Știri
Știri din categoria Externe
Analiza imaginilor din satelit indică avarii la echipamente militare americane de miliarde de dolari, după ce Iranul ar fi lovit 20 de obiective ale SUA în Orientul Mijlociu de la începutul războiului, potrivit Antena 3, care citează o analiză BBC bazată pe imagini satelitare și înregistrări video. Miza imediată ține de costurile de înlocuire și de capacitatea operațională a apărării antiaeriene americane în regiune.
Iranul ar fi țintit obiective-cheie din opt țări din Orientul Mijlociu de la sfârșitul lunii februarie, iar pagubele ar include sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație, aeronave de realimentare și radare. În paralel, Pentagonul afirmă că a lovit peste 13.000 de ținte în Iran de la începutul Operațiunii „Epic Fury”, conform aceleiași surse.
Potrivit analizei BBC citate, obiectivele afectate se află în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Qatar, Kuweit, Irak, Iordania, Bahrain și Oman. Publicația notează că „cifra reală ar putea fi mai mare”, unii analiști estimând că numărul bazelor lovite ar putea ajunge la 28.
Un oficial american din domeniul apărării a refuzat să comenteze constatările BBC, invocând „motive de securitate operațională”, mai arată materialul.
Printre echipamentele avariate ar fi trei baterii antibalistice THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), identificate la bazele aeriene Al Ruwais și Al Sader (EAU) și la baza aeriană Muwaffaq Salti (Iordania). SUA operează doar opt astfel de baterii la nivel global, iar fabricarea fiecăreia costă aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), potrivit informațiilor citate. Fiecare baterie necesită un echipaj de circa 100 de militari, iar interceptorii lansați ar costa aproximativ 12,7 milioane de dolari (aprox. 58 milioane lei) bucata.
Viceamiralul Mark Mellett, fost șef al Forțelor de Apărare ale Irlandei, a declarat pentru BBC că aceste baterii sunt în centrul unei rețele regionale de apărare „foarte complexe”, care nu poate fi „înlocuită rapid sau ușor”.
Analiza mai indică avarii la aeronave americane de realimentare și supraveghere la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, unde ar fi vizibile în imagini aeronave avariate și cratere. O aeronavă ar fi fost identificată drept un avion de supraveghere E-3 Sentry, iar presa americană ar fi relatat că înlocuirea ar putea costa până la 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei), potrivit materialului citat.
În Kuweit, atacurile ar fi vizat baza aeriană Ali Al Salem și Camp Arifjan, unde analiștii MAIAR ar fi identificat buncăre de combustibil distruse, hangare și spații de cazare, iar compania de informații pentru apărare Janes ar fi identificat pagube extinse la echipamente de comunicații prin satelit.
Amploarea pagubelor este „dificil de cuantificat”, însă o estimare a Pentagonului din mai plasează costul total al Operațiunii „Epic Fury” la 29 de miliarde de dolari (aprox. 133 miliarde lei), mare parte din sumă urmând probabil să fie cheltuită pentru „costuri de reparare sau înlocuire a echipamentelor” distruse în conflict, conform sursei. Democrații susțin că această estimare ar fi probabil o subestimare.
Raportul citat mai arată că cel puțin 42 de aeronave — inclusiv avioane de vânătoare F-15 și F-35, 24 de drone MQ-9 Reaper și un avion de atac A-10 — ar fi fost distruse sau avariate din februarie.
SUA ar fi încercat să limiteze analiza prin satelit a conflictului, cerând companiei Planet să impună o restricție „pe termen nedeterminat” asupra imaginilor noi din Iran și din cea mai mare parte a Orientului Mijlociu, potrivit articolului. BBC ar fi folosit imagini de la alți furnizori internaționali, combinate cu imagini mai vechi de la Planet, pentru a urmări pagubele.
În lipsa unor confirmări oficiale detaliate privind fiecare obiectiv, concluziile rămân dependente de interpretarea imaginilor satelitare și a materialelor video disponibile public.
Recomandate
Iranul condiționează reluarea dialogului cu SUA și amenință cu blocarea unor rute maritime-cheie , inclusiv strâmtoarea Bab el-Mandeb, un mesaj care ridică riscul de perturbări pentru transportul internațional de energie și mărfuri, potrivit news.ro . Teheranul a transmis că nu vor avea loc negocieri de pace cu Statele Unite până când nu vor fi îndeplinite cerințele sale privind încetarea operațiunilor israeliene în Liban și Gaza, conform agenției Tasnim, afiliată Consiliului Gărzilor Revoluției Islamice (IRGC) , relatare preluată de The Guardian. Ce spune Iranul despre negocieri și „fronturi” regionale Potrivit Tasnim, echipa de negociatori a Iranului oprește schimbul de mesaje cu SUA prin intermediari, invocând ofensiva Israelului în Liban. În același timp, Iranul și ceea ce numește „frontul de rezistență” (grupări pe care le susține în regiune) ar urma să încerce blocarea completă a strâmtorii Ormuz , un punct de trecere strategic pentru transporturile maritime. De ce contează Bab el-Mandeb Tasnim mai susține că Iranul va încerca să „activeze” și alte fronturi, inclusiv strâmtoarea Bab el-Mandeb, aflată în largul coastelor Yemenului, pe cealaltă parte a Peninsulei Arabice față de strâmtoarea Ormuz. The Guardian notează că rebelii Houthi, care controlează mari părți din Yemen și sunt aliați ai Iranului, au atacat anterior nave în Marea Roșie și probabil sunt parte a „rezistenței” la care se referă comunicatul. [...]
Administrația Trump ar putea împinge spre o „înghețare” a frontului din Ucraina înainte de alegerile parțiale din 3 noiembrie din SUA , pe fondul unui calcul politic intern legat de menținerea majorității republicane în Congres, potrivit Adevărul , care citează surse guvernamentale de la Kiev preluate de RBC-Ucraina. Sursele ucrainene invocă o posibilă intensificare a presiunilor diplomatice din partea Washingtonului, inclusiv scenariul „înghețării” conflictului pe actualele aliniamente, în schimbul unor garanții de securitate pentru Ucraina. Reușita ar depinde însă de evoluțiile de pe teren și de disponibilitatea Moscovei de a-și revizui pretențiile. Calculul electoral de la Washington și miza Congresului Potrivit unor surse din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, Donald Trump ar urmări să reducă faza acută a războiului înainte de votul din toamnă, pe fondul riscului ca Partidul Republican să piardă controlul asupra Congresului. „Presupunem că americanii intenționează să potolească situația înainte de alegerile lor din toamnă. Atmosfera tensionată din campania electorală îl poate împinge pe Trump spre pași mult mai decisivi pentru a obține un progres rapid în dosarul ucrainean.” În același timp, oficialii ucraineni descriu contactele diplomatice cu administrația Trump ca fiind constante, iar un astfel de scenariu este văzut drept acceptabil doar dacă include „garanții solide de securitate”. Rolul lui Marco Rubio și limitele negocierilor Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio a reafirmat disponibilitatea SUA de a media un acord, în contextul unui atac masiv al Rusiei asupra Kievului și al avertismentelor Moscovei privind noi lovituri asupra capitalei. Rubio a discutat telefonic cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov și a spus că SUA sunt „pregătite” să faciliteze finalul războiului atunci când va exista o „fereastră de oportunitate”. Totuși, Rubio a admis anterior că negocierile sunt blocate și că Washingtonul nu este interesat de „cicluri nesfârșite de întâlniri” fără rezultate. Casa Albă ar porni de la premisa că războiul nu se va încheia printr-o victorie militară totală a uneia dintre părți, ci printr-un compromis negociat. În același registru, Rubio a respins speculațiile privind presiuni americane asupra Kievului sau Moscovei pentru adoptarea unor poziții rigide. Cum se poziționează Kievul: garanții și extinderea formatului De Ziua Memorială, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit poporului american și a susținut că agresiunea Rusiei vizează nu doar Ucraina, ci „o Europă liberă, democratică și unită”. El a cerut un rol de leadership al SUA și a insistat ca războiul să se încheie „într-un mod demn”. În paralel, Kievul așteaptă un feedback de la Washington privind formatul negocierilor, dar își intensifică și eforturile diplomatice în Europa. Potrivit sursei, Ucraina analizează extinderea formatului de negociere prin implicarea directă a Marii Britanii, Franței și Germaniei (formatul E3), după ce formate anterioare de dialog (Abu Dhabi, Geneva) nu au mai produs rezultate, iar o mediere exclusiv americană este privită cu „scepticism prudent” la Kiev. [...]
Decizia României de a închide Consulatul Rusiei din Constanța ridică miza diplomatică a incidentului cu drona de la Galați , pe fondul unei dispute publice privind atribuirea originii aparatului, potrivit Agerpres . Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organismele internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, a susținut că România ar fi „dispusă să atribuie Rusiei orice incident neplăcut”, comentând impactul unei drone asupra unei clădiri din Galați, produs săptămâna trecută. Diplomatul a acuzat autoritățile române că ar fi tras concluzii înainte de finalizarea anchetei și a afirmat că Bucureștiul ar urmări „să învinovățească Rusia”, într-o declarație pentru televiziunea de stat rusă, preluată de EFE. Disputa pe anchetă și cererea Moscovei de „dovezi” În același context, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri că originea dronei nu ar fi fost dovedită și a cerut României dovezi că aparatul ar fi rusesc. El a sugerat ca epava să fie predată Rusiei pentru investigare și a spus că Moscova este dispusă să desfășoare „o anchetă obiectivă” înainte de a-și exprima o poziție asupra incidentului. Putin a mai afirmat că, în alte situații, când drone ucrainene au încălcat spațiul aerian al unor țări vecine, inițial s-a crezut că aparatele erau rusești. Concluzia autorităților române și măsura de politică externă Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească, și a precizat că România nu va ignora și nu va minimaliza incidentele care pun în pericol viața cetățenilor, securitatea națională sau suveranitatea. Șeful statului a indicat că raportul tehnic realizat de specialiștii români ar fi stabilit „fără dubiu” proveniența, invocând un „ansamblu consistent de probe tehnice”, inclusiv identificarea unei inscripții în caractere chirilice și similitudini „până la identitate” ale unor componente cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse. În urma incidentului, Bucureștiul a decis să închidă Consulatul General al Rusiei din Constanța și să îl declare pe consulul rus „persona non grata”, o măsură cu efect direct asupra prezenței diplomatice ruse în România și asupra canalelor de relaționare bilaterală. [...]
România își susține la ONU concluzia că drona din Galați e rusească , într-un schimb de acuzații cu Federația Rusă care mută disputa în zona probelor tehnice și a responsabilității pentru incidentele de securitate de la granița NATO, potrivit HotNews . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut luni o intervenție la Consiliul de Securitate al ONU, reunit la New York la solicitarea României, după ce reprezentantul Rusiei a afirmat că nu există dovezi că drona care a lovit un bloc din Galați ar fi rusească. Țoiu a acuzat Rusia că „fuge de responsabilitate” și că încearcă să „schimbe adevărul cu propriile povești”, insistând că „victimele agresiunii nu trebuie prezentate ca fiind ele însele agresori”. Ce spune România: „dovezi de natură tehnică” și identificarea dronei În discurs, șefa diplomației române a reafirmat că analizele militarilor români indică „fără îndoială” proveniența rusească a dronei căzute peste un bloc de locuințe din Galați, identificată ca „Geran” (model asociat în mod curent cu dronele folosite de Rusia). Țoiu a invocat concluziile unui raport tehnic prezentat publicului de președintele României și a enumerat elemente pe care România le consideră probatorii: inscripția „ Geran 2 ” în caractere chirilice; similitudini ale componentelor electronice (sistem de navigație, modul de control, motor, modul de construire) cu alte drone „Geran 2” recuperate anterior în România și identificate ca produse în Federația Rusă; inscripții tehnice, urme de producere și materiale cu același proces tehnologic; o analiză chimică ce ar indica aceeași origine. Poziția Rusiei: contestarea concluziilor și cererea unei „investigații depolitizate” Reprezentantul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut că România a convocat „în grabă” ședința și a formulat „acuzații nefondate”. El a confirmat că Rusia a atacat portul ucrainean Odesa, dar a respins ideea că drona care a explodat la Galați ar fi fost una dintre cele lansate de Rusia, argumentând că o astfel de dronă ar fi produs pagube mai mari. Nebenzia a cerut o „investigație depolitizată” la care Rusia să participe, condiționând participarea de furnizarea de „date obiective” și resturi ale dronelor pentru analiză. Totodată, a acuzat autoritățile române de dezinformare și a vorbit despre „incoerențe” în declarațiile oficialilor români privind incidentul. De ce contează: miza se mută pe responsabilitate și pe standardul de probă Schimbul de poziții de la Consiliul de Securitate ridică miza diplomatică a incidentului din Galați: România își bazează public atribuirea pe expertize tehnice și pe un raport prezentat la nivel prezidențial, în timp ce Rusia încearcă să conteste concluzia și să impună un cadru de „investigație” în care să aibă acces la probe. În paralel, Țoiu a cerut ca războiul din Ucraina să nu fie tratat drept „noua normalitate” și a solicitat creșterea presiunii diplomatice asupra Federației Ruse pentru încetarea agresiunii. Pentru context, reuniunea a fost convocată la solicitarea României, după incidentul cu drona de la Galați, detaliat de HotNews într-un material separat despre ședința de la ONU. [...]
Disputa de la ONU pe drona de la Galați mută presiunea spre anchetă și măsuri de securitate la graniță , după ce Rusia a respins în Consiliul de Securitate acuzațiile legate de incident și a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea sa, potrivit Mediafax . Reprezentantul Rusiei la ONU a susținut că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei, afirmând că scopul ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. Diplomatul a spus că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Argumentele Moscovei: distanță, încărcătură explozivă, traiectorie Diplomatul rus a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. El a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, în cazul unui impact, efectele „nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”. „Acoperișul ar fi fost complet distrus.” Reprezentantul Rusiei a mai afirmat că distanța dintre portul Reni (regiunea Odesa) și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer. Cererea de anchetă și condițiile impuse de Rusia Moscova a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. Diplomatul a spus că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză. „Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice.” Context: operațiuni în zona Reni și acuzații fără dovezi la adresa Ucrainei Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene, inclusiv în portul Reni, despre care Moscova afirmă că ar fi folosit pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. „Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil.” În intervenția sa, diplomatul rus a sugerat, fără a prezenta dovezi, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict. De ce contează: incidentul a produs victime și a declanșat reacții diplomatice Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost convocată după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane. Diplomatul rus a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore, susținând că aceste măsuri ar indica faptul că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse. [...]
Mesajul SUA la ONU ridică miza de securitate pentru România după incidentul de la Galați, în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc și a rănit o mamă și fiul ei de 14 ani, potrivit Libertatea . Ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Tammy K. Bruce , a reafirmat sprijinul pentru România ca aliat NATO și a condamnat „incursiunea nechibzuită” a unei „drone militare rusești”, vorbind despre primele victime ale războiului provocate direct de Rusia pe teritoriul românesc. „Condamnăm incursiunea nechibzuită a unei drone militare ruseşti care s-a lovit în spaţiul aerian românesc de un bloc şi a dus la rănirea mai multor persoane. Statele Unite îşi afirmă sprijinul pentru aliatul din cadrul NATO, România. Ne gândim la persoanele rănite şi la cei afectaţi la Galaţi. Vom apăra fiecare centrimetru pătrat din teritoriul NATO”, a declarat Tammy K. Bruce. De ce contează: incidentul ajunge în Consiliul de Securitate al ONU Incidentul a fost discutat în Consiliul de Securitate al ONU, întrunit pentru prima dată la solicitarea României. În acest context, Tammy K. Bruce a spus că episodul de la Galați arată încă o dată de ce războiul din Ucraina „trebuie să înceteze imediat” și a reluat apelul SUA pentru o încetare a focului „imediată și cât mai largă”, ca pas către un sfârșit negociat și durabil. Ministrul de externe Oana Țoiu a explicat, în cadrul reuniunii cerute de România, că Bucureștiul a apelat în premieră la acest for internațional deoarece securitatea țării a fost direct încălcată, după ce până acum România a funcționat ca un pilon de stabilitate regională. Sprijin internațional și reacția Rusiei România a fost sprijinită de 56 de țări, din UE, NATO și alte state partenere. Franța și Marea Britanie, membre ale Consiliului de Securitate, au condamnat la rândul lor incidentul, iar alte state din Consiliu – Danemarca, Letonia, Grecia, Republica Democrată Congo și Pakistan – au denunțat episodul de la Galați. Rusia a respins acuzațiile și a susținut că ședința a fost convocată „în grabă”, vorbind despre „acuzații nefondate” și cerând să participe la anchetă. Reprezentantul rus a reluat și o teză falsă distribuită pe rețelele de socializare, potrivit căreia drona ar fi fost ucraineană, pe motiv că una rusească ar fi provocat pagube mai mari. [...]
