă, într-un context de cerere ridicată pentru intervenții internaționale, pe fondul conflictelor și crizelor umanitare în desfășurare. [...]

Reclasificarea biroului de presă al Pentagonului ca „spațiu clasificat” taie accesul direct al jurnaliștilor și ridică miza juridică a regulilor de transparență la Departamentul Apărării al SUA, potrivit Mediafax , care citează Associated Press (AP). Măsura a fost confirmată de secretarul de presă interimar al Pentagonului, Joel Valdez, care a precizat că biroul de presă a fost desemnat Sensitive Compartmented Information Facility (SCIF) – un tip de spațiu folosit pentru gestionarea informațiilor clasificate. Valdez a explicat că decizia a fost luată deoarece în aceeași zonă lucrează redactori de discursuri din Biroul Secretarului Apărării, care utilizează curent documente și informații clasificate. „Jurnaliștilor nu li se va mai permite accesul în acest spațiu”, a transmis Valdez pe platforma X, susținând că măsura nu ar avea un caracter controversat. Ce se schimbă operațional pentru presa acreditată Decizia vine după o serie de modificări ale regulilor de acces în sediul Departamentului Apărării. Timp de decenii, jurnaliștii acreditați la Pentagon au avut permise care le permiteau să circule în mai multe zone ale clădirii și să interacționeze direct cu oficialii responsabili de comunicare. Potrivit materialului, situația s-a schimbat în toamna anului trecut, când majoritatea instituțiilor media au renunțat la acreditările speciale și au părăsit sediul Pentagonului, în semn de protest față de noile reguli impuse de autorități. Disputa ajunge în instanță: procesul deschis de The New York Times Noile restricții au generat și dispute juridice. The New York Times a deschis în luna mai un nou proces împotriva Departamentului Apărării, susținând că obligația ca jurnaliștii să fie însoțiți permanent de un reprezentant al Pentagonului în interiorul clădirii încalcă libertatea presei garantată de Primul Amendament al Constituției SUA. Publicația argumentează că măsurile reduc capacitatea reporterilor de a realiza relatări independente despre activitatea armatei americane și despre deciziile Departamentului Apărării. Context: reguli introduse după decizii judiciare contradictorii Actualele reguli au fost introduse în martie, după decizii judiciare contradictorii privind accesul presei la Pentagon. Un judecător federal anulase anterior unele restricții impuse de administrația condusă de Donald Trump și de secretarul Apărării Pete Hegseth, însă ulterior autoritățile au adoptat un nou set de reguli care a păstrat obligativitatea escortării jurnaliștilor în interiorul complexului militar. Procesul este în continuare pe rol, iar disputa privind accesul la informații și transparența activității Pentagonului rămâne deschisă. Criticii susțin că restricțiile îngreunează activitatea presei și reduc transparența, în timp ce oficialii Pentagonului invocă protejarea informațiilor sensibile și a securității naționale. [...]