Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde capacitatea de a lovi logistica rusă în teritoriile ocupate, cu efecte directe asupra aprovizionării cu combustibil în Crimeea, potrivit HotNews, care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski și relatează pe baza Reuters, preluată de Agerpres.
Zelenski a afirmat, într-un mesaj video de luni seara, că forțele ucrainene pot „atinge logistica militară rusă practic pe întreaga adâncime a teritoriilor temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure pentru ocupant” în sudul și estul Ucrainei.
În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii, dar și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu un accent special pe industria petrolieră rusă.
Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești. În evaluarea sa, aceste acțiuni arată că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant pe pământul nostru”.
Președintele ucrainean a legat atacurile de „penuria de provizii”, în special de lipsa de combustibil din Crimeea și din alte zone aflate sub ocupație rusă.
În Crimeea — peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 — șoferii s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei, potrivit relatării citate. Pentru context suplimentar despre țintele lovite și efectele în peninsulă, HotNews a relatat separat despre atacuri la distanță mare și despre penuria de combustibil din Crimeea.
Recomandate
Ucraina susține că poate bloca logistica rusă în teritoriile ocupate , iar efectul imediat invocat este apariția unei penurii de combustibil în Crimeea , potrivit Agerpres . Mesajul președintelui Volodimir Zelenski indică o presiune operațională mai mare asupra liniilor de aprovizionare ale Rusiei, cu potențiale consecințe economice locale în zonele aflate sub control rusesc. Zelenski a afirmat, în mesajul său video de luni seara, că forțele ucrainene pot lovi „logistica militară rusă” „practic pe întreaga adâncime” a teritoriilor „temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure” pentru trupele ruse în sudul și estul Ucrainei. Atacuri asupra industriei petroliere și efecte în aprovizionare În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu accent pe industria petrolieră rusă, notează materialul care citează Reuters. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești, prezentând aceste acțiuni drept o demonstrație că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant” pe teritoriul ucrainean. Raționalizarea benzinei în Crimeea Conform informațiilor din articol, șoferii din Crimeea – peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 – s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei. Zelenski a legat explicit situația de „penuria de provizii”, menționând în special „penuria de combustibil” în Crimeea și în alte zone aflate sub ocupație. [...]
Atacurile nocturne rusești au lovit infrastructură urbană în mai multe orașe, cu întreruperi de curent și incendii , un tip de impact operațional care poate afecta rapid funcționarea serviciilor esențiale, pe fondul intensificării loviturilor la nivel național, potrivit news.ro . Cel puțin cinci persoane au fost ucise și zeci au fost rănite după un atac rusesc „de amploare” lansat în timpul nopții. La Dnipro, patru persoane au murit și 16 au fost rănite, iar la Kiev o persoană a fost ucisă și cel puțin 20 au fost rănite, relatează BBC, citată de news.ro. Efecte imediate în Kiev: fum, explozii, pene de curent În capitală, mii de oameni s-au adăpostit, în timp ce din centrul orașului se ridicau coloane mari de fum. Alerte de raid aerian au fost emise în cea mai mare parte a Ucrainei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a cerut populației să rămână în adăposturi, iar șeful Administrației Militare a orașului, Tymur Tkachenko, a indicat folosirea rachetelor balistice: „Inamicul loveşte cu rachete balistice.” Kliciko a mai spus că două blocuri de apartamente au fost lovite și că există temeri că oameni ar putea fi prinși sub dărâmături. În timpul atacurilor din zori, au fost auzite drone și „mai mult de o duzină de explozii puternice”, iar în oraș au fost raportate întreruperi de curent și incendii; amploarea pagubelor nu era încă clară. Lovituri și în Zaporojie , pe fondul avertismentelor privind un atac „masiv” O instalație industrială a fost atacată și în Zaporojie, potrivit aceleiași relatări. În ajun, președintele ucrainean Volodimir Zelenski reiterase avertismentele către populație privind posibilitatea unui atac „masiv”, citat de CNN: „Avertismentele serviciilor de informaţii privind atacurile ruseşti rămân valabile. Este posibil un atac de amploare – l-au pregătit.” Contextul menționat este că Rusia anunțase săptămâna trecută, potrivit presei de stat ruse, că va începe „atacuri sistematice” împotriva obiectivelor militare din Kiev, iar Ministerul rus de Externe le-a transmis cetățenilor străini, inclusiv personalului misiunilor diplomatice și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”. Atacurile au avut loc în condițiile în care Ucraina și-a extins loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești. [...]
Incertitudinea privind negocierile SUA–Iran crește riscul de prelungire a tensiunilor regionale , după ce Donald Trump a spus că nu a primit nicio informare de la iranieni despre o eventuală suspendare a discuțiilor și că Washingtonul va „menține blocada”, potrivit Economica . Într-un interviu acordat NBC News, Trump a sugerat o strategie de presiune prin lipsa comunicării, afirmând că „a tăcea este foarte bine” și că această abordare „ar putea dura mult timp”. El a adăugat că tăcerea nu înseamnă escaladare militară imediată: „Nu înseamnă că vom merge şi vom începe să aruncăm bombe peste tot acolo. Pur şi simplu vom tăcea. Vom menţine blocada”. Totodată, Trump a susținut că poate aștepta „cât vor ei”, argumentând că Iranul „pierde o avere” în acest interval. Ce a declanșat confuzia: anunțul Tasnim și contextul din teren Anterior, agenția oficială iraniană Tasnim anunțase că Iranul își suspendă negocierile indirecte cu SUA, pe fondul deteriorării situației de securitate după ce Israelul a ordonat trupelor să avanseze mai adânc în Liban, ceea ce complică eforturile diplomatice de a opri războiul aflat în a treia lună. Trump a declarat că iranienii sunt „mai buni negociatori decât luptători”, dar a insistat că nu a fost informat despre o suspendare a discuțiilor. De ce contează: semnal de blocaj diplomatic și presiune economică prelungită Mesajul transmis de Trump indică o posibilă prelungire a impasului diplomatic, cu accent pe menținerea presiunii prin „blocadă” și prin reducerea comunicării. În lipsa unei confirmări directe între părți privind statutul negocierilor, crește incertitudinea asupra următorilor pași și asupra duratei tensiunilor care influențează stabilitatea regională. [...]
ONU își taie din operațiuni după restanțe de 5,6 miliarde de dolari acumulate de SUA și China, care împreună asigură circa 42% din contribuțiile obligatorii ale organizației, potrivit Mediafax , pe baza unei relatări Il Post. Statele Unite au datorii de aproximativ 4,3 miliarde de dolari (aprox. 19,8 miliarde lei) către ONU, din care circa 2 miliarde pentru bugetul obișnuit, 2,2 miliarde pentru operațiunile de menținere a păcii și 44 de milioane de dolari către tribunalele internaționale. În paralel, administrația Donald Trump a anunțat la începutul lui 2026 retragerea din 66 de organizații internaționale, aproximativ jumătate cu legături în sistemul ONU. Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz , a spus că Washingtonul își va plăti obligațiile, fără un calendar. China, al doilea mare restantier, are întârzieri de aproximativ 1,3 miliarde de dolari (aprox. 6 miliarde lei), dintre care 429 de milioane pentru bugetul curent și 870 de milioane pentru misiunile de „peacekeeping” (menținere a păcii). Ambasadorul chinez la ONU, Fu Cong, a afirmat că Beijingul își va achita obligațiile și a susținut că, în lipsa plăților americane, China a devenit „de facto” principalul contributor. Efecte directe: buget mai mic, posturi tăiate și economii la sedii Criza de lichiditate a început să se vadă în măsuri de reducere a costurilor. Bugetul ONU pentru 2026 a fost redus la 3,45 miliarde de dolari (aprox. 15,9 miliarde lei), cu circa 7% sub nivelul anului anterior. Din 2025, organizația a eliminat aproximativ 3.000 de locuri de muncă, în special în rândul angajaților aflați la început de carieră. La sediul din Geneva, încălzirea și scările rulante sunt oprite periodic pentru economii, iar la New York au fost amânate lucrări de întreținere. Presiune pe misiunile de pace și pe plățile către state contributoare Lipsa fondurilor afectează și operațiunile: ONU a accelerat retragerea unor trupe de menținere a păcii din Republica Democrată Congo și a întârziat plățile către state care contribuie cu militari, inclusiv Nepal și Bangladesh. În plus, situația este complicată de reguli financiare care obligă ONU să returneze statelor membre fondurile neutilizate. Secretarul general António Guterres a descris acest mecanism drept „kafkian”, deoarece organizația trebuie să restituie bani chiar și când lipsa de activitate este cauzată de insuficiența fondurilor disponibile. Regulile ONU prevăd că statele cu restanțe mai mari de doi ani pot pierde dreptul de vot în Adunarea Generală, sancțiune aplicată în prezent mai ales unor țări aflate în dificultăți economice severe, precum Afganistanul și Venezuela. În cazul unei crize financiare majore, impactul ar putea ajunge la misiunile de pace, operațiunile umanitare, tribunalele internaționale și funcționarea administrativă, într-un context de cerere ridicată pentru intervenții internaționale, pe fondul conflictelor și crizelor umanitare în desfășurare. [...]
Reclasificarea biroului de presă al Pentagonului ca „spațiu clasificat” taie accesul direct al jurnaliștilor și ridică miza juridică a regulilor de transparență la Departamentul Apărării al SUA, potrivit Mediafax , care citează Associated Press (AP). Măsura a fost confirmată de secretarul de presă interimar al Pentagonului, Joel Valdez, care a precizat că biroul de presă a fost desemnat Sensitive Compartmented Information Facility (SCIF) – un tip de spațiu folosit pentru gestionarea informațiilor clasificate. Valdez a explicat că decizia a fost luată deoarece în aceeași zonă lucrează redactori de discursuri din Biroul Secretarului Apărării, care utilizează curent documente și informații clasificate. „Jurnaliștilor nu li se va mai permite accesul în acest spațiu”, a transmis Valdez pe platforma X, susținând că măsura nu ar avea un caracter controversat. Ce se schimbă operațional pentru presa acreditată Decizia vine după o serie de modificări ale regulilor de acces în sediul Departamentului Apărării. Timp de decenii, jurnaliștii acreditați la Pentagon au avut permise care le permiteau să circule în mai multe zone ale clădirii și să interacționeze direct cu oficialii responsabili de comunicare. Potrivit materialului, situația s-a schimbat în toamna anului trecut, când majoritatea instituțiilor media au renunțat la acreditările speciale și au părăsit sediul Pentagonului, în semn de protest față de noile reguli impuse de autorități. Disputa ajunge în instanță: procesul deschis de The New York Times Noile restricții au generat și dispute juridice. The New York Times a deschis în luna mai un nou proces împotriva Departamentului Apărării, susținând că obligația ca jurnaliștii să fie însoțiți permanent de un reprezentant al Pentagonului în interiorul clădirii încalcă libertatea presei garantată de Primul Amendament al Constituției SUA. Publicația argumentează că măsurile reduc capacitatea reporterilor de a realiza relatări independente despre activitatea armatei americane și despre deciziile Departamentului Apărării. Context: reguli introduse după decizii judiciare contradictorii Actualele reguli au fost introduse în martie, după decizii judiciare contradictorii privind accesul presei la Pentagon. Un judecător federal anulase anterior unele restricții impuse de administrația condusă de Donald Trump și de secretarul Apărării Pete Hegseth, însă ulterior autoritățile au adoptat un nou set de reguli care a păstrat obligativitatea escortării jurnaliștilor în interiorul complexului militar. Procesul este în continuare pe rol, iar disputa privind accesul la informații și transparența activității Pentagonului rămâne deschisă. Criticii susțin că restricțiile îngreunează activitatea presei și reduc transparența, în timp ce oficialii Pentagonului invocă protejarea informațiilor sensibile și a securității naționale. [...]
Iranul ridică riscul de perturbare a unei rute-cheie pentru petrol și mărfuri , după ce un comandant al Forței Quds a sugerat că Teheranul ar putea viza circulația maritimă din strâmtoarea Bab el-Mandeb , un punct strategic pentru comerțul global, potrivit Mediafax . Esmail Qaani, comandant al Forței Quds din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, a declarat – într-un comunicat publicat de agenția Tasnim – că „Axa Rezistenței” ar putea lua măsuri pentru a aduce traficul din Bab el-Mandeb la același nivel cu cel din strâmtoarea Ormuz , unde tensiunile sunt deja ridicate. De ce contează Bab el-Mandeb pentru economie Amenințarea este relevantă prin potențialul impact asupra fluxurilor comerciale și energetice: Bab el-Mandeb leagă Marea Roșie de Golful Aden și este un punct esențial pentru transportul de petrol și mărfuri între Europa, Asia și Africa. Contextul politic: Gaza, Liban și relația cu SUA Declarația vine pe fondul conflictelor din Gaza și Liban. Qaani a acuzat sprijinul deschis al Statelor Unite pentru Israel și a susținut că acest lucru va determina extinderea operațiunilor pe mai multe fronturi. „Răul sioniștilor din Liban și Gaza […] va întări hotărârea Axei Rezistenței de a-și extinde sprijinul pentru ambele fronturi și de a deschide noi fronturi” Contrast cu semnalele diplomatice În același timp, la nivel diplomatic sunt semnalate evoluții care ar indica o posibilă detensionare: Libanul a anunțat că Hezbollah ar fi acceptat un armistițiu propus de Statele Unite, iar președintele american Donald Trump a sugerat că și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar fi de acord cu inițiativa. În paralel, Trump a afirmat că negocierile cu Iranul „avansează rapid”, un mesaj care contrastează cu tonul amenințărilor venite de la Teheran privind rutele maritime strategice. [...]
