Știri
Știri din categoria Externe
ONU își taie din operațiuni după restanțe de 5,6 miliarde de dolari acumulate de SUA și China, care împreună asigură circa 42% din contribuțiile obligatorii ale organizației, potrivit Mediafax, pe baza unei relatări Il Post.
Statele Unite au datorii de aproximativ 4,3 miliarde de dolari (aprox. 19,8 miliarde lei) către ONU, din care circa 2 miliarde pentru bugetul obișnuit, 2,2 miliarde pentru operațiunile de menținere a păcii și 44 de milioane de dolari către tribunalele internaționale. În paralel, administrația Donald Trump a anunțat la începutul lui 2026 retragerea din 66 de organizații internaționale, aproximativ jumătate cu legături în sistemul ONU. Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a spus că Washingtonul își va plăti obligațiile, fără un calendar.
China, al doilea mare restantier, are întârzieri de aproximativ 1,3 miliarde de dolari (aprox. 6 miliarde lei), dintre care 429 de milioane pentru bugetul curent și 870 de milioane pentru misiunile de „peacekeeping” (menținere a păcii). Ambasadorul chinez la ONU, Fu Cong, a afirmat că Beijingul își va achita obligațiile și a susținut că, în lipsa plăților americane, China a devenit „de facto” principalul contributor.
Criza de lichiditate a început să se vadă în măsuri de reducere a costurilor. Bugetul ONU pentru 2026 a fost redus la 3,45 miliarde de dolari (aprox. 15,9 miliarde lei), cu circa 7% sub nivelul anului anterior.
Din 2025, organizația a eliminat aproximativ 3.000 de locuri de muncă, în special în rândul angajaților aflați la început de carieră. La sediul din Geneva, încălzirea și scările rulante sunt oprite periodic pentru economii, iar la New York au fost amânate lucrări de întreținere.
Lipsa fondurilor afectează și operațiunile: ONU a accelerat retragerea unor trupe de menținere a păcii din Republica Democrată Congo și a întârziat plățile către state care contribuie cu militari, inclusiv Nepal și Bangladesh.
În plus, situația este complicată de reguli financiare care obligă ONU să returneze statelor membre fondurile neutilizate. Secretarul general António Guterres a descris acest mecanism drept „kafkian”, deoarece organizația trebuie să restituie bani chiar și când lipsa de activitate este cauzată de insuficiența fondurilor disponibile.
Regulile ONU prevăd că statele cu restanțe mai mari de doi ani pot pierde dreptul de vot în Adunarea Generală, sancțiune aplicată în prezent mai ales unor țări aflate în dificultăți economice severe, precum Afganistanul și Venezuela. În cazul unei crize financiare majore, impactul ar putea ajunge la misiunile de pace, operațiunile umanitare, tribunalele internaționale și funcționarea administrativă, într-un context de cerere ridicată pentru intervenții internaționale, pe fondul conflictelor și crizelor umanitare în desfășurare.
Recomandate
China avertizează că incidentul cu drona din Galați arată riscul de escaladare regională a războiului din Ucraina , iar continuarea pe „calea de deteriorare și escaladare” ar putea produce „consecințe ireversibile”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la ONU de reprezentantul permanent al Chinei, Fu Cong, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate. Mesajul Beijingului: calm, dialog și soluție diplomatică Diplomatul chinez a spus că toate statele trebuie să respecte principiile și obiectivele Cartei ONU și a îndemnat părțile implicate să dea dovadă de calm. În intervenția sa, Fu Cong a insistat pe necesitatea stabilirii faptelor și a evitării erorilor de evaluare care pot amplifica tensiunile. „China pledează în mod constant pentru calm, reținere și angajare în dialog și comunicare pentru a stabili faptele, a aborda întrebările ridicate și a rezolva disputele, cu scopul de a evita concepțiile greșite, percepțiile greșite și calculele greșite și de a preveni extinderea și escaladarea incidentului.” „Consecințe ireversibile” dacă escaladarea continuă Reprezentantul Chinei a legat direct incidentul de la Galați de extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor vecine și a avertizat că o deteriorare suplimentară a situației poate scăpa de sub control. „Acest incident este rezultatul crizei din Ucraina care s-a extins peste granițe. Dacă situația va continua pe această cale de deteriorare și escaladare sau, mai rău, va scăpa de sub control, va avea cu siguranță consecințe ireversibile.” Contextul reuniunii de la ONU Poziția Chinei a fost exprimată în cadrul reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , solicitată de Oana Țoiu, după explozia unei drone la Galați. Conform informațiilor din articol, incidentul a dus la rănirea a doi civili, între care un copil, și la evacuarea a aproximativ 70 de persoane. În același timp, Fu Cong a reiterat linia publică a Beijingului privind conflictul din Ucraina, susținând încetarea focului și reluarea discuțiilor. „China a cerut de mult timp încetarea focului și încetarea ostilităților, promovând discuții pentru pace și facilitând o soluționare politică. Sperăm că părțile implicate vor relua discuțiile cât mai curând.” [...]
Disputa de la ONU pe drona de la Galați mută presiunea spre anchetă și măsuri de securitate la graniță , după ce Rusia a respins în Consiliul de Securitate acuzațiile legate de incident și a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea sa, potrivit Mediafax . Reprezentantul Rusiei la ONU a susținut că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei, afirmând că scopul ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. Diplomatul a spus că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Argumentele Moscovei: distanță, încărcătură explozivă, traiectorie Diplomatul rus a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. El a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, în cazul unui impact, efectele „nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”. „Acoperișul ar fi fost complet distrus.” Reprezentantul Rusiei a mai afirmat că distanța dintre portul Reni (regiunea Odesa) și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer. Cererea de anchetă și condițiile impuse de Rusia Moscova a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. Diplomatul a spus că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză. „Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice.” Context: operațiuni în zona Reni și acuzații fără dovezi la adresa Ucrainei Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene, inclusiv în portul Reni, despre care Moscova afirmă că ar fi folosit pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. „Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil.” În intervenția sa, diplomatul rus a sugerat, fără a prezenta dovezi, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict. De ce contează: incidentul a produs victime și a declanșat reacții diplomatice Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost convocată după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane. Diplomatul rus a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore, susținând că aceste măsuri ar indica faptul că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse. [...]
Reclasificarea biroului de presă al Pentagonului ca „spațiu clasificat” taie accesul direct al jurnaliștilor și ridică miza juridică a regulilor de transparență la Departamentul Apărării al SUA, potrivit Mediafax , care citează Associated Press (AP). Măsura a fost confirmată de secretarul de presă interimar al Pentagonului, Joel Valdez, care a precizat că biroul de presă a fost desemnat Sensitive Compartmented Information Facility (SCIF) – un tip de spațiu folosit pentru gestionarea informațiilor clasificate. Valdez a explicat că decizia a fost luată deoarece în aceeași zonă lucrează redactori de discursuri din Biroul Secretarului Apărării, care utilizează curent documente și informații clasificate. „Jurnaliștilor nu li se va mai permite accesul în acest spațiu”, a transmis Valdez pe platforma X, susținând că măsura nu ar avea un caracter controversat. Ce se schimbă operațional pentru presa acreditată Decizia vine după o serie de modificări ale regulilor de acces în sediul Departamentului Apărării. Timp de decenii, jurnaliștii acreditați la Pentagon au avut permise care le permiteau să circule în mai multe zone ale clădirii și să interacționeze direct cu oficialii responsabili de comunicare. Potrivit materialului, situația s-a schimbat în toamna anului trecut, când majoritatea instituțiilor media au renunțat la acreditările speciale și au părăsit sediul Pentagonului, în semn de protest față de noile reguli impuse de autorități. Disputa ajunge în instanță: procesul deschis de The New York Times Noile restricții au generat și dispute juridice. The New York Times a deschis în luna mai un nou proces împotriva Departamentului Apărării, susținând că obligația ca jurnaliștii să fie însoțiți permanent de un reprezentant al Pentagonului în interiorul clădirii încalcă libertatea presei garantată de Primul Amendament al Constituției SUA. Publicația argumentează că măsurile reduc capacitatea reporterilor de a realiza relatări independente despre activitatea armatei americane și despre deciziile Departamentului Apărării. Context: reguli introduse după decizii judiciare contradictorii Actualele reguli au fost introduse în martie, după decizii judiciare contradictorii privind accesul presei la Pentagon. Un judecător federal anulase anterior unele restricții impuse de administrația condusă de Donald Trump și de secretarul Apărării Pete Hegseth, însă ulterior autoritățile au adoptat un nou set de reguli care a păstrat obligativitatea escortării jurnaliștilor în interiorul complexului militar. Procesul este în continuare pe rol, iar disputa privind accesul la informații și transparența activității Pentagonului rămâne deschisă. Criticii susțin că restricțiile îngreunează activitatea presei și reduc transparența, în timp ce oficialii Pentagonului invocă protejarea informațiilor sensibile și a securității naționale. [...]
Iranul ridică riscul de perturbare a unei rute-cheie pentru petrol și mărfuri , după ce un comandant al Forței Quds a sugerat că Teheranul ar putea viza circulația maritimă din strâmtoarea Bab el-Mandeb , un punct strategic pentru comerțul global, potrivit Mediafax . Esmail Qaani, comandant al Forței Quds din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, a declarat – într-un comunicat publicat de agenția Tasnim – că „Axa Rezistenței” ar putea lua măsuri pentru a aduce traficul din Bab el-Mandeb la același nivel cu cel din strâmtoarea Ormuz , unde tensiunile sunt deja ridicate. De ce contează Bab el-Mandeb pentru economie Amenințarea este relevantă prin potențialul impact asupra fluxurilor comerciale și energetice: Bab el-Mandeb leagă Marea Roșie de Golful Aden și este un punct esențial pentru transportul de petrol și mărfuri între Europa, Asia și Africa. Contextul politic: Gaza, Liban și relația cu SUA Declarația vine pe fondul conflictelor din Gaza și Liban. Qaani a acuzat sprijinul deschis al Statelor Unite pentru Israel și a susținut că acest lucru va determina extinderea operațiunilor pe mai multe fronturi. „Răul sioniștilor din Liban și Gaza […] va întări hotărârea Axei Rezistenței de a-și extinde sprijinul pentru ambele fronturi și de a deschide noi fronturi” Contrast cu semnalele diplomatice În același timp, la nivel diplomatic sunt semnalate evoluții care ar indica o posibilă detensionare: Libanul a anunțat că Hezbollah ar fi acceptat un armistițiu propus de Statele Unite, iar președintele american Donald Trump a sugerat că și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar fi de acord cu inițiativa. În paralel, Trump a afirmat că negocierile cu Iranul „avansează rapid”, un mesaj care contrastează cu tonul amenințărilor venite de la Teheran privind rutele maritime strategice. [...]
Danemarca își deblochează guvernarea după peste două luni de negocieri , după ce premierul în exercițiu Mette Frederiksen a anunțat formarea unei coaliții guvernamentale de stânga pe care o va conduce, potrivit news.ro . Frederiksen a făcut anunțul luni, după o întâlnire cu regele Frederik al X-lea , precizând că acordul vine „în urma unor negocieri îndelungate”. Calendarul imediat: programul marți, echipa miercuri Premierul a indicat pașii următori ai procesului: programul de guvernare urmează să fie prezentat marți, iar componența echipei guvernamentale miercuri. Pentru mediul economic și pentru administrație, miza imediată este reluarea deciziilor executive într-un cadru politic stabil, după o perioadă prelungită de negocieri post-electorale, care a întârziat clarificarea direcțiilor de politică publică. Context: alegeri legislative și negocieri prelungite Anunțul vine la peste două luni de la alegerile legislative. Știrea este relatată de AFP, citată de news.ro. [...]
Un atac cu dronă asupra unui vehicul civil a ucis un bărbat în regiunea rusă Kursk , un nou episod care arată extinderea riscurilor de securitate în zonele de frontieră ale Rusiei, pe fondul intensificării loviturilor reciproce dintre Moscova și Kiev, potrivit Agerpres . Incidentul a avut loc luni, în satul Șcekino din districtul Rîlsk, unde „o dronă inamică a atacat un vehicul civil”, a declarat guvernatorul regiunii Kursk, Aleksandr Hinștein . Acesta a precizat că victima, un civil în vârstă de 53 de ani, se numea Ghenadi Vasilievici. Atacul este raportat în contextul în care Rusia își continuă bombardamentele asupra Ucrainei aproape în fiecare noapte și și-a intensificat atacurile din timpul zilei în ultimele luni, iar Ucraina a răspuns prin creșterea numărului de lovituri, inclusiv pe distanțe lungi, împotriva teritoriului rus. În paralel, negocierile pentru oprirea ofensivei ruse la scară largă asupra Ucrainei rămân blocate, după mai bine de patru ani de conflict, care a provocat sute de mii de morți și milioane de refugiați, conform aceleiași surse. [...]
