Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea negocierilor directe Israel–Liban, după 43 de ani, ridică miza pentru stabilitatea regională și riscurile economice legate de energie, în condițiile în care conflictul a produs deja „cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istorie”, potrivit relatării HotNews, care citează Reuters.
Secretarul de stat american Marco Rubio a găzduit marți, la Washington, o întâlnire rară între reprezentanții Israelului și ai Libanului și a spus că speră ca discuțiile să ducă la un acord asupra unui „cadru” pentru procesul de pace, deși Israelul își continuă războiul împotriva Hezbollah.
Întâlnirea are loc într-un moment „critic” al crizei din Orientul Mijlociu, la o săptămână după instaurarea unui armistițiu fragil între Statele Unite, Israel și Iran. Iranul susține că actuala campanie de lovituri aeriene a Israelului asupra țintelor Hezbollah din Liban trebuie inclusă într-un acord mai amplu de încetare a războiului, ceea ce complică negocierile mediate de Pakistan, menite să prevină „alte consecințe economice”.
În același context, conflictul început cu atacurile SUA–Israel asupra Iranului din 28 februarie „a dus la cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istorie”, punând presiune pe președintele Donald Trump să găsească o soluție de ieșire, potrivit textului citat.
Cele două părți au intrat în primele negocieri directe din 1983 încoace cu obiective diferite:
Prezența lui Rubio – descris ca șef al diplomației americane și consilier pentru securitate națională al lui Trump – este prezentată ca un semnal că Washingtonul vrea progrese. Rubio a deschis întâlnirea dintre ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, și omologul său libanez, Nada Hamadeh Moawad, și a insistat că demersul este de durată:
„Acesta este un proces, nu un eveniment. Este mai mult decât o singură zi. Va dura, dar credem că merită acest efort și este o întâlnire istorică pe care sperăm să o dezvoltăm. Speranța de astăzi este că putem contura cadrul pe baza căruia se poate construi o pace permanentă și durabilă.”
La discuțiile de la Washington au participat, potrivit materialului, și Michael Needham (consilier al Departamentului de Stat), Mike Waltz (ambasadorul SUA la ONU) și Michel Issa (ambasadorul SUA în Liban).
Guvernul libanez condus de Aoun și de premierul Nawaf Salam a cerut negocieri cu Israelul în pofida obiecțiilor Hezbollah, pe fondul tensiunilor crescute dintre gruparea șiită și oponenții săi.
Hezbollah a deschis focul în sprijinul Teheranului pe 2 martie, iar ofensiva israeliană declanșată ulterior „a ucis peste 2.000 de persoane și a forțat 1,2 milioane de oameni să-și părăsească locuințele”, potrivit autorităților libaneze citate.
În paralel, statul libanez încearcă să dezarmeze Hezbollah pe cale pașnică încă de la războiul dintre miliție și Israel din 2024, în condițiile în care o dezarmare prin forță ar putea reaprinde conflictul intern. Materialul mai notează că actualul guvern a interzis aripa militară a Hezbollah după ce organizația a deschis focul asupra Israelului luna trecută.
Recomandate
Ambasadorul Israelului în SUA susține că există „un interes comun” cu Libanul pentru a reduce influența Hezbollah , după discuții cu omologul său libanez, potrivit Al Jazeera . Yechiel Leiter , ambasadorul Israelului la Washington, a declarat că aceste discuții ar fi scos la iveală „o dorință reciprocă” de a „subjuga” Hezbollah, sugerând o convergență de poziții între cele două părți pe tema grupării șiite susținute de Iran, actor central în ecuația de securitate de la granița israeliano-libaneză. „Am descoperit astăzi că suntem de aceeași parte a ecuației.” Materialul nu oferă detalii despre cadrul discuțiilor, nivelul de reprezentare al părții libaneze sau eventuale măsuri concrete care ar urma să decurgă din această „aliniere” descrisă de diplomat. În lipsa acestor elemente, impactul practic rămâne, deocamdată, neclar. [...]
Coreea de Sud spune că a închis disputa diplomatică cu Israelul după ce un înalt oficial israelian a transmis Seulului că acceptă explicațiile și scuzele legate de declarațiile președintelui Lee Jae Myung despre Holocaust, potrivit Mediafax . Ministrul de Externe sud-coreean a declarat miercuri că mesajul de acceptare a venit din partea unui oficial israelian, iar, în consecință, „incidentul diplomatic este considerat închis”, conform șefului diplomației de la Seul. Ce a declanșat tensiunile Controversa a pornit după ce președintele Lee a publicat pe platforma X un mesaj în care a comparat acțiunile militare ale Israelului împotriva palestinienilor cu Holocaustul . Autoritățile israeliene au respins paralela, pe care au considerat-o inacceptabilă și ofensatoare din punct de vedere istoric. Cum a intervenit Seulul și ce urmează Pe plan intern, declarațiile lui Lee au generat critici și dezbateri, inclusiv din partea opoziției și a unor segmente ale opiniei publice. Ministerul de Externe sud-coreean a intervenit ulterior pentru a clarifica poziția oficială și pentru a limita impactul diplomatic al mesajului, iar aceste demersuri ar fi dus, potrivit lui Cho Hyun, la detensionarea relațiilor cu Israelul. [...]
China a respins acuzațiile SUA privind presiunea militară asupra Taiwanului și a cerut Washingtonului „prudență”, într-un nou episod care menține ridicat riscul de escaladare în Strâmtoarea Taiwan , potrivit Reuters . Beijingul spune că afirmațiile americane „distorsionează faptele” și ar indica „intenții răuvoitoare”. Un purtător de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwan al guvernului chinez, Chen Binhua, a declarat că „anumite persoane” din SUA „rehash” constant așa-numita „amenințare a continentului” sau „presiunea militară”, susținând că este vorba despre „o distorsionare completă a faptelor”. Oficialul a insistat că Taiwanul este „o chestiune internă” și că Beijingul nu va accepta „interferențe externe”. Context: exerciții militare și presiune diplomatică China și-a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului său, inclusiv prin mai multe runde de exerciții; cele mai recente au inclus trageri cu muniție reală la finalul lunii decembrie, notează Reuters. Declarațiile de miercuri vin după ce Departamentul de Stat al SUA a îndemnat, săptămâna trecută, China să discute cu Taiwanul și să oprească presiunile militare și de altă natură asupra insulei, în urma întâlnirii de la Beijing dintre președintele chinez Xi Jinping și Cheng Li-wun, lidera Kuomintang (KMT) , cel mai mare partid de opoziție din Taiwan. Miza: vânzările de arme și linia roșie a Beijingului Beijingul a cerut în mod repetat oprirea vânzărilor de arme americane către Taiwan, principalul său susținător internațional, deși între Washington și Taipei nu există relații diplomatice oficiale. În paralel, China refuză să discute cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”. Lai respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația Taiwanului își poate decide viitorul. „Calea păcii”, dar fără renunțarea la forță Cheng Li-wun a spus că vizita sa a urmărit să încurajeze pacea, în contextul în care China a prezentat măsuri despre care susține că ar avantaja Taiwanul, inclusiv relaxarea unor controale la exporturile de alimente. Totuși, activitățile militare regulate în jurul insulei nu au încetat pe durata deplasării, potrivit aceleiași surse. Taipei a transmis că guvernul ar trebui să conducă eforturile de dialog cu China, nu contactele „partid-la-partid”. China nu a renunțat niciodată la posibilitatea folosirii forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, deși afirmă că preferă „reunificarea pașnică” — mesaj pe care Beijingul l-a intensificat în ultimele săptămâni. Chen Binhua a susținut că „reunificarea” ar aduce beneficii, de la costuri de trai mai mici până la reabilitarea locuințelor vechi. [...]
Cel puțin șapte nave cu legături cu Iran au traversat Strâmtoarea Ormuz după intrarea în vigoare a blocadei militare anunțate de SUA , indică datele de urmărire maritimă citate de news.ro . Mișcările, uneori urmate de întoarceri din drum, arată o aplicare contestată în practică a restricțiilor într-un punct-cheie pentru transportul maritim din regiune. Potrivit furnizorului de date maritime Kpler, blocada impusă de Washington a intrat în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României). Datele de marți arată că cel puțin trei nave plecate din porturi iraniene au reușit să treacă strâmtoarea, iar în total au fost identificate cel puțin șapte nave cu legături cu Iran care au tranzitat după acel moment. Ce nave au fost urmărite și ce încărcături aveau Kpler indică, între navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz, următoarele exemple: Christianna (vrachier, pavilion Liberia): a traversat după ce a descărcat 74.000 de tone de porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini; a trecut de insula Larak în jurul orei 16:00 GMT (19:00, ora României) luni. Elpis (petrolier, pavilion Comore): a trecut prin strâmtoare în jurul orei 16:00 GMT; era încărcat cu 31.000 de tone de metanol , după ce a plecat din portul iranian Bushehr pe 31 martie. Argo Maris : apare în sistemele de urmărire ca navă care a traversat, după ce navigase din Iran. În același timp, analiștii maritimi avertizează că, în ultimele săptămâni de conflict din jurul strâmtorii, semnalele navelor din regiune au fost perturbate și manipulate , ceea ce limitează precizia și completitudinea urmăririi. SUA: „Blocada este intactă”; CENTCOM spune că a oprit șase nave Contextul este escaladarea militară din zonă: forțele iraniene au „închis efectiv” strâmtoarea după izbucnirea războiului, odată cu atacurile americane și israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, iar SUA și-au anunțat duminică propria blocadă după eșecul negocierilor de pace cu Iranul. Armata americană a transmis marți că blocada a fost menținută și că a oprit șase nave să iasă din porturile iraniene din afara Golfului în primele 24 de ore. Comandamentul regional CENTCOM a afirmat, într-o postare pe X: „Nicio navă nu a trecut de blocada americană și șase nave comerciale s-au conformat instrucțiunilor forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman.” CENTCOM mai susține că blocada este aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile din Golful Persic și Golful Oman. Întoarceri din drum și destinații necunoscute Datele de urmărire arată și schimbări de rută. Un petrolier chinezesc, Rich Starry , a traversat strâmtoarea peste noapte (luni-marți) pe o rută de verificare aprobată de Iran, la sud de insula Larak. Kpler indică faptul că nava transporta 31.500 de tone de metanol și se îndrepta spre Sohar (Oman), însă marți, în jurul orei 11:00 GMT (14:00, ora României), s-a întors în Golful Oman și a pornit înapoi spre strâmtoare, cu destinație necunoscută. Totodată, semnalul transponderului AIS (sistem de identificare automată) al navei Elpis pare să se fi oprit luni la ora 23:00 GMT (marți, 02:00, ora României), după traversare, iar poziția sa de marți nu a putut fi determinată. Și Christianna s-a întors în largul coastei Omanului în jurul orei 15:00 GMT (18:00, ora României), cu destinație necunoscută. În lista navelor care au traversat se mai regăsesc vrachierul Manali (care a mai făcut comerț cu Iranul), precum și două nave sub pavilion iranian: portcontainerul Kashan (aflat sub sancțiuni americane) și nava de marfă Moshtari , care ulterior s-a îndreptat către un port iranian din strâmtoare. Navele Rich Starry și Elpis sunt listate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al SUA ca fiind sancționate pentru legături cu Iranul. [...]
Washingtonul ia în calcul reluarea negocierilor cu Teheranul în Pakistan , pe fondul unui armistițiu fragil și al blocajului impus porturilor iraniene , iar vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că neîncrederea dintre cele două părți „nu poate fi rezolvată peste noapte”, deși negociatorii iranieni „doresc să ajungă la un acord”, potrivit news.ro , care citează Reuters. Președintele Donald Trump a declarat marți că discuțiile pentru încetarea războiului cu Iranul ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile. Afirmația vine după ce eșecul negocierilor de la sfârșitul săptămânii a determinat Washingtonul să impună un blocaj asupra porturilor iraniene. În același timp, un armistițiu „fragil” de două săptămâni între SUA și Iran mai are încă o săptămână până la expirare, conform informațiilor din material. Vance a participat la discuțiile de la sfârșitul săptămânii trecute din Pakistan. Mesajul vicepreședintelui SUA: optimism, dar fără a minimaliza ruptura de încredere Într-un eveniment organizat de Turning Point USA, JD Vance a insistat că problema de fond rămâne lipsa de încredere între Washington și Teheran: „Există, desigur, multă neîncredere între Iran şi Statele Unite ale Americii. Nu veţi rezolva această problemă peste noapte.” Vicepreședintele american a mai spus că negociatorii iranieni „doreau să ajungă la un acord” și că el se simte „foarte optimist în privința situației actuale”. Contextul conflictului și miza imediată Potrivit materialului, războiul cu Iranul a început când SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, iar Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului și statelor din Golf care găzduiesc baze americane. Aceeași sursă menționează că atacurile au ucis mii de oameni și au strămutat milioane. Pentru perioada următoare, elementele-cheie rămân: dacă negocierile se reiau în Pakistan „în următoarele două zile”, așa cum a indicat Trump; dacă armistițiul mai rezistă până la termenul de expirare menționat; cum influențează blocajul asupra porturilor iraniene dinamica discuțiilor. [...]
Rusia își centralizează achizițiile de drone și își extinde baza legală pentru intervenții externe , două mișcări care pot accelera capacitatea de luptă și pot ridica riscuri suplimentare de escaladare, potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Centralizarea dronelor: eficiență mai mare, dar și blocaje posibile ISW notează că Rusia își centralizează tot mai mult achiziția de drone pentru Forțele sale de Sisteme Fără Pilot (USF). Evaluarea indică faptul că această schimbare ar urma să aibă atât consecințe pozitive, cât și negative — un semnal că Moscova încearcă să standardizeze și să controleze mai strict un segment devenit critic în operațiunile militare, dar cu riscul de a introduce rigidități și întârzieri în aprovizionare. Lege nouă în Duma de Stat : cadru pentru folosirea armatei „în apărarea cetățenilor ruși” în străinătate Un alt punct major din actualizare este adoptarea, pe 14 aprilie, a unei legi de către Duma de Stat care îi permite președintelui Vladimir Putin să autorizeze folosirea Forțelor Armate ale Rusiei în afara țării pentru a apăra „cetățeni ruși” urmăriți penal în instanțe internaționale sau în tribunale naționale străine. Din perspectivă de reglementare, măsura lărgește explicit baza legală invocabilă pentru desfășurări externe. Ucraina: producție în creștere, dar limitată de investiții; cooperare europeană pe apărare aeriană ISW mai arată că baza industrială de apărare a Ucrainei își mărește capacitățile de producție, însă nu își poate atinge potențialul maxim fără investiții suplimentare. În paralel, partenerii europeni ai Ucrainei continuă să consolideze apărarea aeriană și să crească cooperarea pentru producție comună. Situația de pe front și atacuri la distanță Potrivit evaluării, pe 14 aprilie nu au fost raportate avansuri nici de partea rusă, nici de partea ucraineană. În schimb, Ucraina a continuat loviturile de rază medie asupra sistemelor radar rusești din regiunea Belgorod, iar Rusia a lansat asupra Ucrainei patru rachete de croazieră și 129 de drone. [...]
